1,538 matches
-
Investigațiile merg de la cunoscut spre necunoscut, de la revelație la autoportret Ăpoveștile sufletului), la observații abordând destinul femeii în general. Autoarea sfidează normele compoziționale și stilistice, preferând confuzia genurilor, într-o expunere alertă, degajată, în care pasiunea și luciditatea se întrepătrund. Frenezia erotică apare pe aceeași pagină cu ironia intelectuală, senzualismul și întrebările grave se împletesc și se resping alternativ, confesiunile fiind astfel greu de încadrat. Pseudojurnalul intim e o formulă globală, însă nu singura. Povestiri, schițe, scrisori, ele sunt când mostre
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
mereu în diferite târguri, ce au trezit repulsie femeii. PERSONAJUL FEMININ Toate reflexiile din prozele de început vizează să consacre un tip de feminitate “fără scop” și chiar fără destinație. Destul de greu de pătruns acest conflict vizibil între gratuitate și frenezie organică, între abstracție și febra senzorială cu care Hortensia Papadag-Bengescu își înzestrează primele eroine. Într-o alăturare imposibilă, avem de-a face cu o metafizică a simțurilor a cărei protagonistă ideală și idealizată arde din toată ființa sa pentru “amantul
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
șifonierului, trecuseră mai bine de cinci ore până ce fusese pusă în siguranță în acel pat - ore în care starea ei se agravase clar. Și totuși nimeni nu fusese neglijent, din câte mi-am dat seama: atmosfera fusese de eficiență, de frenezie, de hotărâre, sub presiune. Deci cum de durase atât de mult? Stăteam lungit, îmbrăcat, cu perdelele deschise. Un pat e un lucru simplu - așa crezusem întotdeauna. Din câte-mi aminteam, nu fuseseră mai mult de douăsprezece nopți în care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
banal și agresiv, am mototolit ziarul reducându-l la un ghemotoc și făcând asta, am răsturnat rămășițele reci ale celei de-a doua cești cu cafea. Apoi, după ce am adus o cârpă și am șters pata, m-a cuprins o frenezie a curățeniei. Am lustruit masa, am șters de praf etajerele și am atacat tăbliile. Le-am atacat cu atâta ferocitate, că am început să iau vopseaua de pe cercevelele ferestrelor și lacul de pe măsuța de cafea. Dar nici asta nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
insului la naturalețe și autenticitate?” - filosofează autorul într-o paranteză, în timp ce Teodora pare „topită” de mângâierile Profesorului. Sau poate chiar este, nemaiputând rezista „asaltului” celui căruia continuă să-i spună în șoaptă „Domnule Profesor”. Pe când acesta este cuprins de o frenezie erotică potrivită mai curând fostului... student) „Ia să vedem noi - îmi zic, pregătindu-mi «spada criticăă - în ce «complicațieă a intrat și cum a descâlcit-o pînă la urmă «pudicul scriitoră P.H.L., astfel încât să nu o facă să roșească pe
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să o uite treptat, în inima sa își face loc un sentiment proaspăt, tot mai puternic: iubirea părintească. P.H.L. consideră necesară aici o paranteză: legea nescrisă a naturii noastre spune că împerecherea a doi indivizi maturi implică obligatoriu procrearea. Dincolo de frenezia coitului, trecătoare și inconsistentă, trebuie avută în vedere „concretizarea” iubirii, nașterea unei noi vieți. Numai astfel patima împerecherii capătă sens. Aici scriitorul nu admite alternativă. Dar cât de pregătit este Domnul R. să renunțe la „povestea romantică” în care era
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ezita să mărturisească ironic dorința de a schimba soarta lui cu aceea a prietenului. Frazele cu acest conținut devin un clișeu și nu reclamă decît mîhnirea inactivității, din ce în ce mai accentuată. Principele e scris la începutul acestei perioade, într-un fel de frenezie (furor), de inspirație genială, fulgerătoare. Atunci Machiavelli își scria, avar cu propriile idei, ca sub dicteul unei spaime ascunse, testamentul experiențelor culturale și politice, esența frămîntărilor spirituale ale unei ființe care și-a ratat vocația de principe. Vom examina cu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Betta și tangențial în Delta, deci prima personalitate aleasă a fost decanul Facultății de fizică, doctor în cuantică și recent uns membru “honores ca uza” la două dintre cele mai faimoase academii hispano-americane din Turcia. L-am găsit înconjurat cu frenezie de câteva zeci de tineri, desigur discipoli sau, oricum, admiratori ai distinsului academician prin corespondență. Privindu-i de la distanță, urmărindu-le gesuturile largi, țipetele entuziaste, mi-au dat lacrimile.Iată, care va să zică, îmi spuneam, cel mai superb tablou al setei de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
care toate trăiesc cu adevărat, nu știu de ce-i spun unii „ficțiune“. Pe foaie, scrisul e atât de încet! Atâtea 158 goluri de aer! Atâtea întreruperi ale circuitelor... simultane! Și ți trebuie, paradoxal, atâta lentoare ca să ajungi din nou la frenezia ființei tale (libere de scris) care e, probabil, un pur și animalic avânt (vital sau mortal). Prezența copilului schimba, de la o zi la alta, de la o lună la alta, de la an la an, realitatea, îi dădea amploare, luminozitate, densitate, adâncime
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
Va inventa personaje stranii sau obișnuite, va creiona scenarii mai mult sau mai puțin absurde, va întocmi fișe ale fiecărui personaj pentru a nu uita detaliile importante, va concepe acea coloană vertebrală a romanului în care va împlânta apoi, cu frenezie, nenumărate paragrafe. Ele se vor îmbuca, încetul cu încetul, pentru a da o formă finală tuturor gândurilor învălmășite în spatele frunții ridate pe care curg constant broboane de sudoare. Din această cauză, scriitorul este permanent contorsionat, gârbovit sub povara imaginației sale
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
vinovat de un păcat capital. Nu se sinchisi să comenteze replica, pădurea se apropia, copacii săltau în ritmul alergării, mâini puternice storceau norii, ca pe rufe, plămânii începeau să protesteze, splina își cerea dreptul la cuvânt, iar ploaia, spălând cu frenezie asfaltul, îi trimitea glonte după glonte, direct în cozorocul șepcii. Se opri. Îi tremurau picioarele și fu nevoit să se așeze pe bordură. - Ți-ai pierdut antrenamentul, evident, mai lasă berile în frigider, schimbă-ți alimentația, fii un om normal
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Miranda era gata atunci, asta Însemna exact atunci. În general, treaba asta era doar vag iritantă, era doar unul dintre motivele pentru care pantofii Înguști, cu toc Înalt, Îmi făceau viața un infern. Să alergi prin toate birourile căutând cu frenezie pe cineva care, foarte probabil, se ascundea de Miranda nu era niciodată o treabă prea plăcută, dar era absolut mizerabilă atunci când persoana cu pricina era, Întâmplător, la baie. Dar, indiferent ce ar fi avut de făcut cineva În toaleta femeilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
luăm puțin aer. E primăvară, dar frunza n-a apărut Încă. O pădure desfrunzită poate deveni o metaforă a extincției, pe când una În plin verde duce la ideea erotismului natural. Iată natura umană redusă la scara vegetalului. Iarna e anotimpul freneziei cerebrale. Gheața dă frisoane de gând, de aceea, intelectul e asociat totdeauna cu un cadru boreal. Dacă ar fi așa, ar Însemna că indivizii nu cunosc voluptatea Împreunării corporale și că se iubesc numai În concepte. N-ar fi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
democrat și într-adevăr iubitor de țărani, cum s-a lăudat în opoziție, ar putea acuma să decreteze și exproprierea moșiilor sau măcar s-o anunțe, iar ăștia de jos, cât sunt de îngroziți de răscoala țăranilor, ar aplauda cu frenezie, pe onoarea mea! ― Tu glumești, Nicule, replică reporterul Universului, dar să știi că așa este cum ai spus! Eu am vorbit cu mulți deputați și senatori care declară că ei primesc orice reforme, oricât de radicale, chiar exproprierea, căci altfel
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Ei i se părea Întotdeauna că aceasta era ziua În care o voi abandona pentru totdeauna și mă Întâmpina când veneam acasă cu un vârtej de gâfâieli, fornăieli, adulmecări, sărituri, strănuturi și pipi În semn de supunere, cu o asemenea frenezie Încât mă Întrebam dacă Într-o bună zi n-o să moară din cauza emoției momentului. Amintindu-mi de cele câteva manuale pe care crescătorul de câini mi le strecurase „pentru orice eventualitate“, am ignorat-o ostentativ și, cu un aer natural
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
semnul băiețoasei / 129 PRIMUL RĂZBOI MONDIAL: SFÂRȘITUL UNEI LUMI / 133 Vremea datoriei și a austerității / 133 Surorile de caritate și "nașele de război" / 136 ANII '20: DE LA "TOTUL SAU NIMIC" LA "MAI MULT SAU MAI PUȚIN" / 149 Un deceniu de frenezie / 149 Un nou mit feminin: personajul băiețoasei / 158 Noua regulă a jocului / 163 ANII '30: SPIRITUL "FLORII ALBASTRE" / 189 O revenire la puritanism? / 189 Un nou ideal amoros / 206 AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL: O NOUĂ ORDINE MORALĂ / 219 "Spirit de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
renunță la păstrarea aparențelor. Bărbații însurați și femeile măritate își uită îndatoririle. Dacă morala a avut uneori de suferit, moralul a avut de câștigat...85" ANII '20: DE LA "TOTUL SAU NIMIC" LA "MAI MULT SAU MAI PUȚIN" Un deceniu de frenezie În perioada imediat următoare semnării armistițiului, mulți și-au dorit să se revină la normal, la starea de dinainte de război. Însă, treptat, se impune evidența: cei patru ani de conflict, departe de a fi o paranteză în cursul istoriei, provocaseră
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o veritabilă "gâsculiță neprihănită", Simone de Beauvoir devine "o falsă băiețoasă", una dintre acele tinere femei aparent emancipate, dar în realitate profund inhibate. Ce se poate spune despre "falsele băiețoase"? Se găseau cu nemiluita în acei ani '20 plini de frenezie. Adesea, dar nu neapărat, acestea afișează panoplia completă a tinerei emancipate pălărie cloș și fustă scurtă, pantofi cu talpa plată și își fardează fața. Ele "beau tărie", fumează ca turcii, "înjură ca niște birjari"92 și umplu cafenelele cu hohotele
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se zbate pe viață și pe moarte, înotând împotriva curentului". La rândul lui, Stingo o sărută cu toată gura, ceea ce "e clar că-i place, fiindcă răspunde cu gemete mici și înfiorări". Peste măsură de " înfierbântat [...] cu un fel de frenezie controlată", tânărul decide că preliminariile duraseră suficient și că sosise momentul să treacă la o apropiere mai mare, la un flirt mai avansat. De aceea, își strecoară foarte delicat mâna ca "să prind în palmă baza deliciosului ei sân drept
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
putut vreodată să fie împinsă atît de departe, așa cum am făcut-o noi. În ea se exprima, devenea exasperantă, voința de a forța Istoria, o poftă de a se infiltra în ea, de a suscita acolo, cu orice preț, noul. Frenezia era la ordinea zilei". Marile reviste literare Sburătorul, Viața Românească, Gîndirea publică numeroase articole despre publicațiile și reprezentațiile teatrale străine; Viața Romanească introduce la un moment chiar o cronică a vieții politice franceze, deschizînd o rubrică cu titlul Scrisori din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
decît un pretext care ascunde voința feroce de a distruge o întreagă memorie. Nu apare nici un semn de întrebare asupra contradicției dintre desfășurările unei celebrări omniprezente a istoriei, însoțite de o mobilizare folclorică generalizată, pe de o parte, și această frenezie de excludere a unui trecut arhitectural, pe de altă parte. Și aceasta pentru că din deciziile Bucureștiului lipsește orice altă justificare în afară de cea dogmatică. Acest dogmatism deranjează; el este perceput ca arhaic. Dezbaterile din mediile militare, industriale și politice sovietice destinate
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Uimire nu prea mare. Asocierile făcute cu războiul au început să fie tot mai dese. Cu cîteva săptămîni în urmă, imaginea cea mai deconcertantă de la televiziune a fost cea a secretarului Apărării, Dick Cheney, care își încuraja trupele insuflîndu-le o frenezie a bătăliei de parcă el ar fi un antrenor aflat în pauza dintre reprize într-un vestiar." Și așa, Războiul din Golf a devenit un război în care Statele Unite ieșeau victorioase ca într-o Cupa Super Bowl a războaielor. Cîteva concluzii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
deliberat două istorii tangente. Anaïs o cunoaște pe June și o adoră ca pe o divinitate barbară, ce la rândul ei o pedepsește prin frumusețea ei inaccesibilă și o apropie de Henry. În această relație, fascinația senzual-estetică este înlocuită de frenezia delirantă. Citindu-i manuscrisele, întreținând o corespondență ardentă și devenind tot mai intens atrasă de libertatea brutală a scrisului său, Anaïs Nin descoperă în Miller un partener alături de care poate plonja în jocurile complicate ale vieții ei interioare, eliberând o
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
le poate opri și de ce, purtată de astfel de atracții iraționale, săvîrșește fapte pe care nici unul dintre indivizii ce-o alcătuiesc nu le-ar săvîrși? Un necunoscut lansează un strigăt și iată-i pe toți cuprinși de-un soi de frenezie, de un același elan căruia nimeni nu-ncearcă să i se opună; sînt purtați de un același gînd care le devine instantaneu comun în ciuda castelor, a opiniilor, credințelor și obiceiurilor diferite. Se vor năpusti asupra omului, îl vor nimici, îl
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pe scurt, toate figurile, faste sau nefaste, care populează Pantheonul imaginar al popoarelor: Nevoia de a admira a mulțimilor, decretează Le Bon, le transformă rapid în sclave ale indivizilor care exercită asupra lor un prestigiu puternic. Ele își adoră cu frenezie toți admiratorii"274. Această nevoie de a se supune nu e o necesitate psihică a individului. Nici nu o are, nici nu o manifestă cînd este izolat. De multe ori chiar se revoltă împotriva celor care i-o amintesc. Omul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]