1,781 matches
-
care l-am găsit pe internet se roagă din răsputeri pentru mine. Bine, ei se roagă să-mi găsesc fericirea în lupta mea cu alcoolismul. N-am fost în stare să-i expun întreaga poveste a celor două nunți părintelui Gilbert, mai ales după ce i-am citit predica despre cât de dureroasă este înșelăciunea în ochii Domnului, că e ca și cum Diavolul ar scoate ochii celor drepți. Așa că am ținut-o mai departe cu alcoolismul, fiindcă aveau deja pagină cu subiectul ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
omoare, așa cum Îi ucid pe greci”. 48. Pentru exemple și comentarii, vezi Andrei Oișteanu, „Reminiscențe mitico-rituale În folclorul copiilor”, În Folclor literar, vol. VII, Timișoara, 1988, pp. 51-80. 49. Tudor Pamfile, Jocuri de copii, București, vol. II, 1907. 50. Martin Gilbert, Jewish History Atlas, Steimatsky, Ierusalim, 1992. 51. Vezi 13, p. 87. Pentru același subiect, vezi prezenta carte, capitolul „Xenocid ritual ?”, subcapitolul „Jidul nu e om”. 52. Elias Schwarzfeld, „Evreii În legislația lui Matei Basarab al Munteniei”, În Anuar pentru israeliți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
the Making of a Soviet Jewish Homeland. An Illustrated History (1928-1996), University of California Press, 1998. Îi mulțumesc studentului meu Cristian Ștefan Ionescu, masterand la Centrul de Studii Ebraice din cadrul Universității din București (2002-2003), pentru semnalarea acestui volum. 799. Martin Gilbert, The Jews of Russia. Their History in Maps and Photographs, The Burlington Press, Foxton, Cambridge, 1976. 800. Dominique Sourdel, Janine Sourdel-Thomine, Civilizația islamului clasic [La Civilisation de l’Islam Classique, B. Arthaud, Paris, 1968], 3 volume, Editura Meridiane, București, 1975
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nouă, confuzie care îl poate costa scump pe amorezul ghinionist. Să nu uităm că în 1884, cu romanul său De‑a‑ndoaselea (Á rebours), tradus și În răspăr, Joris-Karl Huysmans stabilea principiul de defor- mare al decadentismului, inversiunea, pe care Gilbert Durand îl recupera printre cele șase miteme constitutive. Cei care doresc să afle cum Caragiale devine „contempo- ranul nostru”, apelând la metafora oglinzii, trebuie să țină cont de acest prim efect specular pe care oglinda operei îl oferă. Cum spuneam
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pe suflet, îmi lasă un gust foarte amar și mă îndeamnă să-mi amintesc ce a însemnat totuși Sartre pentru mine și generația mea cu câteva decenii în urmă. E vorba de o carte intitulată Une si douce occupation, de Gilbert Joseph, apărută la Albin Michel în septembrie 1991. Autorul este un istoric și un romancier, care a mai scris între altele o lucrare despre diplomatul suedez Wallenberg, apărătorul evreilor la Budapesta în 1944, arestat de sovietici și dispărut în tainițele
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
cel fizic în primul rând, prezentarea aceasta, așadar, îmi pare desigur justă, desigur necesară, desigur de natură să lumineze psihologia și etica foarte discutabile ale stângiștilor în genere și tovarășilor de drum, dar mă contrariază totuși. E adevărat ce spune Gilbert Joseph (cartea e bine scrisă și amuzantă, de o maliție imperturbabilă în punerea oarecum pe două coloane a pretențiilor cu realitățile), dar adevărul e și, totuși, că Sartre a fost, chiar reducând lucrurile la proporțiile exacte, cu cuantumul de relativă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
din Bogota. În Brazilia trăiesc numeroase familii venite din țară cca 20.000 persoane. La Săo Paulo se află colonia cea mai numeroasă. Majoritatea vin periodic În România pe care o descriu cu dragoste si nostalgie. Zaven Karaigian medic, Ilie Gilbert - științe politice, Marcu Preotescu - inginer și avocat, Ștefan Kitzemia - fost militar, Mariana Iacob - medic, Alexandru Mateescu - preot, Domnița Ileana - devenită maica Alexandra din conducerea Coloniei din Brazilia, H.H. Stahl - sociolog, Jean Boghici - inginer. Mărturisirile lor sunt unanime că se gândesc
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și a viselor de puritate genuină tipice utopismelor iluministe, imaginarul pirateriei marine a reunit reprezentări afective ale speranțelor și temerilor din vremea respectivă. Astăzi știm deja că imaginarul e dualist, dialectic, nu doar fiindcă a afirmat-o în nenumărate rânduri Gilbert Durand. Trebuie să contrabalansăm, spunea el, gândirea noastră critică, imaginația noastră demistificată, prin inalienabila «gândire sălbatică» ce întinde mâna fraternă a speciei către derelicțiunea noastră orgolioasă de civilizați. Pirateria exercită, încă, o fascinație productivă și reprezintă, încă, un mediu de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
voință de a fi, constitutivă omului, se instaurează libertatea poetică, libertatea «remitifiantă». Mai mult ca niciodată resimțim că o știință fără conștiință, adică fără afirmare mitică a vreunei Speranțe, ar marca declinul definitiv al civiliza țiilor noastre, a subliniat, cândva, Gilbert Durand. Abia poetica și imaginația au redat speranțele omului modern demistificat, pentru care numai eroii zilei par adevărații eroi. Or, ficțiunea are eroi în care speranțele se pot învesti fără rest, mai ales dacă e vorba de personaje care te
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
sau explicit, în diverse forme de imaginar. Fenomenul ar fi asemănător întrucâtva cu acel cuvânt miraculos în căutarea căruia poate că încă se mai află urmașii poetului despre care povestea Borges 1, dacă este să acceptăm generoasa definiție datorată lui Gilbert Durand: Imaginarul - adică ansamblul imaginilor și al relațiilor dintre imagini care constituie capitalul gândit al lui homo sapiens - ne apare ca marele denominator fundamental la care vin să se ralieze toate procedurile gândirii umane. (Structurile antropologice ale imaginarului, "Prefață la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fapte); când ia forma poveștii, devine o diegeză (un mod subiectiv de a relata întâmplările); pe plan semantic, printr-o referință la probleme fundamentale ale existenței (prin intermediul schemelor și al arhetipurilor, care constituie o "constelație" sau un "bazin semantic", după Gilbert Durand, în lucrarea citată); pe planul expresiei, prin simbolizare, proces posibil datorită caracterului plural al semnului și datorită unei "fracturi" de sens care se petrece în interiorul narațiunii, de descifrat hermeneutic - ni se precizează: "după Eliade" (Dubois 28). Pe această bază
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și arhetipurile din cadrul narațiunii. Ca factor ordonator, el permite determinarea unor sub-categorii, cu ajutorul unor procese structurante (linearitate, circularitate, ascensiune, extensie, simbolistică numerică etc.). Un foarte bun exemplu de studiu axat pe acest criteriu îl constituie antropologia imaginarului în viziunea lui Gilbert Durand; pentru cercetarea de față, un caz relevant, de mitem funcțional într-o formă de ritual, poate fi acvila eliberată deasupra rugului împăratului divinizat, ca semn, dar și ca simbol al apoteozei sale. Un al doilea criteriu este cel al
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sau valorile morale. Cum este posibilă, însă, lectura acestei lumi interioare a mentalului colectiv, și nu doar ca o țesătură de motive, imagini, simboluri, mituri, arhetipuri, relevante antropologic, istoric sau chiar estetic (cum se întâlnește la Gaston Bachelard și la Gilbert Durand)? Din ce unghi se poate (re)construi o (altă) perspectivă asupra imaginarului european, care să nu stăruie neapărat asupra cantității sau semnificației creațiilor (fie abstracte, fie materiale), pentru o cultură dată? Tot Durand ne oferă un exemplu, prin metoda
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de bogată, care a depășit statutul alocat de raționalismul european, de simplu și periculos produs al fanteziei (după cum se considera) și a ajuns astăzi complementul gândirii raționale, relevant atât pentru viața societății, cât și pentru științele contemporane? Definiția dată de Gilbert Durand în 1960 și reiterată de-a lungul zecilor de ediții ale lucrării sale este generoasă, dar este ea și operațională pentru un alt tip de demers decât cel antropologic? Cum anume poate fi (de)limitată această "oglindă a realității
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cu cât Roma însăși traversa o perioadă de criză instituțională, după mutarea reședinței imperiale în orient. În doar trei decenii, ea ajunge un oraș cu funcții politice reduse în raport cu Constantinopolul și cu o legitimitate confuză; de fapt, dacă citim odată cu Gilbert Dagron istoria secolului IV, în mod intenționat lăsată să fie ambiguă, în favoarea capitalei din orient (Naissance d'une capitale). Este adevărat, mărturisește istoria, că împărații aveau obiceiul să locuiască în afara cetății pe perioade mai lungi de timp, dar nu într-
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
12 apostoli. Prin acest "cortegiu" sacral imobil, non-figural, proiectat totuși cu prudență pentru mausoleu și nu pentru procesiunea publică, înmormântarea împăratului Constantin I a tins către modelul unei apoteoze pseudo-christice. În analiza pe care o face pe baza surselor istorice, Gilbert Dagron înregistrează eșecul acestei tentative, de suprapunere a rolurilor celor doi "divini", precum și a funcțiilor celor două spații. Mai întâi, Constantiu II transformă rotonda funerară existentă într-un mausoleu imperial și proiectează acolo scenografia pentru depunerea catafalcului tatălui său. Imediat
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
antică a divinului - imaginea filială divină - imaginea basileului Istoria controversată și paradoxală a imaginii aduce în discuție, prin natura lucrurilor, și momentele polemice din evoluția imaginarului puterii. Cel puțin aceasta este teza unuia dintre cei mai cunoscuți cercetători ai domeniului, Gilbert Durand (L'immaginario 9-25). Opiniile lui se întâlnesc cu ale lui Alain Besançon și Maurizzio Ferraris; deși toți trei tratează imaginarul și imaginea în perspectivă istorică, metodele coincid doar parțial. Totuși, există un punct comun de plecare − interesant aici și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
reflecțiile asupra imaginii la Plotin și în general neoplatonismul cu tiparul iconografic bizantin de mai târziu, concentrat asupra căutării formelor adecvate, non-realiste, pentru a (con)figura divinul: "elongația membrelor, frontalizarea volumelor, descărnarea figurilor, hieratismul posturilor etc". (33). Ca și Besançon, Gilbert Durand identifică în contradicțiile din Vechiul Testament cauza situației paradoxale a imaginarului biblic, create de confluența tendințelor iconoclaste și a celor non-iconoclaste: pe de o parte, interdicția imaginilor din a doua Lege a lui Moise (Exodul 22. 4-6), din Levitic (26
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
vetero-testamentară a regilor Melchisedec, Saul, David și Solomon; de la ei moștenește, pe lângă atributul sacralității acordate de teoria imperială, și sacerdoțiul - ceea ce dă consistență ideii înseși de "imperiu creștin" (Dagon, Empereur 21). Textele și ritualurile care susțin această interpretare a lui Gilbert Dagron lasă să se înțeleagă un raport de forță între instituția imperială și cea ecclesiatică. Deși nu cu aceeași miză, există cazuri în istoria medievală post-bizantină care așează în opoziție, uneori cu deznodământ tragic, autocratul și patriarhul sau mitropolitul, ce
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cauzele majore ale faliei dintre pars occidentalis și pars orientalis, ale decantării a două tipuri de cultură și de civilizație − deși creștine, atât de diferite − rămân înfruntările dintre sistemele lor politice și dintre viziunile lor teologice. Sau, altfel spus (după Gilbert Dagron), cele două cauze pot fi reduse la una singură, pentru că puterea laică și cea religioasă au interferat permanent, și în perioada bizantină, și în cea medievală post-bizantină (în orient). Creștinismul va avea în occident o traiectorie diferită de cea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
exercitarea puterii (creștine) sunt imposibile în absența imaginii; înainte de toate, fără icoana chipului divin și a martorilor săi apropiați. Asimilată unui dispozitiv imaginal și iconic, oíkonomía nu rămâne un concept vid sau negativ, după cum îl consideră Gilbert Dagron 49 (ale cărui interpretări se concentrează asupra simbolisticii instituționale și ritualice, rămânând departe de conținutul spiritual al practicii puterii). Nu se mai poate vorbi aici de o retorică abilă, de tip sofistic, și nici de o disjuncție definitivă între
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
dintre ortodocși și romano-catolici. De la cruciada a IV-a până la controversa isihastă, București: Vremea, 2001. χώρα. Revue d'études anciennes et médiévale. Philosophie, théologie, sciences. 3-4 (2005-2006). Images et représentation dans la philosophie ancienne. Coord. Anca Vasiliu. Iași: Polirom. Dagron, Gilbert. Naissance d'une capitale. Constantinople et ses institutions de 330 à 451. Paris: PUF, 1974. ---. Empereur et prêtre. Étude sur le "césaro-papisme" byzantin. Paris: Gallimard, 1996. Van Dam, Raymond. The Revolution of Constantine. Cambridge: Cambridge UP, 2007. Daniélou, Jean. Message
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Alto Medioevo e Medioevo centrale". Dolcini 99-120. Dubois, Claude-Gilbert. "Les modes de classification des mythes". Thomas 28-35. Duby, Georges. Cele trei ordine sau imaginarul feudalismului. București: Meridiane, 1998. [1978] Dumézil, Georges. Mythes et épopées. Gallimard: Paris, 1968-73. 3 vol. Durand, Gilbert. Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală. Trad. Marcel Aderca. Postfață Cornel Mihai Ionescu. București: Univers Enciclopedic, 1998. [1960] ---. L'Immaginario. Scienza e filosofia dell'immagine. Como: RED, 1996. [1994] Ferluga, Jarlan. Bisanzio. Societa e stato. Milano: Sansoni, 1974
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
immaginazione. Urbino: Carocci, 1999. Foss, Clive. Rome and Byzantium. Oxford: Oxford UP, 1977. Foucault, Michel. "Nietzsche, la généalogie, l'histoire". Dits et écrits. Vol. II. Paris: Gallimard, 1996. ---. Arheologia cunoașterii. Trad. note și postfață Bogdan Ghiu. București: Univers, 1999. [1969] Gilbert, Felix. Machiavelli e Guicciardini. Pensiero politico e storiografia a Firenze nel Cinquecento. Torino: Einaudi, 1970. Gilson, Étienne. La filosofia nel Medioevo dalle origini patristiche alla fine del XIV secolo. Firenze: Scandicci, 1998. [1922] Grabar, André. Iconoclasmul bizantin. București: Meridiane, 1992
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Vezi al doilea motto al acestei cărți. 2 Pentru a menține linia bibliografică deschisă cu lucrarea fundamentală a lui Gilbert Durand, v. și Structurile antopologice ale imaginarului, "Prefață la cea de-a zecea ediție" [1983] 9-14. 3 Cum nu dezvolt aici subiectul, semnalez doar câteva lucrări în bibliografie, cercetări cu o foarte bună documentare de istorie a bisericii primare și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]