2,286 matches
-
bunuri emoționale și simbolice. Acestea dau naștere solidarității rituale, prin intermediul ritualurilor colective. Conflictul social nu se reduce numai la disfuncții apărute între indivizi, grupuri sau clase. În contextul globalizării (inclusiv politice), schimbarea socială poate îmbrăca forme conflictuale de mare anvergură geopolitică. Într-adevăr, într-un volum care abordează schimbarea socială în epoca modernă, Daniel Chirot trage concluzia următoare: "paradoxul [lumii contemporane] constă în aceea că tensiunile internaționale, competiția dintre state și rivalitățile economice și politice sunt cei mai buni garanți ai
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pasul care ar succede globalizării nu poate consta decât în colonizarea uneori conflictuală a spațiului extraterestru.) Însă, schimbările majore induse de apariția ciberspațiului nu erau la fel de predictibile. Iar acestea nu au corespondent numai în viața personală, ci și în structurarea geopolitică, în globalizare și, în definitiv, în percepția onto-socială asupra realității. Iar această percepție modelează în perioada izomodernă înseși noțiunile de contract, convenție, asociere, comunicare și conflict. Să mai reținem și ideea potrivit căreia rolul jucat de activismul extrapolitic (mișcările feministe
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
tranziție (restructurare). Astfel, destructurarea e necesară pentru restructurare sub alte forme și funcționalități. Altfel spus, orice schimbare de profunzime presupune destrămarea structurală a vechii ordini societale. Adesea, destructurarea presupune stări conflictuale ireconciliabile. Așa cum arătam în capitolul al patrulea, capitalul conflictual geopolitic prezent constă în migrația de status/rol al statului și al națiunilor pe planul praxiologic al politicii internaționale. Nu este vorba decât de destructurarea și de restructurarea ordinii geopolitice izomoderne și, implicit, de mutații profunde la nivelul politicilor internaționale. Alteori
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
stări conflictuale ireconciliabile. Așa cum arătam în capitolul al patrulea, capitalul conflictual geopolitic prezent constă în migrația de status/rol al statului și al națiunilor pe planul praxiologic al politicii internaționale. Nu este vorba decât de destructurarea și de restructurarea ordinii geopolitice izomoderne și, implicit, de mutații profunde la nivelul politicilor internaționale. Alteori, destructurarea presupune acordul consensual (tacit sau implicit) al părților, prin ceea ce putem numi destructurare concesivă. Am insistat (cap. 5) asupra aspectelor rescrierii teoriei contractului social în epoca izomodernă. Să
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
consecințe la nivelul restructurării societale, atât la nivel de sistem, cât și la nivel acțional, așa cum am arătat în cap. 5.3.) Pornind de la această concluzie intermediară, voi evidenția în continuare unele dintre coordonatele esențiale ale stractificării izomoderne. Destructurarea sistemului geopolitic global, atât prin modificările globale ca urmare a încheierii Războiului Rece, cât și ca urmare a globalizării în general, nu poate decât să conducă la schimbări structural-societale majore în interiorul sistemului mondial. Cele mai vizibile fenomene ale destructurării și restructurării în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
În epoca izomodernă, aplicabil este și conceptul gemelar de societate bine-reordonată. Într-o astfel de societate, ca rezultat al procesului de destructurare și de restructurare, rolurile și pozițiile sociale se așază pe alte făgașuri decât cele cunoscute; relațiile și pozițiile geopolitice suferă transformări profunde; structurile comunicaționale, inclusiv cele de limbaj (v. Cap. 6.3.), tind să alimenteze mutații de profunzime în structurile societale, în modul actorilor sociali de a acționa și, implicit, în însuși sistemul social. În cadrul unei societăți funcționale care
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
spirituală, a unor niveluri de profunzime ale structurii modernității inițiatoare, pe mai multe coordonate esențiale, dintre care am încercat să conturez câteva în paginile de mai sus. În planul relațiilor dintre statele-națiuni și mai ales al redefinirii acestora, disoluția frontierei geopolitice tradiționale reprezintă un datum în societatea izomodernă. Refragmentarea zonală și regională, redefinirea identităților culturale, curentul multiculturalist actual și redeschiderea către cunoaștere reprezintă reîntoarceri la idealurile iluministe ale modernității timpurii care au creat din fracturări naționale state-națiune dar nu și imperii
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fundamentale Reformularea turbulentă a drepturilor fundamentale. Etatism sau democratizare forțată Recuperarea libertăților și drepturilor fundamentale Percepția asupra spațiului și timpului sociale Univers bine-ordonat Destructurare. Univers ordonat Univers bine-reordonat; totodată, metavers Contractul social real Societate ordonată Societate bine-ordonată Societate bine-reordonată Abordare geopolitică Spațiul oferă puterea statelor-națiune și ideologiilor colonialiste Ideologii imperialiste, colectiviste; bipolarism Multipolaritate și geostrategie prin înghețarea conflictelor Comunicare lingvistică Galaxia Gutenberg Mediamorfoze catalimbaj Percepție ontologică Univers universuri multiple metavers Agenți sociali Individualitate indistinctă. Turbulențe Societate structurată disipativ, bazată pe indivizi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
City: The De-nationalization of Time and Space". (http://www.btgjapan.org/catalysts/saskia.html, accesat la 16.12.2007). Saussure Ferdinand de [1916] (1998). Curs de lingvistică generală. (trad.: Irina Izverna Tarabac). Iași: Editura Polirom. Sava Ionel Nicu (1997). Școala geopolitică germană. București: Editura Info-Team. Schifirneț Constantin (2004). Sociologie. (Ediția a III-a revăzută și adăugită). București: Editura comunicare.ro. Schifirneț Constantin (2007a). Formele fără fond, un brand românesc. București: Editura comunicare.ro. Schifirneț Constantin (2007b). "Spațiul public național, spațiul public
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
hierofanie" (etimologic, "ceva sacru ni se arată"), pentru a reda manifestarea sacrului în sferele profane. 6 Deoarece forța dominatoare în cadrul NATO este cea a SUA, extinderea Alianței reprezintă, cred, de fapt o expansiune politico-militară de influență globală a SUA. Frontiera geopolitică NATO vs. frontiera Federației Ruse nu constă în altceva decât în intruziunea turbulentă în spațiile tradiționale ale geopoliticului european. 7 alles, alle = (germ.) "tot". "Alleeuropa" ar însemna, potrivit termenului propus, "Europa integrată", "Europa extinsă", un sinonim aproximativ pentru "Paneuropa". 8
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dominatoare în cadrul NATO este cea a SUA, extinderea Alianței reprezintă, cred, de fapt o expansiune politico-militară de influență globală a SUA. Frontiera geopolitică NATO vs. frontiera Federației Ruse nu constă în altceva decât în intruziunea turbulentă în spațiile tradiționale ale geopoliticului european. 7 alles, alle = (germ.) "tot". "Alleeuropa" ar însemna, potrivit termenului propus, "Europa integrată", "Europa extinsă", un sinonim aproximativ pentru "Paneuropa". 8 Pentru o abordare a geopoliticii Mitteleuropei din perspectiva "expansionismului" austriac și pentru o bibliografie cuprinzătoare în domeniu, v.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
20 19 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială 26 27 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială Structuri societale ale modernității SOCIETATEA IZOMODERNĂ Spre o abordare paradigmatică morfogenetică 64 63 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Hierofania noilor spații geopolitice de interferență 82 81 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Paradigma conflictului și contractul social actual 102 101 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia 148 149 Societatea izomodernă SOCIETATEA IZOMODERNĂ Concluzii 152 153 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Bibliografie consultată 160 161 SOCIETATEA IZOMODERNĂ 162 163
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
decenii, de un zid stupid din beton și din sârmă ghimpată, s-a spus. Dar când zidul concret (măcar pe porțiunea lui ce despărțea cele două Berlinuri) s-a prăbușit, s-a putut vedea limpede că el nu despărțea zone geopolitice mai mult decât despărțea zone mentale. Dovadă că nici azi Europa nu este una și nu va fi multă vreme, nici măcar când toate statele imaginarului Est vor fi integrate în Vestul imaginar. Căci în fantasmele minții noastre există și Europele
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cui îi pasă? Pe cine interesează? Ai de ales: întărește clișeele noastre dragi sau dispari. Reiau, aici, răspunsul pe care l-am dat atunci: nu sânt un autor din Estul Europei. Nu recunosc împărțirea Europei în cele trei zone, nici geopolitic, nici cultural, nici religios, nici în vreun alt fel. Visez o Europă diversă, dar nu schizofrenă. Eu nu l-am citit pe Musil văzând în el un ru-minativ din Kakania, ci un prinț al spiritului european. Nu-mi pasă în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de gheață, fixând pe fundul oceanului un steag rusesc (turnat în titan). Cu ocazia aceasta el a afirmat: ”Oceanul Arctic aparține Rusiei. Trebuie să dovedim ca Polul Nord este o prelungire a platformei continentale rusești. Expeditia este importantă și știintific, dar și geopolitic”. La fel, și celelalte state au aceleași revendicări. Resursele cele mai râvnite din Oceanul Arctic sunt cele energetice (petrol și gaze naturale). Se apreciază că Bazinul Arctic dispune de cca. ¼ din resursele mondiale de petrol și gaze, iar exploatarea acestora ar
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cu new media care operează la o scală, viteza și un înalt nivel de complexitate, determinând un model dominant de organizare socială. Castells vede formele de organizare a network-ului ca fiind principalii promotori ai procesului de globalizare la nivel economic, geopolitic și cultural, ai folosirii media și a formării identității. Paradigmă tehnico-economica a societății globale network în care trăim, în teoria lui Castells, este modelata decisiv de new media și ICT. În anii '80, activitatea lui Castells a fost îndreptată spre
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
au interacționat cu natura decât să tratateze felul în care societățile interacționează între ele, uneori provocând războaie majore. Paradigma producției analiza structura de clasă și conflictul de clasă, mai degrabă decât loialitățile naționale persistente, puterea statului și rivalitatea de ordin geopolitic. Neînțelegerea acestor fenomene însemna că marxiștii s-au înșelat atunci când au considerat globalizarea capitalistă ca preludiu pentru o lume cosmopolită mai pașnică. Ilustrând acest argument, Waltz a susținut că marxiștii nu au reușit să aprecieze implicațiile convingerii că socialismul s-
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
instrumentelor violenței, iar legitimitatea în responsabilitatea sa de a proteja "societatea" de amenințări interne și externe. În anii 1970 și 1980, o literatură vastă a încercat să reorienteze marxismul astfel încât acesta să țină seama în mod corespunzător de domeniul rivalității geopolitice și cel al războiului în care statul posedă adesea o autonomie considerabilă față de forțele de clasă dominante (Anderson 1974; Skocpol 1979; Block 1980). Chiar în perioada în care marxismul asimila idei care sunt asociate realismului clasic, relațiile internaționale începeau să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ultimelor secole subliniază cât de puțin poate fi înțeles prin prisma unei explicații realiste. Lucrările lui Rosenberg (1994) și cele ale lui Teschke (2003) reprezintă exemple puternice în ceea ce privește felul în care materialismul istoric este utilizat pentru a demonstra că sistemele geopolitice sunt ancorate în relații de producție specifice și pentru a analiza modurile în care sistemul modern de state și formele capitaliste de producție s-au dezvoltat împreună. Rezultatul acestor evoluții este acela că marxismul nu mai este găsit vinovat de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mult mai detaliată a acestor procese și legându-le mai strâns de sistemele de includere și excludere în dezvoltarea statului modern. Argumentul său este că limitele comunității politice sunt create de interacțiunea a patru procese de raționalizare: construirea statului, rivalitatea geopolitică, industrializarea capitalistă și învățarea moral-practică (Linklater 1998: 147-57). Prin intermediul acestor procese de raționalizare, statul modern dobândește monopolul asupra a cinci tipuri de putere. Aceste puteri, care sunt revendicate de statul suveran ca indivizibile, inalienabile și exclusive sunt: monopolul mijloacelor legitime
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1981: 141). Există două presupuneri fundamentale interconectate pe baza cărora Cox își fundamentează teoria privind statul. Prima reflectă axioma marxist-gramsciană că "ordinile mondiale... sunt înrădăcinate în relații sociale" (Cox 1983: 173). Aceasta înseamnă că schimbările observabile în echilibrele militare și geopolitice pot fi urmărite spre sursă până la schimbări fundamentale în relația dintre capital și muncă. Cea de-a doua presupunere rezultă din argumentul lui Vico că instituțiile, precum statul, sunt produse istorice. Statul nu poate fi extras din istorie ca și cum esența
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
securizat. Debbie Lisle (2000) a arătat cum până și turismul modern participă la reporducerea acestei concepții spațializate a securității. Prin reafirmarea continuă a dinstincției dintre "siguranță aici și acum" și "pericol acolo și atunci", practicile turistice contribuie la susținerea discursului geopolitic al securității. Interpretarea ei sugerează că războiul și turismul, în loc să fie două practici sociale distincte și opuse, sunt de fapt strâns legate prin faptul că sunt guvernate de același discurs securitar global. O relatare detaliată privind relația dintre stat, violență
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la un anumit grad de violență (Campbell 1998a: 13). Postmodernismul se concentrează pe discursurile și practicile ce înlocuiesc diferența cu amenințarea în constituirea identității politice. Simon Dalby (1993), de exemplu, explică modul cum războaiele reci rezultă din aplicarea unui raționament geopolitic ce definește securitatea în termenii unei excluderi spațiale și prin specificarea unei entități amenințătoare. "Discursul geopolitic construiește lumi în termeni de Sine și Ceilalți, în termeni de sectoare ale științei politice specificabile cartografic, și în termeni de amenințări militare" (1993
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ce înlocuiesc diferența cu amenințarea în constituirea identității politice. Simon Dalby (1993), de exemplu, explică modul cum războaiele reci rezultă din aplicarea unui raționament geopolitic ce definește securitatea în termenii unei excluderi spațiale și prin specificarea unei entități amenințătoare. "Discursul geopolitic construiește lumi în termeni de Sine și Ceilalți, în termeni de sectoare ale științei politice specificabile cartografic, și în termeni de amenințări militare" (1993: 29). Crearea geopolitică a unui "celălalt" extern face parte din constituția unei identități politice ("sine") care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
securitatea în termenii unei excluderi spațiale și prin specificarea unei entități amenințătoare. "Discursul geopolitic construiește lumi în termeni de Sine și Ceilalți, în termeni de sectoare ale științei politice specificabile cartografic, și în termeni de amenințări militare" (1993: 29). Crearea geopolitică a unui "celălalt" extern face parte din constituția unei identități politice ("sine") care trebuie securizată. Dar pentru a construi o identitate politică singulară și coerentă este adesea nevoie de reducerea la tăcere a neînțelegerilor interne. Pot exista elemente interne ce
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]