8,779 matches
-
tărâm de hotar, al înfruntărilor și biruințelor succesive, ale lumii iluziei asupra iluziei lumii - și viceversa...! ...Salutar, dar prea ostentativ, efortul de a transcende spre metaforă (se aude, parcă, un icnet, înainte de a se naște peisajul selenaro-metaforic: Munți imaginari/ Din geografii/ascunse de lume/ Fără definiții geologice/ Dorm sclipind prin atlase - cf. Stâncile teșite - saltul de la banala sintagmă geografii ascunse, la generozitatea cosmic-metaforică a sintagmei dorm sclipind prin atlaseprovoacă neîncredere (a lectorului) în potențialul real al Poetului, cu toate că nu e DELOC
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
prea ostentativ, efortul de a transcende spre metaforă (se aude, parcă, un icnet, înainte de a se naște peisajul selenaro-metaforic: Munți imaginari/ Din geografii/ascunse de lume/ Fără definiții geologice/ Dorm sclipind prin atlase - cf. Stâncile teșite - saltul de la banala sintagmă geografii ascunse, la generozitatea cosmic-metaforică a sintagmei dorm sclipind prin atlaseprovoacă neîncredere (a lectorului) în potențialul real al Poetului, cu toate că nu e DELOC cazul; sau, în alt fel: Sintagmă neprogramată/ Într-o propoziție lipsită de/Sensuri și predicate/Adjectiv ascuns de
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
TOTAL-ORFICĂ! Degeaba vorbești de păsări planate - pentru a le încleia, apoi, divagant și vagant, printre semantici obscur-labirintice, de felulcuiburilor din crengi peste crevase/Doar de fotografii amatori dibuite - cf. Drumeție - ...degeaba supralicitezi, chipurile, Muntele MERU, prin sintagme, de tipul potecile geografiilor endemice sau crestele semețe ale radiațiilor... dacă, apoi, înmlăștinezi, toate imaginile, în amănuntul grosier-material, orbitor de zbor, în Prakrti: melcii bocancilor în urcuș... sau în banalitatea străjuiesc văile mioritice! Degeaba îți faci curaj de verticalizare, întru perspectivă cosmic-demiurgică, prin luna
UN DEBUT PE DEPLIN ONEST: MEANDRE, DE CĂTĂLIN NICOLAE MOLDOVEANU [Corola-blog/BlogPost/93305_a_94597]
-
Volumul În labirintul cărților. Studii, eseuri și cronici literare ÎI (ed. Eikon, 2015) este structurată în 4 capitole: 1. Literatura închisorilor, 2. Exilul și memoria, 3.Corespondență: memorie și document, 4. Literatura și geografie. Acest volum continua studiile și eseurile începute cu un prim volum în urmă cu doi ani, o mare parte dintre acestea fiind dedicate literaturii exilului românesc. Cartea va fi lansată duminică, 22 noiembrie, ora 11, la Târgul de carte Gaudeamus
Invitație la lansarea volumului „În labirintul cărților II”/ Mihaela Albu [Corola-blog/BlogPost/93564_a_94856]
-
când fac publică această tragedie a familiei. Revenind la pregătirea școlară: am absolvit Liceul *Tudor Vladimirescu* din București, învățând carte de la profesorii Virginica Ștefănescu, de limba și literatura română, Gheorghe Călugărița, de matematică, Max Eger, de istorie, Constantin Anoaica, de geografie. Sunt diplomat economist, licențiat în științe economice, absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Comerț . Am învățat meserie de la profesori universitari eminenți: Alexandru Puiu, de Tehnica plăților internaționale; Nicolae Sută, de Comerț Internațional; Ion Rucăreanu, de Drept Comercial și
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]
-
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICIDoar lui Ion Tereașcă și lui Toader Diniță le dezvăluise Valentin că voia în sâmbăta aceea să urce la Dâmpu. Primul era profesor de geografie, al doilea - profesor de biologie, fost director înaintea sa. Tereașcă era un tip scund, roșcovan, purtând ochelari cu multe dioptrii, foarte stilat în comportament și rostire, de aceea colegii îl alintau zicându-i lordul John. Era ardelean de obârșie și
DAN FLORIŢA SERACIN [Corola-blog/BlogPost/383146_a_384475]
-
la 5 dimineața s-o rescriu caligrafic și fără greșeli de ortografie. Mama era profesoară de limba engleză la liceul Șincai din București. A fost apoi câțiva ani și lector la facultate. Avea un Masterat în engleză și altul în geografie. În tinerețe publicase mai multe schițe în reviste pentru copii. Tot de la ea cred ca am luat darul povestirii (ea era mai captivantă decât mine...), energia, și dorința de a călători și de a cunoaște și înțelege lumea. În liceu
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI Doar lui Ion Tereașcă și lui Toader Diniță le dezvăluise Valentin că voia în sâmbăta aceea să urce la Dâmpu. Primul era profesor de geografie, al doilea - profesor de biologie, fost director înaintea sa. Tereașcă era un tip scund, roșcovan, purtând ochelari cu multe dioptrii, foarte stilat în comportament și rostire, de aceea colegii îl alintau zicându-i lordul John. Era ardelean de obârșie și
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
în acest sistem original de predare, deși... nu pot spune că nu ne mai jucam când eram lăsați singuri în clasă. Dar, când știam că ne verifică ce am învățat... Mi-aduc aminte de o astfel de lecție originală la geografie. Întrucât în ziua respectivă domnul Arsu avusese de rezolvat probleme administrative, a venit la clasă abia în ultima oră. Prilej de tărbacă și hârjoneală, dar acum aveam experiența strujanului părintelui Băluță. În permanență doi colegi supravegheau curtea și strada. Astfel
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
cu atâtea informații. Eram muți. Nu știu ce au simțit colegii, dar sufletul meu plutea amețit de parfumul florii albe de pe tablă. Din acel moment cunoșteam Europa cu ochii închiși, cu toate țările și locurile sale importante. Când am dat bacalaureatul, la geografie, trebuia să arătăm rapid pe harta Europei unele locuri, râuri, orașe, munți cu sumare descrieri. Fără modestie, am uimit examinatorul, care m-a întrebat cu ce profesor am învățat eu geografie. - În clasele primare, i-am răspuns, de la învățătorul meu
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
și locurile sale importante. Când am dat bacalaureatul, la geografie, trebuia să arătăm rapid pe harta Europei unele locuri, râuri, orașe, munți cu sumare descrieri. Fără modestie, am uimit examinatorul, care m-a întrebat cu ce profesor am învățat eu geografie. - În clasele primare, i-am răspuns, de la învățătorul meu, domnul Arsu. L-am supărat rău pe profesor, dar... apucase să-mi dea nota maximă și felicitările. Totuși, la ascultare era îngăduitor cu noi, cu aprecieri ponderate pentru cei mai buni
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
dar... apucase să-mi dea nota maximă și felicitările. Totuși, la ascultare era îngăduitor cu noi, cu aprecieri ponderate pentru cei mai buni și fără jigniri pentru cei mai slabi. Mi-aduc aminte de două întâmplări, tot la lecțiile de geografie, aveam o colegă, probabil neatentă, care nu reușea să rețină chiar tot ce se preda. Era o lecție despre țările vecine cu România. Pe vremea mea, țara noastră era vecină și cu Cehoslovacia. Domnul Arsu a întreba-o pe această
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
și mai înainte, hai, citește! -Cehoslavia! A exclamat triumfătoare colega, crezând că toate țările astea de la apus sunt niște... Slavii. A rămas mut domnul Arsu și, în hohotele clasei, i-a șoptit calm: - Bine, treci la loc! Altădată, tot la geografie, era vorba despre Grecia și mările care-i scaldă țărmurile. La hartă era Dică, talentatul povestitor cu idei originale. - Mai departe, Dică, l-a întrebat domnul Arsu. - Mai departe... este Marea Ionică. Dică a pronunțat numele mării cu accent pe
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
de câteva ori. De atunci ne-a lecuit. Și eu, și Țuțu, eram cei mai cuminți copii din clasă. Ne-a trecut boala berbecilor. Uneori, domnul Arsu făcea lecții practice cu noi în natură. Nu lecții teoretice de biologie sau geografie. Școala avea un lot în folosință, de unu-două hectare, care era cultivat și lucrat cu ajutorul elevilor. De la culturile tehnice (ricin, bumbac), până la legume. Domnul Arsu se străduia să ne învețe de mici meseria de agricultor. Să știm cum se
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
ticăloasă, mângâindu-l cu privirea ei oarbă. Ce idee bizară, o prăvălie de leacuri Într-un asemenea loc. Ori poate că alegerea era motivată de vreo Înțelepciune secretă? Grija și Moartea, nedespărțite precum cele două fețe ale aceleiași monede În geografia acelui oraș, la fel cum erau și În aceea a vieții... Mai făcu câțiva pași de-a lungul unei străduțe care dădea Într-o parte a piațetei și recunoscu de departe poarta cu ușorul pe care fuseseră Încrustate Însemnele Artei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
exces. Bănuisem Întotdeauna În belșugul lor de vorbe aprinse dacă nu convingerea, măcar speranța secretă că o părticică din prestigiul celebrităților În cauză se transferă și asupra empiricilor lor exegeți, prin simplul fapt că și unii, și alții aparțin aceleiași geografii. Nu și aceleiași istorii, e adevărat, dar asta e mai puțin important la urma urmei... Vorbiserăm, firește, despre Odobleja - aici, În S..., unde autorul Psihologiei consonantiste, Logicii și Fonoscopiei Își trăise ultimii ani ai vieții, chestiunea priorității În materie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lotus Înflorit peste care domnește Suveranul Lumii, Metatron, și unde oficiază regele-preot Kuli’Ka, al cărui palat de aur și nestemate Împodobește centrul capitalei fabulosului meleag. Derutantă, orice s-ar spune, includerea misticei Kapala Într-o enumerare de regiuni aparținând geografiei reale. Derutantă, dar și Întâmplătoare? - this is the question. După momentele de vertij satisfăcut În care mă aruncase teribila revelație (sau ceea ce mi se păruse mie a fi o revelație teribilă), mi-am dat seama că nu avansasem nici măcar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Charmey s-ar putea dovedi inutilă. Sau, În orice caz, insuficientă pentru siguranța viitoare a regatului. Îi aduce aminte lui Filip de informațiile numeroase ajunse până la Curte privind stadiul avansat al Înțelegerilor dintre șefii musulmani și conducerea Ordinului pentru schimbarea geografiei Europei și Orientului. Nu, templierii nu trebuie numai decapitați la vârf, ci exterminați cu totul, făcuți să dispară până la unul, altfel, primejdia resurecției mișcării și a ideilor membrilor săi rămâne intactă. Clement al V-lea, suveranul Bisericii de la Roma, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Ieșiserăm din tunel, ne aflam acum Într-un uriaș spațiu circular. Mi-am dat seama de dimensiunile sale observând că raza lanternei, Îndreptată drept Înainte, se pierdea treptat, dar iremediabil, Înghițită de Întuneric. În schimb, dezvelea cât de cât inteligibil geografia rotondei pe lateralele noastre imediate. În dreapta și-n stânga ieșirii din tunelul de acces se aliniau zeci de Încăperi identice, despărțite de firide subțiri. Camerele erau foarte mari, judecând după distanța dintre uși. Sau dintre porți, nu știu care e termenul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
tentativa de a-ți estima vârsta. Totuși, savanții se concurează și când Îi despart secole, nu doar câteva pârlite de decenii, nu? Ai scăpat: Nicolae Corbu s-a dedicat cu multă aplicație vieții zbuciumate din capitala Franței și din restul geografiei sale, devenind un client serios al cazinourilor din sud, pentru că, Între timp, se pricopsise și cu pasiunea jocurilor de noroc. Așa, ca să fie tacâmul complet. Și cum o nenorocire nu vine niciodată singură, În aceeași perioadă, berbantul nostru rentier contractează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În țara natală n-a mai revenit nici măcar pentru a-și conduce tatăl la cimitir. Mulți ani a amânat să ia legătura cu fratele din România. Poate l-au Împiedicat și evenimentele care au zdruncinat Europa, iar apoi au reconfigurat geografia continentului - războiul, ocupația germană, instaurarea În Est a comunismului, Cortina de Fier -, nu știu și nici nu prezintă vreo importanță În ordinea de idei pe care o urmăresc. Sărim peste timp pentru a ajunge În anul Încheierii războiului, În toamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
sînt raportate la persoanele În cauză. Mai erau trecute și pasaje din jurnalul lui de elev, note, desene, numele colegilor, pînă-n clasa a șaptea (a șaptea B), cînd adolescentul va avea un conflict cu profesorul L.D. care preda istoria și geografia. Brusc ne găsim În inima unui alt oraș, cam prin anii douăzeci și opt, tînărul are pe șapca de liceu Însemnul VIII, Își lăsase mustăcioară. (Mustăcioara asta o va avea toată viața. O singură dată și asta nu prea demult, și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cu datele excursiilor de la Avala și Kosmaj 1, cu nunțile și Înmormîntările la care fusese prezent, cu numele străzilor pe care locuise: Cetinska, Împărăteasa Milica, Gavrilo Princip, Regele Petru I, Prințul Miloš, Požeška, Kamenička, Brankova; numele autorilor de manuale, de geografie, de geometrie și planimetrie, titlurile unor cărți Îndrăgite de el: Împăratul munților 2, Stanko haiducul 3, Răscoala țărănească 4; liturghii, spectacole de circ, defilarea organizației șoimilor, serbări școlare, expoziții de desen (unde o acuarelă a tatei primise o mențiune din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
accesul la esențe și capacitatea de a se exprima pe înțelesul celor cărora cartea le este adresată. La rigoare, aceasta înseamnă informație prelucrată, decantată și organizată până la nivelul compatibil cu demonstrația pe care autorul o face în legătură cu acest col de geografie și istorie. Impresionează varietatea surselor consultate. A preluat și a menționat eforturile anterioare rămase nefinalizate (cazul Olimpiei Bădăluță și a altor însemnări utile detalierii, a culorii locale). A continuat documentarea cu mijloacele specialistului în arhive, muzee și biblioteci, a ascultat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
I. 3 Date din dosarul „arheologiei toponimice”. Toponimia minorș a comunei Filipeni, o istorie încifratș în apelative toponimizate Toponimia, numele de locuri, din interiorul și din „moșia” satului, a apărut dintr-o necesitate practică de orientare în spațiu. fiind în legătură cu geografia locului, cu cele mai neînsemnate detalii de planimetrie și nivelment, dar și cu multe aspecte legate de psihologia oamenilor, de ocupații și credințe de asemănări cu ceva, amintind de ceva cunoscut anterior și, fără îndoială, denumirile au fost date și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]