1,984 matches
-
să treacă ore Întregi. Tocmai dădea să plece, cînd măicuța Începu să-l Întrebe: „unde este dădac?, undé est ta cass?, de ce merj singur?, ce imprudans! și cîte și mai cîte, disperată, sărmana de ea și cu deliciosul ei accent franțuzesc. Cerșetorii n-aveau altă grijă decît să-și umple bine străchinile, nici nu băgară de seamă cînd măicuța Bendicion plecă ținîndu-l de mînă. Acasă se stîrnise o tevatură Îngrozitoare. Totul Începuse cînd Vilma termină de pozat pentru Palomino și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să-l lase singur, că-i era frică să nu-i facă ceva cerșetorii, atunci de ce le dădea de mîncare dacă erau atît de răi? Chiar atunci apăru călugărița și Începu să-l ocărască pe Carlos, cu deliciosul ei accent franțuzesc. Carlos Își plecă respectuos capul descoperit, pentru a asculta predica; dar de cum văzu că măicuța se mai liniștește, chiar schițează un zîmbet și se grăbește să-și ia rămas-bun făcînd semnul crucii deasupra capului lui Julius, Își puse chipiul repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
complet scara. Grăbește-te! Bineînțeles că au avut de plătit o sumă uriașă, echivalentă cu cîteva salarii obișnuite, pentru exces de bagaj, dar nu era nimic. Grosul venea cu vaporul: crose de golf pentru toată lumea, colecții Întregi, apoi haine englezești, franțuzești, italienești, daruri pînă și pentru spălătoreasă, cumpărate așa, cu grămada, fără să stea să aleagă ceva anume pentru fiecare; băuturi rare, foarte fine; podoabe, lămpi, bijuterii; o mulțime de colecții de pipe Dunhill cu pungi de tutun din piele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dea vin, dar degeaba: cînd nu venea tava la arhitect, venea arhitectul la tavă. Și se Întorcea În fugă cu paharul plin ca să nu piardă nici o clipă stînd departe de Susan, pasiunea vieții lui. Și se serviră apoi vinuri roșii franțuzești și deserturi și lichioruri și strălucitul tînăr bea cîte un pahar din fiecare și o sorbea din ochi pe Susan, nu-l mai lăsa pe Lastarria să plaseze nici un cuvînt. Și mai voia să și danseze și cerea să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
amestecînd Întîmplări de la clubul de golf cu altele cu insecte și scorpioni petrecute la Cairo sau la Guanajuato, fiindcă fusese multe călătorii doamna ambasador. Susan o asculta fără să urmărească acea sporovăială nesfîrșită presărată din cînd În cînd cu vorbe franțuzești, de altfel, după cît se pare, nu Întotdeauna folosite la momentul potrivit. Susan aștepta să-i plece musafira ca să caute În dicționar, avea de verificat cel puțin trei cuvinte care Îi sunaseră ciudat. După-amiază veni Baby Richardson, al cărei frate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de obicei nu mînca decît atunci cînd Juan Lucas hotăra să coboare la braserie, sau cînd Susan Își amintea că trebuia să stea la masă și suna valetul ca să-i poruncească să le aducă mîncarea În la suite, acest cuvințel franțuzesc care pentru Julius avea o semnificație destul de tristă, fiindcă Însemna nu numai dormitor, ci și micul salon pentru vizitele pe care nu le primea niciodată, dacă nu o punea la socoteală pe Arminda care venea cu cămășile spălate. Se apropiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care chelnerul nu reuși să o prindă, dar pe care șeful de sală, mai fin, o observă de Îndată; dar pe fața lui nu trebuia să se citească nici un semn că a observat ceva: luă paharele de vin cu gesturi franțuzești și un salariu foarte bun și se Îndepărtă patinînd printre mese; puțin mai Încolo se Întîlni cu un alt maître și desenară Împreună un arabesc, patinînd acum Într-un singur picior și alunecară zîmbitori, aplecîndu-se Înainte și cu piciorul sting
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
domn. — Cu oase, se auzi spunînd Susan. Chelnerul rămase buimăcit; șeful de sală, În schimb, se aprinse la față: nu Înțelesese nimic, cum să fie, domnule? Gluma era excelentă, vă rog doamnă Spuneți-mi, vă rog, domnule. Căută cîteva cuvinte franțuzești, dar degeaba. — Cum să fie? — Potrivită, ca pentru băiat. Juan Lucas Îi concedia cu privirea, Încruntîndu-și sprîncenele: șeful de sală și chelnerul se retraseră cu spatele, patinînd pe gheață. — Noroc, spuse Susan, ridicînd cupa de șampanie; Bravo, draga mea! Noroc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
necontenit. Unul din băieți, cel care Începuse să lucreze la biroul tatălui său, Îl Întrebă pe șeful de sală dacă erau tatăl cu copiii sau trei frați, unul din ei fără logodnică. Șeful de sală cu cea mai bună școală franțuzească Îl călcă pe picior pe chelner și spuse Îndată că erau frați, ce altceva ar fi putut fi? Se uită apoi la chelner, Înțelesese În sfîrșit și ghici și el: domnii erau frați, bineînțeles, ce altceva ar fi putut fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Îi dădea explicații lui Susan: „era să izbucnească un scandal“, Îi spunea și Julius se uita la domnul acela atît de ciudat care din nou părea mort. Juan Lucas nu ceruse nimic la desert, fiindcă detesta toate dulciurile În afară de prăjiturile franțuzești, la ora șase după-amiaza și la Paris. Jucătorul de golf Începuse să se plictisească și-i făcea să-i simtă nerăbdarea bătînd cu arătătorul lui foarte lung În cupa goală de șampanie. Lui Susan Îi aduseră Înghețată de vanilie, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
te rog (engl.). 1 Cartier din Sevilla. 1 Spune-i (engl.). 1 Extremă (engl.). 1 Frunze moarte, veștejite (engl., fr.). 1 Ce știi despre ei (engl.). 1 În spaniolă, oglindă spartă. 1 Din textul unui tango. 1 Servitoarea stîlcește cuvîntul franțuzesc: chalet. 1 Oricum, crezi că ar Îndrăzni? (Engl.) 1 Amețit (engl.). 1 Biata de ea (engl). 1 Sfînta Răbdare. 1 În vederea angajării ca guvernantă la copii, trebuise să facă o radiografie pulmonară. 1 Măgar (engl.). 2 Ce se Întîmplă? (engl.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
încântare. —Și eu? chiui ea. Lisa strâmbă din buze și dădu din cap amenințător. Calmează-te! —Scuze, șopti Ashling. Totuși, scrise cu foarte mare grijă „Ashling Kennedy, redactor-șef adjunct, revista Colleen“. Lisa trecu unghia ei împodobită cu o manichiură franțuzească peste lista de nume prezente. Regula numărul patru, după cum știi, sfătui ea, uită-te la carte. Vezi cine este prezent. Ca să știm pe cine căutăm, înțelese Ashling. Lisa se uită la ea de parcă era nebună. — Nu! Ca să știm pe cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
în brațele celuilalt. Au petrecut restul zilei în pat, vorbind, moțăind și savurându-se unul pe celălalt cu pasiune. În acea seară, epuizați, au ieșit din cuibușorul lor de nebunii și Oliver a dus-o pe Lisa la un restaurant franțuzesc destul de urât, a cărui singură calitate era că se afla în apropiere. La lumina unor lumânări roșii înfipte în sticle de vin, s-au hrănit unul pe celălalt cu scoici fără gust și coq au vin tare. — Este cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
este ceva ce putem comanda? întrebă Clodagh când el plecă. — Deocamdată nu, râse Dylan, molipsit de entuziasmul ei. Dar stai să eliberăm masa. Putem lua și desert, și brânzeturi? —Bineînețels. Cafele irlandeze? —Și vin pentru desert. Și petit fours. —Cafele franțuzești? —Mais oui! Poate chiar fumez o țigară. —Așa te vreau. După primele două feluri, Clodagh devenise visătoare de la atâta mâncare și băutură, dar era încă deranjată de incapacitatea ei de a se relaxa. Apoi își dădu seama care era problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
exagerat, dar se gândea că îl va purta destul de des când va avea o slujbă. Au urmat ciorapii, de asemenea scumpi, pantofii negri înalți și o cămașă albă. După ce s-a rujat și și-a aranjat părul într-un coc franțuzesc, simțea că arată bine. Cu excepția ochiului injectat, adică. Nu reușise să nu o vadă pe Flor la față în acea zi. Aceasta intra pe poartă exact când Clodagh îi scotea pe Craig și pe Molly pe ușă. — Ce faci, Flor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
De Ziua Franței... 1. Întreg militantismul meu social are, dacă vreți, rădăcini și explicații de sorginte francofonă. Primele reviste pentru copii, pe care părinții mi le-au pus în mână, au fost „Roudoudou”, „Riquiqui”, „Pif le chien”. Au urmat cărțile franțuzești pe care, înainte de a le deschide, le miroseam. Mi se părea întotdeauna că scrierile din franceza Hexagonului se distingeau și prin mirosul lor. Tata citea revista de specialitate medicală “Revue du praticienˮ și fără să înțeleg prea bine limbajul de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
pentru inițiere. Limba franceză mi-a adus, prin urmare, stilul de viață francez, pe care l-am adoptat cât s-a putut, nu din snobism, ci dintr-o nevoie interioară. “Arta de a trăi” am aflat-o de la francezi, bucătăria franțuzească, partimoniu UNESCO, m-a fascinat. Am cunoscut lumea și m-am îmbogățit mereu prin această punte către lume pe care o reprezintă cultura și civilizația franceză, limba franceză, și acum, în deschiderea internațională a Universității mele, franceza, Franța, Francofonia s-
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
este cu siguranță ratat. Dacă își va propune să fie cea mai frumoasă încercare lingvistică rostită vreodată, el va fi lamentabil ca eficiență. Iar dacă nu își propune nimic, este posibil să iasă bine”. Sau, în același registru, o vorbă franțuzeasca spune că „un discurs politic bun nu trebuie să vorbească despre nimic, dar să lase impresia că vorbește despre toate”. Analiza evidențiază faptul că, în interiorul discursului politic de campanie, nu mai există, deseori, nici un raport direct și onest între conținutul
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
paisprezecelea. Aveau niște semnături excepționale toți acești egumeni și mitropoliți ai noștri, și uneori cu cât bun-gust, cu câtă sârguință se iscăleau! Generale, n-aveți măcar ediția lui Pogodin 13? Apoi, aici, am scris cu altfel de litere: sunt caractere franțuzești, mari și rotunde, unele litere chiar se scriau altfel, e scrierea vulgară, a copiștilor publici, pe care am imitat-o după niște mostre de epocă (am avut una); fiți, vă rog, de acord că nu e lipsită de calități. Uitați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a copiștilor publici, pe care am imitat-o după niște mostre de epocă (am avut una); fiți, vă rog, de acord că nu e lipsită de calități. Uitați-vă la aceste rotunjimi ale lui d și a. Am transformat caracterele franțuzești în litere rusești, operațiune foarte dificilă, dar care mi-a reușit. Iată încă o scriere splendidă și originală, în fraza aceasta: „Sârguința biruie orice“. E o scriere rusească, de cancelarie, mai precis de cancelarie militară. Astfel se scrie o hârtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
În Elveția! Iar aceasta este o scriere simplă, cea mai obișnuită și pură scriere englezească: mai departe de-atât eleganța nu poate merge, totul e splendoare, mărgele, perle; aici nu mai avem ce adăuga; dar iată și o variantă, iarăși franțuzească, pe care am împrumutat-o de la un comis-voiajor francez; e aceeași scriere englezească, dar linia neagră e un pic mai neagră și mai groasă decât la cea englezească, încât și proporția luminii e încălcată; și remarcați, rogu-vă: ovalul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
spus, nu pulbere din aceea cu care se trage cu tunul. Glonțul se zice că fiecare și-l toarnă singur. Ai pistoale? N-am și nici nu-mi trebuie, râse prințul deodată. — Ah, ce prostii! Cumpără-ți neapărat: unul bun, franțuzesc sau englezesc, astea, cică, ar fi cele mai bune. Apoi iei cam un degetar de pulbere, poate două degetare și toarn-o. Mai bine să fie mai multă. Îndeas-o cu pâslă (cică trebuie neapărat cu pâslă, cine știe de ce), poți face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Da. Legea autodistrugerii și legea autoconservării sunt la fel de puternice în ființa omului! Diavolul rămâne stăpânul omenirii până la un hotar al timpului pe care încă nu-l știm. Râdeți? Nu credeți în diavol? Lipsa de credință în diavol e o idee franțuzească, e o idee facilă. Știți cine e diavolul? Îi știți numele? Și, neștiindu-i nici măcar numele, râdeți de forma lui, după exemplul lui Voltaire, de copitele, coada și coarnele lui, pe care tot dumneavoastră le-ați inventat; căci duhul necurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mes adieux Qu’ils meurent pleins de jours, que leur mort soit pleurée, Qu’un ami leur ferme les yeux!* Dar, oameni naivi, credeți, credeți că până și în această cuviincioasă strofă, în binecuvântarea academică a vieții de către aceste versuri franțuzești s-a îmbâcsit atâta înveninare, atâta răutate înverșunată, încântată de sine în rime, încât chiar și poetul, poate, a făcut-o de oaie și această răutate a luat-o drept lacrimi de înduioșare, murind cu această convingere: fie-i țărâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
întâmplării de aseară... — La băiatul de aseară vă referiți, prințe? O, nu; aseară gândurile îmi erau în dezordine... dar astăzi nici nu mă gândesc să vă contracarez ipotezele cu ceva. — Contraca... cum ai spus? — Am spus: să contracarez; cuvântul e franțuzesc, ca o mulțime de alte cuvinte intrate în alcătuirea limbii ruse; dar nu țin în mod deosebit la el. — Nu știu ce-i azi cu dumneata, Lebedev, îți dai importanță și o faci pe ceremoniosul, vorbești parcă silabisind, râse prințul. — Nikolai Ardalionovici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]