79,993 matches
-
din lunca și terasa inferioară a acestuia (orașul principal, cu o altitudine de 324 m), ramificîndu-se și pe cele două văi care mărginesc spre est (Cuejdul) și spre vest (Borzogheanul) muntele Cozla (peste 650 m altitudine), pe care se găsește frumosul parc al orașului. Cadrul e format din valea Bistriței, care, începînd de la Piatra, se lărgește considerabil pentru că pătrunde în depresiunea subcarpatică a Cracăului, mărginită de dealurile subcarpatice în Răsărit și de munții înalți împăduriți către Apus. Oraș de contact, Piatra
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
a început să danseze îmbietor în ritmurile muzicii. Aproape goală, avea pe ea doar o năframă. Nimeni nu voia să fie primul, s-o atingă (să se expună în fața tuturor și, cine știe, să se mai facă de rîs). Chiar frumoasă nu era, dar vie și senzuală. «Butoanele!», nu știam unde îi sînt butoanele ca să o reglăm cum îi convine. Era prea aprinsă, am văzut de la început. ș...ț Un robot care se oferă total. ș...ț În felul ei, Antonia
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
în generație. Fără ele am rămîne numai cu politica și supermarketurile. Și ce fel de lume ar fi asta?”. În alte cuvinte fără povești am fi mai săraci. Povestea devine în filmul lui Tim Burton un mod de a trăi frumos fără a abdica de la viața trăită cu adevărat. Căci Bloom trăiește viața din plin și o îmbogățește ulterior prin poveste. Ca și cum ceea ce a trăit dobîndește noi dimensiuni, noi sensuri cu fiecare poveste pe care o spune. Peștele cel mare este
Viața ca poveste by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/12961_a_14286]
-
discipolilor săi de a fugi din Atena - ei îl corupseseră pe paznicul închisorii unde Socrate era deținut - și acceptă cu seninătate verdictul pronunțat împotriva sa conform legilor cetății - prozopopeea legilor din dialogul lui Platon Criton este una din cele mai frumoase pagini ale literaturii europene. În dialogul Menexenos, Platon consideră că superioritatea atenienilor față de ceilalți greci se datorează în primul rând egalității tuturor cetățenilor în fața legii. Fără transpunerea în faptă a principiului isonomiei nu există democrație decât ca simplă formulă retorică
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
care cheamă timpul din mine și reașează, firesc, raporturile cu ceea ce este major. Plecarea la Craiova a fost o întoarcere în timp și regăsirea unor secvențe luminoase clare, calde, ca într-un vis transformat, de fapt, în realitatea cea mai frumoasă. Sîntem - actori și spectatori, cocoțați pe gradene - în casa Oliviei, frumoasa și senzuala Contesă care nu-și refuză plăcerile vieții. De ce ar face-o, la urma urmelor? Aici, în casa ei, și-a localizat regizorul Purcărete centrul de greutate și
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
este major. Plecarea la Craiova a fost o întoarcere în timp și regăsirea unor secvențe luminoase clare, calde, ca într-un vis transformat, de fapt, în realitatea cea mai frumoasă. Sîntem - actori și spectatori, cocoțați pe gradene - în casa Oliviei, frumoasa și senzuala Contesă care nu-și refuză plăcerile vieții. De ce ar face-o, la urma urmelor? Aici, în casa ei, și-a localizat regizorul Purcărete centrul de greutate și ludicul spectacolului. Povestea cu travestiul și confuzia între sexe, între frații
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
reviste, sub braț ținea o ediție recentă din Balzac, cumpărată de la librăria din colț. Se instala pe un taburet reținut pentru el, comanda într-un scurt interval câteva păhărele de coniac, își plimba ochii umezi în jur, îl atrăgeau femeile frumoase și elegante. Și ele îl vânau însă, erau fermecate de chipul lui dizgrațios de maimuță, cucerite de retorica inteligentă care dezlega enigmele universului și ale istoriei imediate. Mai târziu un prozator argentinian Ernesto Sabato, va susține că urâțenia feței pe
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
am fișat. Cum le știu aproape pe de rost, îmi e de ajuns să citesc foița și parcă aș lectura întregul. Apoi au început să mă deranjeze și fișele. Ocupau și ele un spațiu ce l-aș fi dorit ozonat, frumos, cu plante înflorite exploziv în glastre. Atunci mi-a venit ideea să fac din toate fișele una singură. Memoria nu mă lăsase. Citeam hîrtia și în minte se derulau: Război și pace, În căutarea timpului pierdut, Omul fără însușiri, Kafka
Îmbujorarea genului epistolar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12986_a_14311]
-
Efes) Robert Șerban scrie într-un ton mai serios și mai grav, neliniștit, jonglând paradoxuri pe linia incertă dintre text și viața, alternând metaforă drumului, a călătoriei cu cea a casei și izbutind, în acest sens, un mic și foarte frumos poem aproape suprarealist: „Întinzi o pânză/ o prinzi în cuie pe râma înaltă/ dar înainte de a-ți alege/ pensula cu păr de cal/ deschizi fereastră/ prin ea năvălește că un celt/ vântul/ și izbește cu furie pânză/ care se umflă
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
lux, realizată profesionist (datorată și Magdei Cârneci), cu care merită să ieși în lume! Dar ce unește aceste cărți atât de diferite totuși? O spune foarte bine Florin Iaru în pre/postfața Timișoarei în trei prieteni: „Dacă poezia nu e frumoasă, daca nu are șarm și elegantă, chiar atunci când străbate teritorii întunecate, nu e poezie.” De luat aminte! Anca Pedvis, Tirada de pe Muntele Placid/The Mount Placid tirade, Editura Fundației Culturale Române, București, 2003, 150 p. Poésie nr. 98/ septembre 2003
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
nr. 98/ septembre 2003, Théâtre Molière/ Maison de la Poésie, Paris, 144 p. Dan Mircea Cipariu, Robert Șerban, Mihai Zgondoiu, Timișoara în trei prieteni, cu două desene de Suzana Fântânariu, cu o pre/postfața de Șerban Foarță & „trei cavaleri și o frumoasă zi de poezie bună“ de Florin Iaru, Ed. Brumar, Timișoara, 2003, 84 p.
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
unele par notații de jurnal, altele meditații creștine sau existențiale, unele par fragmente desprinse din prelegerile rostite în fața studenților, altele satire la adresa unor manifestări megalomane ale unor inși ce-și uită cu totul trecutul, și în sfârșit unele, cele mai frumoase sunt adevărate poeme în proză. Acestea, de bună seamă, vor surprinde plăcut, chiar pe cei care au citit cărțile de până acum ale lui Aurel Sasu. Să exemplificăm. Autorul vorbește adesea studenților de violența (nu numai de limbaj) a românilor
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
Insuficiență structurală a spiritului, s-ar zice, pe care Alexandru Lungu se străduiește a o compensa printr-un soi de estetism liturgic, printr-o expresie căutată pînă la manieră, compunînd un idiom distinct, răspînditor de bună mireasmă duhovnicească. Țesătura stilistică “frumoasă”, bine bătătorită, funcționează ca un canon, așadar ca un instrument lustral, îndreptățind vorba lui Brice Parain, potrivit căreia scrisul frumos e sfințenie.
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
estetism liturgic, printr-o expresie căutată pînă la manieră, compunînd un idiom distinct, răspînditor de bună mireasmă duhovnicească. Țesătura stilistică “frumoasă”, bine bătătorită, funcționează ca un canon, așadar ca un instrument lustral, îndreptățind vorba lui Brice Parain, potrivit căreia scrisul frumos e sfințenie.
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
sport, în mod obiectiv și complet, nu să fiu distrat de un spectacol de divertisment. Procesul etapei a devenit, de cînd îl face Călinescu la Pro-tv, un fel de Vacanța mare cu Dragomir în loc de Garcea și cu picioarele unor june (frumoase, de altminteri) în fundalul scenei. Dacă mă pasionează Garcea, mă uit la Vacanța mare. Dacă mă uit la Procesul etapei, e fiindcă mă interesează fotbalul. Și nu accept să fiu înșelat în așteptările mele de iubitor al sportului. Ca lui
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
unui cititor ingenuu și pasionat, care se lăsa transportat în lumea fictivă a literaturii. În adolescență am citit astfel sute de cărți, cu o atât de mare intensitate a trăirii, încât la sfârșitul lecturii mă smulgeam parcă dintre-un vis frumos și arătam celor din din jur o față răvășită și confuză, de om inaderent la realitate. Realitatea mi se părea mai ștearsă și mai inconsistentă decât realitatea din cărți. Am simțit chiar la un moment dat că îmi pierd mințile
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
Raicu, “marele critic”, Sonia Larian al cărei roman, Bietele corpuri, este o carte de “o sensibilitate și o subtilitate rar întâlnită”, Alexandru Vona ale cărui Ferestre zidite au constituit pentru poetă “o surpriză de zile mari”, Valeriu Cristea a cărui frumoasă evocare, din finalul cărții, denotă afinități existențiale cu autorul Bagajelor pentru paradis. Memoria “rea” și memoria “bună” conlucrează fast în cuprinsul acestei cărți de captivante convorbiri, purtate “pe hârtie” de marea poetă și de criticul cel mai proeminent al generației
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
stins și o flacără mult mai mică: viața bătrânului Iosif Vulcan. Răposatul academician n-a fost din croiul oamenilor mari, nici luptător, nici om de erudiție, dar puțini au ajuns prin stăruință și prin dragoste de muncă la rezultate mai frumoase ca dânsul” (p. 183). La Câmpina se stinge „întâiul nostru artist de reputație europeană”, Nicolae Grigorescu, ajuns „în ipostazul în care a putut să farmece, să supuie, să ajungă popular” (p.178). Se pot consemna noile eforturi, deocamdată neizbutite, de
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
care-mi trezește trupul și mintea, o apă clară în care se oglindesc amintirile mele dragi, ca Narcis odinioară. Există intervaluri care mă refac, care estompează deșertăciunea și care îmi dau iluzia zborului. Adică, simt uneori cum îmi cresc aripi, frumoase, mari și aud fîlfîitul lor. M-ați văzut zburînd? Am plecat într-o duminică dimineață spre Craiova. N-am luat-o pe drumul tradițional, pe autostrada București-Pitești adică, pe care l-am străbătut de mii de ori. Am ales varianta
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
cam apus, dar urmele ei sînt încă vizibile, o casă în care Sir Toby Belch, unchiul Oliviei, ia masa cu Sir Andrew și slujitorii Oliviei într-o “bucătărie”-salon, prăjind ouă pe un aragaz de azi și șezînd pe scaune frumoase de epocă. De pildă. Elementele de greutate ale deorului, care delimitează spații, trasee, locurile întîmplărilor, care sînt tratate funcțional și pot fi pereți, uși, ferestre etc. sînt chiar corpurile de bibliotecă din teatru, cărora li se anulează această funcție. Goale
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
părți din averea pe care o posedați. Dar vă gândiți vreodată la bogătașii de astăzi? Eu mă întreb de multe ori cine și cu ce ocazie poartă în Ruanda bluza mea neagră cu paiete și sper că-i o femeie frumoasă. Mă gândesc la cel care, în Somalia, o să încalțe cizmele mele îmblănite, aproape noi, de la Bruno Magli și mă întreb cum o să-și procure o bosniacă lămâia de care are nevoie că să se poată folosi de storcătoarea Alessi când
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
mică, unchiul meu Karl, care avea și el una, mă așeza în ataș și pleca cu mine prin împrejurimi. Eu stăteam cuminte în ataș și vântul îmi zburătăcea părul. Amintirea plimbărilor în atașul marca Felber e una dintre cele mai frumoase din viață.“ Și scoțând o fotografie din buzunarul de la piept al salopetei de piele, mi-a pus-o în fața ochilor. Fotografia înfătișa un bărbat ca la vreo șaizeci de ani, cu mustăți mari, în haină de piele, cu revere late
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
de principiu: res, non verba. Acesta este motivul pentru care Augustin „cere ca oamenii culți care vin să se înscrie la catecumenat să fie învățați înainte de toate să pună problemele vieții creștine mai presus de deșertăciunea artei de a vorbi frumos”<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 287. Și aici Marrou face trimitere la De catechizandis rudibus, IX, 13. footnote>. Avem, de altfel, un capitol foarte important din De catechizandis rudibus (VIII, 12) în care se vorbește despre catecumenii cultivați. Pragmatismul lui Augustin
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
939). footnote>, Origene<footnote Orig., Ep. ad Gr. (PSB 7, 354); Cels., 1, 62: „[apostolii] propovăduiau creștinismul cu puterea dumnezeiască, reușind astfel să aducă pe oameni la cuvântul lui Dumnezeu. Ei n-aveau, desigur, nici daruri deosebite de a vorbi frumos și nu stăpâneau nici măiestria de a împodobi predica lor cu podoabe de grai ales și clădit dielectic ca elinii, care erau în stare să încânte pe ce ce-i ascultau...” (PSB 7, 86-87; PG 11, col. 773-776); Cels., 4
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
1, 10: „simpla ta credință să-ți fie mai puternică decât argumentele logice” (PSB 17, 82); 3, 8: „Nimeni să nu compare duhovniceasca noastră învățătură, care este simplă și nemeșteșugită, cu curiozitățile celor care au filosofat despre cer. Pe cât de frumoasă este frumusețea femeilor cinstite față de a curtezanelor, pe atât este de mare și deosebirea dintre învățăturile noastre și învățăturile filosofilor profani. Aceștia prezintă în învățăturile lor probabilități siluite; aici, în Scriptură, adevărul stă de față, lipsit de cuvinte meșteșugite” (PSB
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]