1,578 matches
-
au evreii pistrui”). Unele legende bucovinene de acest tip continuă Într-un mod inedit : „Cocoșul din blidul cu zeamă Învie și, bătând din aripi, Începu a cânta. Jidovii, văzând aceasta, se băgară În toate răcorile și, de spaimă, săriră ca fripți de la masă și voiră s-o taie la fugă. Cocoșul Însă, Înainte de ce apucară a spăla ei putina, Îi Împroșcă pe toți cu zeamă și, pre cari i-a ajuns zeama, i-a Împestrițat [= i-a umplut de pistrui] și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu admitea existența lui Dumnezeu, „lectorul” des citat În aceste scrieri a remarcat și o amestecare a religiei cu doctrina satanistă roșie atunci când Protoieria Vaslui a vrut să apeleze la serviciile tipografiei locale. Pentru ca lucrătorii de acolo să nu se frigă ideologic, i-au trimis Împuternicitului vasluian al DGPT o ciornă ce Însoțea o comandă a sus-zisei unități superioare bisericești, prilej cu care acestui dușman al fumatului i-a sărit muștarul cât acolo, de a Împroșcat și gardul casei protopopului. Iată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pătură în jurul ei. Apoi, cei doi cară oala cu apă fierbinte și o depun în fața picioarelor lui Jo, avizând-o să și pună picioarele de o parte și de alta și să se miște cât mai puțin ca să nu se frigă. În final cei doi, cu ajutorul unui fel de lopeți, iau unul dintre bolovanii de pe foc și îl depun cu grijă în apa din oală. În sfârșit, înțelegem principiul saunei!! Suntem acoperiți cu toții de un abur parfumat, Alfonso cu Cristian mută
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
să vorbesc cu prietena mea. O altă pauză, și apoi : Nu, nu doresc puiul dumneavoastră fript. Această înfloritură finală, care se vrea comică și înduioșătoare, e intolerabil de falsă : ce chelneriță din lumea reală l-ar mai întreba de pui fripți pe unul care tocmai și-a descărcat sufletul în urechea ei ? între timp, eroina devine confesoarea unui polițist bețiv și a soției lui fugite de acasă. Acesta fiind un road movie, se presupune că ea învață ceva din nefericirea lor
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de fierbinte, a învelit-o într-o pânză subțire, de culoare închisă și i-a plimbat-o pe la bot. Când Murgu a mușcat după obicei, de fierbințeală s-a săltat pe picioarele din spate, nechezând de durere, căci s-a fript la bot. Nu s-a lecuit imediat de năravul de a mușca dar încet-încet s-a deprins să nu mai încerce să muște obiecte ce-i ajungeau în fața botului său. Nici iapa Mița nu fusese scutită de metodele pedagogice ale
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mărfii. Foarte multe produse lactate se vindeau, caș de oaie proaspăt sau frământat, brânză de vaci și smântână, lapte dulce și acru. La sectorul păsări găseai găini, rațe, curci și pui, numai buni de tăiat din aceia care , dacă erau fripți și puși alături de un mujdei de usturoi sănătos la care se adăuga un pahar-două de vin roșu sau nohan bine păstrat în pivnițe, mai mare dragul să trăiești. în sectorul vitelor cornute se căutau mult juncani buni, de învățat să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nicio discuție politică sau în alte chestiuni, niciodată. Era un filtru extraordinar: CI-ul și partidul. Nu ne interesau treburile politice. N-aveam nici surse de informare, eram și bine verificați de contrainformații, să fie clară problema. La noi era Friptu, unul micuț, un locotenent-major infanterist. Neacșu era al Divizionului. S. B.: Ceea ce încerc eu să văd este cam cât ajungea și sub ce formă trecea de filtrul de care vorbeați dumneavoastră, de plasa țesută de CI-ști. Ascultați Europa liberă pe
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
M. M.: Le-au făcut condiții de cazare mai bune și mobilier, minuni, și mâncare separată. S. B.: Cazarmă ca acasă. M. M.: Mai multe nu știu pentru că am întrebat, iar Comandantul Diviziei a zis: "Nu-i treaba dumitale! Știe Friptu". Adică CI-stul. Nu m-am băgat. Simplu, ăsta-i adevărul, că pe vremea aia dacă te băgai într-o chestiune care nu era a ta, nu știai ce pățești. Și atunci nu ne băgam. S. B.: De fuga Nadiei Comăneci
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
pornite preîncălzitoare... eiiii!, ca să pornești iarna. S. B.: Alea erau stătute de atâta vreme, pentru că nu erau pornite frecvent. M. M.: Nu erau pornite zilnic. S. B.: Și atunci încep să apară defecțiunile la motoare... M. M.: ...motorină cu apă, frig afară, mai înghețau conducte, vai! Nu mai zic nimic. De acolo, fugi la depozitul de muniție. Ușile larg deschise, magaziile de muniție aveau toate ușile deschise și erau pline cu lovituri de tun, că noi aveam acolo muniție cumulativă. S.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
la rotocompresor și intră aer pe toate găurile alea și de aia ieși bolnav și ieși schilodit. Iarna ți se lipește mâna de tanc. Ăia patru oameni asta fac toată ziua, instrucția în tanc afară, înăuntru, afară indiferent că-i frig sau cald. Își miros transpirația între ei acolo, dacă unul fumează și celălalt n-are țigară îi dai țigară de la tine. Tragi două fumuri... S. B.: Da, știu, așa era și la noi. Țigara era bun comun, se fuma până
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
contrainformații primiseră ordin și au lucrat toată noaptea sau două-trei nopți să distrugă toate documentele pe care le aveau dosare, note informative. S. B.: De ce? M. M.: Nu știu. Am primit informația de la Comandantul Diviziei. M-am dus jos la Friptu, era baricadat în birou și n-a vrut să-mi deschidă. Și până la urmă am aflat și mi-a spus și el că primise ordin să distrugă documentele. Câte și care, nu știu. Pe ăștia de ce nu i-a întrebat
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
largă de produse de excelentă calitate și convenabile ca preț. Am făcut câteva drumuri și, după ce am epuizat lista de "priorități", ne-am stabilit pentru prânz la restaurantul din piață, unde, contra a 6 mărci am mâncat boierește "Goldbroiler", pui fript cu cartofi prăjiți, stropiți cu câte o halbă de excelentă bere blondă, pâinea cea de toate zilele, lichidă, a nemților. Pe seară am ieșit în recunoașterea zonei. Am reperat în drum spre Alexanderplatz un bar dichisit, "Moskau", unde am băut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
forță morală, care, în confruntarea cu intoleranța, cu forța brutală, este îngenuncheată. În apărarea blândului Iisus, au aprins ruguri ce te sufocă prin fumul de carne arsă... În ipocrizia lor, "să nu păcătuiască vărsând sânge" cum scrie la Biblie, îi frig pe jăratec. Oricine îndrăznește să gândească liber este acuzat de erezie, vrăjitorie, dat pe mâna "Măicuței Inchiziții". Nu faptele rele ale omului îi înspăimântă, cât ideile noi, "ideile periculoase ce infectează omenirea". Îi ard pe rug, dar ei nu-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
frământat de un gând. De aceea, bine ar fi să "netezim căile Domnului", dar să nu uităm că și Alexandru e tot stirpe blestemată de Mușatin. Parcă poți știi ce venin de năpârcă zace și-n gușa aistuia... Ne-am fript în ciorbă, suflăm și-n iaurt"... Oricum, ne-a fost învățătură. Ochii pe el! Alexa înfierbântat, ia cuvântul: Mă bate un gând nebun. Adică, nebun n-ar fi el, dimpotrivă... La o adică, de ce noi, marii boieri, de ce n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
frumoasă, undeva pe bulevardul Mărășești, într-o cramă improvizată, îmbinând tradiția (ceva stuf la intrare) cu neglijența comerțului socialist, noi și doamna Bebello, venită în vizită de la Cluj, stăm lângă o masă de tablă, în picioare - căci e deja destul de frig: amurgește - și bem must (sau cumva bere?). Peste tot în jur multe frunze căzute. Atât. * O formă a trufiei omenești (cel puțin de la J.J. Rousseau încoace) e de a te considera mai sensibil decât alții. Eu, cel puțin, am căzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
la Sângeorz, îl găsisem bolnav, cu o rană urâtă puțin mai sus de șale, o adevărată plagă. Acolo, în dreptunghiul verde, de refugiu, de la poalele pădurii, atât de familiar mie - se lăsau umbrele mari ale serii și se făcuse aproape frig - s-a produs fulgerător înstrăinarea mea înciudată, mânioasă, rea față de badea Emil. Să-l fi condamnat în acea clipă, la rândul meu, la moarte? Abia de curând am înțeles că, în 1986, Sângeorzul ne-a dat un semn, ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
valurile de cleștar. Parcă-s boabe de mărgele - boabe de perle, așa-s stropii valurilor ușor ondulate plăcute inimii și ochilor. O privești cu ochii sufletului văzând acolo pe Mântuitorul cu ucenicii Lui. Aici a fost pescuirea minunată. Aici a fript peste pe jăratic Domnul și a dat ucenicilor să mănânce. Aici a înmulțit pâinile și peștii. Aici a săturat mulțime de lume, pește 4.000 de barbati afară de femei și copii. Aici a strâns douăsprezece coșuri de pâine și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
barbati afară de femei și copii. Aici a strâns douăsprezece coșuri de pâine și fărâmituri. Aici, pe marginea apei, am stat pe iarbă și am privit cu ochii sufletului trecutul de altădată. Acum este o biserică pe locul unde a fript peștele. Și se mai păstrează stâncă cu inscripția: „5 pâini și 2 pești”. Deasupra locului este făcut altarul. Stâncă nu este prea înaltă, este de vreo 60-70 cm. Toți care ajung acolo săruta locul și-I dau slavă Domnului Iisus
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
în jurul godinului câțiva scolari mici. În acel timp a venit, ca o furtună, un elev din clasele mai mari, s-a lovit de un elev care era lângă godin, acesta a ajuns cu fața în tabla godinului și s-a fript. Rana n-a fost gravă, dar cercetarea cazului a devenit greu de suportat pentru mine, de oare ce elevul care a lovit pe cel „rănit” era fiul șefului de post și nu se putea învinui. Eram printre micii care se
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să te speli, i-am spus. Am încercat să-i scot șosetele murdare din picioare. A început să țipe: Nu trage, mamă! Când am privit mai bine la piciorul drept, șoseta era lipită de piele. Ce-ai pățit, te-ai fript? Am vrut să-mi fac niște ouă și am scăpat uleiul încins pe picior, acum trei zile. De atunci nu m-am descălțat, că mă ustura. Fruntea mi s-a acoperit de transpirație rece. Febra era de la arsura care se
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
dosarul său de la securitate și mi l-a trântit în brațe cu un ton foarte categoric: "ia-l și fă borș cu el!" Dosarul cu pricina era o "compilație" de 12 dosare, de circa 350 de pagini. Simțeam că îmi frige degetele și, întors acasă, l-am devorat o noapte întreagă, zorii prinzându-mă căutând funie și săpun să mă spânzur, neputând accepta, ca om, că și eu, alături de amic și de mulți alții, am putut suporta atâtea mizerii, umilințe și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în fața orașului a cărui liniște părea să ascundă o capcană. Un ciobănaș grec reuși în cele din urmă să-l convingă pe comandantul bulgar de absența turcilor, plecați de mai multe zile, și-l anunță că un morman de miei, fripți de populația greacă, îi așteaptă pe invadatori. Desigur, nu este vorba de a pune la îndoială înalta valoare a armatei bulgare soldați și conducători încercată și recunoscută, ci de a constata, prin acest simplu episod, că la începutul campaniei, rezistența
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Alta gușată E cea nebună; Tot ceartă cată; Toate pizmașe, Alta bârfește De om vrăjmașe, Prea neghiobește: Nerușinate, Una gângavă Înverșunate; Stă pe gâlceavă; Cât simt răcoare Alta bogată, Dau din picioare, Schioapă-ngînfată; Toți dracii strigă Alta calică, Ca să le frigă. BARBU PARIS MUMULEANU Barbu Paris Mumuleanu (1794-1837) e un mic autodidact, foarte moralist, care crede că prea am fost "neutri" și că a venit vremea să "ridicăm boala de pre ochii noștri". Caracterurile lui, așa de persiflate, sunt doar operă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să-l rețină cu sentințe: "Pierre qui roule n'amasse pas mousse". Parisul e definit prin cancan: "La muzica asurzitoare, să fi văzut trei mii de desmetici săltând în fuga mare, în jurul orchestrei, ca niște demoni bătuți cu biciul și fripți cu smoală fiartă..." Napoli, prin macaroane: În jurul unui blid se așează jos, în mijlocul pieții, tata, mama și copiii, unul în poala altuia". Drăgușanu are esențial o facondă, proprie unor ardeleni și mai ales bănățenilor, și pigmentul reportajelor e făcut din
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în jurul godinului câțiva scolari mici. În acel timp a venit, ca o furtună, un elev din clasele mai mari, s-a lovit de un elev care era lângă godin, acesta a ajuns cu fața în tabla godinului și s-a fript. Rana n-a fost gravă, dar cercetarea cazului a devenit greu de suportat pentru mine, de oare ce elevul care a lovit pe cel „rănit” era fiul șefului de post și nu se putea învinui. Eram printre micii care se
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]