2,021 matches
-
Încercat să-l definească. Eu văd această trăsătură esențială În senzația constantă pe care o aveai că ești conștient de curgerea neîntreruptă a timpului. Nu știu dacă se va duce cineva vreodată la Cambridge În căutarea urmelor lăsate de cuiele ghetelor mele de fotbal pe mocirla neagră din fața hăului unei porți sau va urmări umbra șepcii mele de-a curmezișul curții interioare până la scara Îndrumătorului meu; dar știu că eu m-am gândit la Milton, la Marvell și la Marlowe, cu
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mințea) cel mai bine o țin minte, firește, pe aceea care a devenit eroina unui adevărat scandal. Foarte tânără (n-avea mai mult de 16 ani), drăguță foc, dreaptă, suplă, purta cozi și, în picioare, am reținut acest amănunt, niște ghete cu toc, care o făceau să pară mai înaltă. Era mândră, în ambele sensuri, vorbea și gesticula decis. În discuția cu mama, dinainte de angajare, ținea cu tot dinadinsul s-o asigure că ea nu e din „alea”, „niște curve, doamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
încât - după versiunea pe care mi-a servit-o un coleg malițios - vrând să iasă cât mai repede afară, în stradă, la aer, ca să se „răcorească”, s-a încălțat, orbit de furie cum era, anapoda, vârându-și piciorul drept în gheata stângă și viceversa! Ce colosală, antologică eroare de recepție! L-am respectat ca pe puțini alții și am ținut la Ion Caraion, un om care a suferit mult, care a fost nu numai închis, ci și condamnat la moarte, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
o imputație de 126.000 de lei, un "vot de blam"... Decembrie 1988, "Luna cadourilor" avea să-mi atârne în Pom "cadourile" de mai sus, după ce, cu puține zile înainte, Moș Nicolae îmi "transferase" deja din "cizmele" de la "Cooperativă" în ghetele mele cu tălpile rupte un ultim și neprețuit "dar". Îl menționez ca "picătura care a umplut paharul" și respectiv dosarul de la CNSAS conform dictonului Finis coronat opus: Ministerul de Interne Strict secret DSS/ Direcția a III-a ex. unic 372
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Tatăl meu fiind atunci procuror, mi s-a repartizat unul din aceste locuri fruntașe, distribuite, cum se vede "din oficiu". În clasa întâi erau și mulți copii modești și unii, câțiva, atât de săraci, încât veneau la școală desculți, fără ghete sau bocanci (unul dintre acești copii desculți a devenit un ministru important; dar cred că și copilul ministrului o fi primit, la timpul lui, un loc în prima bancă.) Această repartiție, cu copiii săraci în ultima bancă, m-a îndurerat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Doar câte un bețiv întârziat mai trece prin preajma acestui pustiu. La marginea dinspre oraș șerpuiește o gârlă, Gârla Mortului. Acum a secat; numai rareori se adună, ca într-o baltă stătătoare, puțină apă murdară răscolind pentru o zi două murdăriile, ghete, ciubote de cauciuc și căței înecați. Dincolo de baltă este linia ferată. De acolo se aude huruitul prelung al trenurilor de marfa care ziua abia se văd, iar noaptea trasează o dungă luminoasă care separă în două întunericul. Trenurile ocolesc, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o barbă lungă, tot timpul răvășită. Ceea ce mă făcea să-1 evit era duhoarea sa personală: gunoiul și chirpicii făceau parte din structura sa, de aceea mirosea atât de urât. Haina preoțească, foarte veche și jerpelită, era unica lui haină; purta ghete mari ca niște cizme direct pe piciorul gol, fără ciorapi, pentru economie. Misiunea mea, când ne duceam la dânsul noi fiind rude de mâna a zecea, dar singurele lui rude era să-i dau un buchet de flori. După ce reușeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
altă parte. Nu-mi mai aduc, desigur, aminte de toate subiectele acestor cursuri pe care le-am urmat cu o religio-[18]zitate și o regularitate fără greș: numai la începutul iernii 1917/1918, când galoșii se rupseseră iar cu ghetele nu puteai răzbate prin noroaiele din Toma Cosma, am făcut o întrerupere forțată, până a dat înghețul. Unul dintre cursuri mi-l amintesc totuși: Era o vastă și deosebit de interesantă istorie comparată a literaturilor romanice în evul mediu, apărută mai
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
oferea cereale; a lui Ițic tot de tinichigerie, căruia târgoveții îi spuneau ”moș Kaner” și care în piesa scriitorului purta numele de Ianke (avea și diferite lucruri trebuitoare gospodăriilor) și, în fine, Peiu, care avea un magazin mai rudimentar de ghete, bocanci și cisme, căruia scriitorul i-a spus în piesa sa Tache.
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
mandibula portarului. În mod normal, are o carieră întreagă înainte, în care piciorul său se va mai afla de sute de ori lîngă mandibulele portarilor adverși. Va mai putea să continue, să intre în vestiar, să-și pună apărătorile și ghetele? Să meargă la Craiova și să simtă scîntei mocnite în ochii suporterilor? Să audă tribuna scandînd numele defunctului, așa cum se scandează la Dinamo numele lui Hîldan? Aproape sigur nu. Șuleap e condamnat să care o cruce nemeritat de grea. Mai
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
zeu de foc! De nu vrei protestăciune Să întind în orice loc..., - femeie "romanțioasă", care răspunde baronului Flaimuc, falsului pretendent, când acesta îi spune că dorește o femeie "care să facă la mine poezii zo vi der Șiller vi der Ghete": "- Ghete! Șiller!, ce nume înalte ai rostit, baron ! Feblele mele talente cum vor răspunde la așteptarea dumitale ?" - femeie care strică limba, influențată de toate mani-ile lingvistice ale vremii (pusăciune, conprinzi, neînvingi-bilă, atășăciune etc.) - femeie modernă, care recomandă bătrânului ei amorez
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de foc! De nu vrei protestăciune Să întind în orice loc..., - femeie "romanțioasă", care răspunde baronului Flaimuc, falsului pretendent, când acesta îi spune că dorește o femeie "care să facă la mine poezii zo vi der Șiller vi der Ghete": "- Ghete! Șiller!, ce nume înalte ai rostit, baron ! Feblele mele talente cum vor răspunde la așteptarea dumitale ?" - femeie care strică limba, influențată de toate mani-ile lingvistice ale vremii (pusăciune, conprinzi, neînvingi-bilă, atășăciune etc.) - femeie modernă, care recomandă bătrânului ei amorez: 1
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
atâta mai observ: aveam o chelie destul de mare, acesta s-a acoperit din nou, pe deplin, cu păr. Corpul meu, s-a schimbat Într-atâta că, În interval de 3 ani jumătate, port al 5-lea costum și anume de la ghete până la pălărie, da, și ceea ce pare mai de necrezut la 55 ani, am mai dobândit o măsea (cea mai din fund). Chiar dacă nu a durat mult cam aproape un an, căci apoi a căzut fără vreun efect exterior totuși a
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
Nifon Mitropolitul” care avea voie să-și viziteze fratele. Prin acesta, trimeteam în fiecare lună o valiză cu haine, lengerie și mâncare. Am fost în situația de a spune părinților mei că am pierdut multe cămăși, izmene, pantaloni, flanele și ghete. Am fost în situația de a fugi noaptea din internat, după ce se da stingerea, ca să duc la Gara de Nord valiza pregătită pentru deținuții de la închisoarea din Pitești.. Am reușit să trec de mai multe ori prin razia făcută de poliție în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mult seara. Poeziile le compunea cântândule: Beethoven compunea în gând în timpul plimbărilor lungi, Wagner își elabora piesele muzicale într-o cameră purpurie, îmbrăcat în catifea și mătase foșnitoare și parfumat cu esențe tari, iar Brahms compunea mai bine lustruindu-și ghetele. Kipling scria numai cu cerneală neagră. Turner se închidea câte opt zile în pivniță înainte de a contempla un apus de soare. Zola trăgea perdelele în mijlocul zilei și scria la lumină artificială. Byron mirosea trufe în timp ce crea, iar Haydn compunea îmbrăcat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de stat, etc. Un răspuns original este „sunt supuse controlului de stat”, spre deosebire de: „provin de la animale”. * Exerciții de creativitate. Proba 4 - Semnificația formelor (Anexa 15, pagina 335): Exemplu pentru figura „triunghi înconjurat de trei cercuri”: ștanță, urmă lăsată de o gheată, cuier, priză tripolară, simbolul unei organizații, trei persoane în jurul unei mese, simbolul Y/ Δ, cheie specială pentru tabloul electric, bucăți de lemn, față umană stilizată, trei creioane și o riglă triunghiulară, trei magneți și un corp de fier, pixel cu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Napoli se descurcă: vinde pălării, robotește într-o măcelărie, cară apă fiartă pentru clienți. Într-o zi îi vine nebunia să treacă Oceanul și curând-curând va pune piciorul pe pământ argentinian. O duce greu la început, fiind ba văcsuitor de ghete, ba hamal, șofer ori vânzător de ziare. O logică secretă pare să îi dirijeze destinul, T.-R. luând contact acum cu mediul gazetăresc. Din 1914 el va plasa în foile din partea locului articole despre țara îndepărtată de la poalele Carpaților. Va
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
lăsată acolo. Tortura asta era Îndurată mai cu seamă de oamenii care erau mai categorici, mai dârji... Dar să vă spun altceva despre Gherman... Într-o zi cu ploaie multă, am rămas desculț, că mi s-a desprins talpa la gheată. Am legat-o cu o sârmă și așa am umblat... Și trebuia să mă duc la lucru. E, și-atuncea, prin Gherman, am primit o carte poștală să scriu acasă, să-mi trimită Încălțări... Da’ a zis: „Vezi, nu scrie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a scrie este și el o poză, adică un atentat la bunul simț în interesul originalității. Dacă molima nu se va abate din calea civilizației noastre, suntem amenințați cu o bogăție nouă: fiecare scriitor va avea în viitor, pe lângă pantaloni, ghetele sau pălăria sa și „stilul“ său particular și brevetat. Marca de fabrică, de altfel, a oricărui scriitor mare. Cărticica de față este scrisă fără „stil“. Am scris tot așa cum vorbesc: simplu, limpede, precis și fără înflorituri. Am scris pentru ca să informez
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
256, la Pomul verde 257, la Jignița 258. Apoi un altul la Dacia, altul la Hârdău etc. Balul de la Hârdău era numit astfel fiindcă măsculițele, mai cu seamă servitoarele, veneau desculțe, își spălau picioarele în hârdău, își puneau ciorapii și ghetele sau pantofii pe care îi aduceau în mână și apoi intrau în bal. Motivul e lesne de înțeles: antreprenorul nu tolera ca măștile să intre în sală cu încălțămintea murdară de noroi sau de zăpadă. Balul acesta atât de inferior
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
câte două săptămâni să le rupeți. La mine dați 2 și le luați rupte gata.“ Sau: „Un leu ciorapul, un leu ciorapul. Pe ăl de-al doilea îl dau gratis!“ Într-o zi, vara, apare la cafeneaua Fialkovsky încălțat cu ghete nouă. Cum îl văd, toți îl iau în primire: — Bre, dar ce frumoase ghete! Dar cât ai dat?. Dar de unde le-ai luat? Cilibi Moise, răsturnat pe un scaun, ridică piciorul drept și-și arată gheata care, în adevăr, era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
gata.“ Sau: „Un leu ciorapul, un leu ciorapul. Pe ăl de-al doilea îl dau gratis!“ Într-o zi, vara, apare la cafeneaua Fialkovsky încălțat cu ghete nouă. Cum îl văd, toți îl iau în primire: — Bre, dar ce frumoase ghete! Dar cât ai dat?. Dar de unde le-ai luat? Cilibi Moise, răsturnat pe un scaun, ridică piciorul drept și-și arată gheata care, în adevăr, era de bună calitate. — Bune și ieftine, răspunde el, fiindcă numai Cilibi Moise știe să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cafeneaua Fialkovsky încălțat cu ghete nouă. Cum îl văd, toți îl iau în primire: — Bre, dar ce frumoase ghete! Dar cât ai dat?. Dar de unde le-ai luat? Cilibi Moise, răsturnat pe un scaun, ridică piciorul drept și-și arată gheata care, în adevăr, era de bună calitate. — Bune și ieftine, răspunde el, fiindcă numai Cilibi Moise știe să târ guiască. Dar de unde le-ai luat? — De la „Steaua albastră“, în Ulița franțuzească 298. — Și cât ai plătit? — Șase lei. — Șase lei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le-ai luat? — De la „Steaua albastră“, în Ulița franțuzească 298. — Și cât ai plătit? — Șase lei. — Șase lei?! exclamă toți într-un glas. Pe vremea aceea magazinul care avea cea mai bună încălțăminte gata era „Steaua albastră“, iar perechea de ghete de întâia calitate, marca Polak de la Viena, costa 12 lei. — Mă, nu minți? întreabă cei de față mirați. — Să n-am parte de copii, să mor aici pe loc dacă spui o minciună! Eu am plătit 6 lei. 154 bucureștii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trăsuri și... mână la „Steaua albastră“. Iar Cilibi Moise rânjea. Peste douăzeci de minute, ceata se întoarce furioasă. Dar evreul era impasibil. Un potop de imprecațiuni izbucnește: — Măgarule! Ți-ai râs de noi! Și te-ai jurat și pe copii! Ghetele costă 12 lei; de ce ne-ai mințit?... Stați, domnilor, eu nu v-am mințit. E adevărat că perechea de ghete costă 12 lei, dar eu când v am spus că am plătit 6 lei nu v-am arătat decât piciorul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]