7,117 matches
-
Gates? De unde atâția bani pentru taxa de intrare și consumație? Nu ați văzut ce prețuri au? Nu că aici ar fi mai mici, dar nu pot forța nota de plată a părinților. Este și așa un efort consistent și o gaură însemnată în economiile familiei. - Da... băi, dar parcă am fi vrut să vedem stripteuzele înfigându-și fesele lor dolofane în bară, mânca-le-aș țâțele lor veștejite. - Aveți fetele cu voi, belelelor. Puneți-le să danseze cum doriți, pipăiți-le
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383452_a_384781]
-
nu a mai îndrăznit să-mi tulbure fericirea, fapt care m-a mulțumit și liniștit. Peste un an a ajuns și la mine zvonul că „tovarășul” a luat șapte ani de pușcărie. Se încurcase cu o gestionară care dăduse o gaură uriașă și-l târâse-n buclucul ei după îndelungate chefuri nesăbuite. Nu m-am bucurat, dar am murmurat inconștientă: ei, Dumnezeu nu doarme niciodată! Atunci, nu am relizat ce am gândit...Mai târziu avea și el să afle-n pușcărie
CAP. 3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383078_a_384407]
-
în special de străini, pentru că se plătea în valută și față de restaurant, unde se practicau prețurile cele mai mari din oraș, dar pe care totuși, uneori, și le putea permite oricine, pentru sărbătorirea unui eveniment deosebit. O altă variantă era “Gaura dulce”, din spatele restaurantului „Cerbul Carpatin”, de aceeași categorie cu „ARO” sau restaurantul „Cina”, mai acceptabil ca preț, dar de nivel calitativ puțin mai scăzut. Acum însă, promovaseră prea puțini studenți iar aceștia erau foarte obosiți după efortul depus, dar încununat
“MAGIA UNEI VECHI FOTOGRAFII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385314_a_386643]
-
vre-un fel de care pe care? „S-au trezit și chioșcarii din Mizil”, cu interesele lor obtuz-mercantile! „Cum, când lumea mi-e deschisă, să ma-mpiedic de un ciot?!”-răbufnește Coaliția. Cele fix 250 de ONG țipă că din gaură de șarpe că cei aproximativ 75.000 de comercianți, cu tartorii lor cu tot (industria tutunului), pun piedici legii nobile antifumat, sub pretextul unor detalii, după părerea lor, nesemnificative. Ce spun, însă, documentele care au inundat zilele astea Parlamentul? Spicuim
Scopul chiar scuză orice mijloace? [Corola-blog/BlogPost/92429_a_93721]
-
cei care îi batjocoresc și jefuiesc, în propriul lor pământ, în propria lor casă... - fie el venit dinspre Est, ori dinspre Vest. Omul Pământului, cum este și firesc, nu ține decât cu PĂMÂNTUL/ȚARINĂ STRĂMOȘEASCĂ. Nu are chef ca, prin găurile din scoarța adâncă a moșiei lor, găuri rezultate în urma fracturării (iresponsabilei răniri a Pământului-Mamă, cu pumnalul, vertical, drept în Inimă!) hidraulice, să se dezlănțuie apocalipsa. Deocamdată, țăranii nu-și mai pot bea apa din fântânile săpate de ei. Va veni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
propriul lor pământ, în propria lor casă... - fie el venit dinspre Est, ori dinspre Vest. Omul Pământului, cum este și firesc, nu ține decât cu PĂMÂNTUL/ȚARINĂ STRĂMOȘEASCĂ. Nu are chef ca, prin găurile din scoarța adâncă a moșiei lor, găuri rezultate în urma fracturării (iresponsabilei răniri a Pământului-Mamă, cu pumnalul, vertical, drept în Inimă!) hidraulice, să se dezlănțuie apocalipsa. Deocamdată, țăranii nu-și mai pot bea apa din fântânile săpate de ei. Va veni și ziua când nu va mai putea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
nu e o chestie nouă, se studiază în manualele de jurnalism, dar are o platformă nouă, o platformă extrem de extinsă, și anume Internetul. Atunci când a apărut presa de senzație, cu fotografii mari, cu intimități din viața celebrităților, cu priviri pe gaura cheii, publicul, curios, s-a arătat interesat de așa ceva. Sociologia și psihologia au explicații pentru această curiozitate. În măsura în care publicul a fost hrănit cu astfel de informații, publicațiile respective au reușit să se vândă. Referindu-mă la ceea ce se întâmplă în
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
35 de ani de la dezastru, medicul stabilit în Statele Unite. Fălticeni Popescu spune că, atunci când s-a terminat cutremurul, a încercat să se întoarcă pe întuneric la pacienta abandonată pe masa de operație, lucru imposibil deoarece în podea se făcuse o gaură prin care credea că vede ceva de la etajul inferior. „Nu știam ce văd prin gaura aceea, dar de fapt vedeam bucătăria care era cu trei etaje mai jos”, a declarat medicul, precizând că adevăratul coșmar a început abia după ce a
36 de ani de la cutremurul din 1977. Mărturii [Corola-blog/BlogPost/93019_a_94311]
-
a terminat cutremurul, a încercat să se întoarcă pe întuneric la pacienta abandonată pe masa de operație, lucru imposibil deoarece în podea se făcuse o gaură prin care credea că vede ceva de la etajul inferior. „Nu știam ce văd prin gaura aceea, dar de fapt vedeam bucătăria care era cu trei etaje mai jos”, a declarat medicul, precizând că adevăratul coșmar a început abia după ce a părăsit sala de operație. Potrivit acestuia, oamenii s-au năpustit de spaimă pe scări. „Erau
36 de ani de la cutremurul din 1977. Mărturii [Corola-blog/BlogPost/93019_a_94311]
-
de fotbal a Franței ar trebui să aibă un căpitan român, care ar cerși într-un mod plăcut : „Va rog, dați-mi mingea (...) ca am doi copii acasă”. Deci, cine a amalgamat bunul mers al statelor lumii, încît au creat găuri negre care au înghițit milioane de vieți omenești? În numele democrației, cucerirea națiunilor prin tot felul de „primăveri eliberatoare de suveranitate și bogății” și prin îndatorare va fi declarată, mîine, poimîine, filosofie, știință, artă și cultură universală, iar milițienii lumii capitaliste
Pornografie, teroare, laicitate fără limite, dispreţ faţă de alte culte şi planuri secrete [Corola-blog/BlogPost/93046_a_94338]
-
și alții, Fel de fel de inovații, Și- au inventat pentru voi Felurite chestii noi: Flacăra chibritului, Pârțul, vârful cuțitului, Umbra, dosul căciulii, Șiretul fără capete, vârful sulii, Oftatul, șarpele cu mâner, Coaja de pâine, pietroiul de fier, Codița prunei, gaura inelului, Coclenderul, pieptenele chelului, Mi se datorează, în parte, tot mie, După cum toată lumea știe, Dar nu vrea să recunoască... L-am lăsat să bălmăjească, Să-și strige frustrarea și ura... Așa își pierd unii măsura. N-am mai rămas cu
FRUSTRARE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383318_a_384647]
-
spre Golgota, mi-am cărat singur crucea, fie și târâș, doar era vorba de o jucărie enormă, iar eu eram nemâncat și însetat. Ce mai, am fost un ins în putere, nu un prăpădit. Îmi era cald, grozav de cald; găurile piroanelor pătrunse-n palme mă ardeau, iar picioarele nici nu mi le mai simțeam. Soldații de sub cruce erau veseli, arătau spre mine cu degetul și râdeau, nu știam de ce. Pentru că mă strâmbam de durere, mi-am dat seama; din clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
se poate desluși; vorbe amestecate, discuții... Uneori se roagă. Dante Își mângâie bărbia, perplex. Pentagrama desenată În fața altarului, pentru invocarea diavolilor... Își ridică brusc privirea spre interlocutorul său. Mutra lui Giannetto ieșea dintre bandaje asemenea botului unui șoarece dintr-o gaură În zid. În minte Îi Încolți Îndoiala că ar fi putut fi vorba de o Înșelătorie. Poate că omul Îi istorisea povestea aceea pentru a-i hrăni fantezia. Poate că nu existase nici o ceremonie, iar meșterul fusese asasinat pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sugerase Iacopo Torriti În legătură cu raporturile dintre cei doi priori. Arhitectul relatase doar zvonuri. Dar Antonio da Peretola putea să știe mult mai multe. În răstimpul anilor petrecuți În serviciul Bisericii, probabil că văzuse și auzise multe pe coridoarele Lateranului. În gaura aceea de șerpi, moartea lui Celestin fusese cu siguranță obiect de anecdote. Trebuia să Îl constrângă să vorbească. Se opri la jumătatea porticului. Voia să Îi lase timp inchizitorului să ajungă la escortă și să plece, Înainte să o pornească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cosmosul a fost, la vârf, o chestiune exclusiv rusească. În aparență, o investiție bună, generatoare de siguranță, pe de o parte, și de prestigiu internațional, pe de altă parte. În realitate, o irosire de resurse și mijloace În două inutile găuri negre: probabilitatea ca Occidentul să atace Uniunea Sovietică tindea spre zero, iar cucerirea cosmosului doar a Înghițit fonduri, fără să producă mai nimic În plan imediat. Prestigiul nu ține de foame. În atare condiții - de o vitregie cruntă, adesea, obiectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nor de lăcuste venind de la răsărit se opri o clipă deasupra pădurii, întunecând soarele, dar apoi făcu cale întoarsă. Dinspre nord se simțea moale o adiere de vânt purtând cu ea miros de levențică, șoapte de iubire, vaiete. Dintr-o gaură practicată în sol, la marginea lanului, ieșiră firesc doi hârciogi. Ei aplecară cu lăbuțele un spic de grâu, luară strictul necesar de boabe și se făcură nevăzuți. Era liniște și pace adâncă. Se auzeau doar sfârâitul nefericitului iepure și, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
hatmanul Scorbură, paharnicul Surdu, vistiernicul Ximachi, armașul Abăluță, vel-postelnicul Gherman, căpitanii Juravcu, Spoiciu și Bașotă, vornicul Prișcu, jitnicerul Haralambie, vel-spornicul Tartore, cazangiul Ilie, datornicul Stredie, Mitru cobzarul, glumețul Petrică, țiganii Borșu și Fekete ce scoteau flăcări la comandă pe toate găurile, bărbierul Luigi cu doctorul Lemberg, pripășiți la Curte, și, în sfârșit, umflat de nesomn, pomădat și subțire ca un țipar, sosi și șarlatanul Roger, cu care adesea Sima-Vodă juca interminabile partide de șah. în urma tuturor, lăsându-se în mod firesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
întregi de rozătoare, de rândunele care, o vreme, i-au supraviețuit, au pierit și ele, îngrășând pământul. I-a murit până și actul de deces, un frumos pergament în care mai întâi, în colțul din stânga sus, a apărut o necruțătoare gaură. Moliile au lărgit cât au putut gaura cu pricina, apoi, la rândul lor, au îmbătrânit și s-au stins. Insă, înainte de a muri, doamna Potoțki era o femei grasă, pieptoasă, tropotind harnic prin camerele nenumărate ale castelului, ștergând ici de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vreme, i-au supraviețuit, au pierit și ele, îngrășând pământul. I-a murit până și actul de deces, un frumos pergament în care mai întâi, în colțul din stânga sus, a apărut o necruțătoare gaură. Moliile au lărgit cât au putut gaura cu pricina, apoi, la rândul lor, au îmbătrânit și s-au stins. Insă, înainte de a muri, doamna Potoțki era o femei grasă, pieptoasă, tropotind harnic prin camerele nenumărate ale castelului, ștergând ici de praf o icoană, răsturnând colo un bibelou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
in abstracto. Căsătoria este, finalmente, oricât am coti-o, un lucru concret, nu o lamentatio mentis - mai spuse pan Bijinski, scuturându-se de colb. — Vai, cum m-ai speriat! - bătu din palme doamna Potoțki și sări să acopere cu pătura gaura mare, neagră ce se căscase în pat. Așa e pan Bijinski - zise ea în chip de scuză către călugări. Nu suportă să apară pe ușă. Odată, pe când trăia Potoțki, a ieșit din sobă. — Alte vremuri - zise pan Bijinski. E mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în somn și-o lovi cu cotul în cap. Amada se trezi. Palatul, marchizul, pretendenții dispărură ca prin farmec. Sculându-se în capul oaselor și deschizând ochii, Amada văzu în locul acelor minunății șoarecele lihnit care în fiecare noapte ieșea din gaura de lângă ușă și privea cu deznădejde spre spațiul gol al camerei lor unde nu mai căzuse o firimitură de ceva de pe vremea când era pui. Degeaba încercă apoi Amada să se viseze din nou prințesă: nu reuși. în ceea ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
după cum am pomenit, Sima-Vodă. Printr-o avansare implacabilă, obiectivă, sărăcia lucie a țării se strecurase încetul cu încetul și la Curte: covoarele grele, roșcate de Buhura se subțiaseră sub pasul celor cu jalbe într-atât, încât, din loc în loc, aveau găuri prin care se vedea podeaua de lemn mâncat de carii. Perdelele de la ferestre fâlfâiau pline de molii în curentul ce se strecura pe sub obloanele prost închise. în afara jilțului domnesc, celelalte erau descleiate și desfundate, astfel că nimeni nu mai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să fie de acum înainte puțul Ajamuk, și nici un alt nume nu i s-ar fi potrivit, fiindcă niciodată nu fusese îngropat vreun pustnic în ținuturi atât de îndepărtate. Familia Sayah avu nevoie de o săptămână și ceva ca să astupe gaura din puț punând la loc piatra, să scoată nisipul și să recupereze trupul răposatului, pe care-l îngropă cu o ceremonie simplă, la umbra palmierilor. Dar când se pregăteau să se pună din nou pe treabă, constatară că apa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
-l pe șapte. Ceilalți studiați terenul fără să înaintați deocamdată. Trecu aproape jumătate de oră până când o voce anunță sec: — Aici șase! Șapte a ieșit din luptă. — Recuperabil?... Nu știu ce să spun... - răspunse cu o voce lipsită de emoție. Are o gaură enormă în cap și un picior făcut arșice... Ce să fac? — Lasă-l acolo. Când se va sfârși totul o să venim să-l luăm. — Am înțeles... — Cézar și Julio rămâneți aproape unul de altul. Acum fiecare dintre noi va avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
au promis că situația noastră se va rezolva În cel mult o lună. PÎnă atunci ne lovim de o mie de amănunte stupide, dar indispensabile, care ne agresează. Pornirea dușului a fost un coșmar. Nici eu, nici Rudolf nu nimeream gaura În care să introducem moneda ca să facem dușul să funcționeze. Nu-ți mai spun că Rudolf a spart geamul de la bucătărie negăsind acel mic clenci la fel de miraculos ca formula „Sesam deschide-te!“. Iar radiocasetofonul cel nou cu două boxe, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]