7,863 matches
-
la Biserică și locul ei în societatea informațională și globală , care nu mai este de mult timp un concept, ci o realitate în devenire. În încheierea acestui capitol, vom susține că demersul misionar al Bisericii, în contextul acesta secularizant al globalizării, trebuie să cuprindă conceptul conform căruia Biserica nu este în fond, doar comunitatea cu număr mare sau foarte mare de membri ci chiar și cea cu numărul cel mai mic, dar în care sălășluiește mărturia cea duhovnicească despre trăirea în
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
a trecut prin anticamera morții;mereu confruntată cu aroganța cuceritoare a turcilor,dar mai ales a rușilor(ce se manifestă și astăzi-vezi Moldova și Trasnistria);România se vede mereu amenințată și pusă sub semnul întrebării; căci existența ei în condițiile globalizării este oare o întrebare și acum când suntem în NATO ? -Triada Noica,Cioran,Eliade închide triunghiul în spațiul căruia sălășluiește perceptele filosofice ale românilor,într-un secol în care Terra nu a avut o zi,măcar,de pace.Atunci ,la
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-9 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347016_a_348345]
-
trei secțiuni: lingvistică, istorie și critică literară, etnografie și folclor, vom supune atenției participanților dezbaterea unor aspecte de actualitate în abordarea complexă, interdisciplinară a temei propuse, cum ar fi: Multiculturalitate vs. identitate culturală: Identitatea limbii și culturii române în contextul globalizării; Multiculturalitate și identitate culturală din perspectivă românească; Discursul multicultural european în raport cu valorile spirituale și cu mentalitățile românești. Plurilingvismul european/ românesc: - Plurilingvismul - între dinamica istorică și realitățile actuale (exemple europene: Elveția, Belgia ș.a. și românești: Banat, Bucovina, Transilvania, Basarabia ș.a.); - Plurilingvismul
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” DIN IAŞI ORGANIZEAZĂ A XII-A EDIŢIE A SIMPOZIONULUI INTERNAŢIONAL ANUAL de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346285_a_347614]
-
dobândească adevărata libertate interioară și lăuntrică după Dumnezeu. Autorul acestei lucrări mai afirmă că “religia a fost substituită în întregime sau parțial de pluralitatea sistemelor religioase ori ideologice, care se relativizează în mod reciproc și derutează omul. La rândul ei, globalizarea tinde să desființeze spațiile concepute ca locuri de siguranță și de identitate, ca patria, neamul, poporul, casa, Biserica sau anumite valori (re)cunoscute ca atare, și poate fi comparată cu o mare deschisă, străbătută de vapoare, ce poartă steaguri lipsite
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
ca patria, neamul, poporul, casa, Biserica sau anumite valori (re)cunoscute ca atare, și poate fi comparată cu o mare deschisă, străbătută de vapoare, ce poartă steaguri lipsite de embleme naționale și în care călătoresc cetățeni de toate națiile”. Iată globalizarea, remarcată și subliniată încă de atunci!... Postmodernismul are ca effect și consecință directă dispariția fundamentului religios și a celui social al omului, considerând că destinul ultimo al lui nu mai depinde de îmbunătățirea condițiilor de viață spirituală, morală și duhovnicească
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
artefacte cu conștiință, fie o expresie a unei tentații demiurgice” . Aceleași pretenții creatoare se întâlnesc și în metodele de inginerie genetică neîngăduite de Biserică: fertilizarea in vitro și clonarea, unde „joaca de-a Dumnezeu” duce la consecințe fatale, imprevizibile. d) Globalizarea economică, politică și culturală. Lumea este o imensă piață de desfacere, tot mai multe granițe dispar, se creează alianțe comerciale mondiale. Planul spiritual se cere a-l urma îndeaproape pe cel material; de aceea, se încearcă a se crea un
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
se creează alianțe comerciale mondiale. Planul spiritual se cere a-l urma îndeaproape pe cel material; de aceea, se încearcă a se crea un conglomerat din religii, tradiții și culturi diferite. Inevitabil, se ajunge la sincretism, ca țintă ultimă a globalizării. Potrivit specialiștilor, „este important ca ”sincretismul” să nu fie înțeles numai în accepțiunea sa negativă, ca o trădare a Ortodoxiei. Biserica nu este o realitate statică, ci una dinamică” . De aici, rezultă și necesitatea continuării dialogurilor ecumenice, multilaterale, în vederea statornicirii
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
așa ceva, atâta vreme cât și cele mai mărunte culte, legal recunoscute, sunt libere să țină cursuri de religie adepților lor. Raportat la cultură, postmodernismul se definește prin două elemente esențiale: promovarea multiculturalismului și valorizarea actelor culturale în raport cu legile economiei de piață. Deși globalizarea este un fapt istoric, ea nu acționează asupra culturii în sens reducționist exclusiv, ci o modelează într-o simfonie de culturi locale, diversificate, ce interacționează între ele prin intermediul mass-mediei și internetului. Șansa lor de supraviețuire este legată, însă, de capacitatea
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
ușor. Ne apropiem viețile într-o comunitate economică și ne despărțim sufletele...” . Astfel, trebuie să privim postmodernismul ca pe o parte din noi înșine; nu suntem spectatori ai lumii, ci actori ai ei - arată Părintele Profesor Nicolae Achimescu. Tendințele de globalizare, sincretismul, aplecarea spre sfera activităților sociale - sunt tot atâtea căi prin care se încearcă regruparea indivizilor, chiar dacă aceasta nu se realizează totdeauna în forme instituționalizate. Biserica poate prelua aceste tendințe, valorificându-le în scopul trezirii celor în cauză din amorțirea
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
3 Ca o concluzie, așadar, a celor mai sus menționate remarcăm faptul că Biserica Ortodoxă nu a formulat până în momentul de față nici o doctrină social - diaconală referitor la relația ei cu lumea, cu statul, sau privind atitudinea ei față de fenomenul globalizării, secularizării, bioeticii... Lipsa unei astfel de doctrine, minuțios elaborată și autentic articulată, se explică, conform spuselor Mitropolitului Antonie Plămădeală, „prin faptul că nu este în spiritul ortodoxiei să-și formuleze dogmatic experiența ei de trăire și de slujire, care este
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
unificarea deciziei la nivel local - care să permită restructurarea vechilor instituții de protecție și crearea de servicii alternative la protecția de tip rezidențial în instituție. Această restructurare implică conjugarea unor acțiuni foarte complexe: reorganizarea instituțiilor existente prin înlocuirea practicilor de globalizare a asistenței sociale și a funcționării inerțiale, centrate practic pe interesul instituției, cu îngrijirea personalizată a persoanelor defavorizate, posibil prin introducerea modelului familial de organizare și funcționare; - organizarea și dezvoltarea serviciilor de prevenire a separării copiilor de părinți; - dezvoltarea serviciilor
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
pui punct!”, repetată ulterior și de afurisita de suplinitoare, cea cu nume exotic - Experiența, care mi-a făcut multe zile fripte. Pe parcurs acest semn - de punctuație, s-a ținut scai după mine, devenind un fenomen. Sigur nu este fenomenul globalizării, deși s-a manifestat ultima oară asupra globului terestru prin comprimare, altfel nu-mi explic: cum oare drumurile noastre s-au intersectat în acel punct?, că doar suntem la poli opuși ca loc de baștină. Desigur, nu este vorba nici
LA ÎNCEPUT, A FOST... PUNCTUL! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345020_a_346349]
-
va mulțumi cu o prezență și cu o mărturie convențională în lume, nu va răspunde provocării contemporane cu duhul universal al lui Hristos și al Apostolilor, îl va lăsa pe omul contemporan neajutorat și va sucomba din cauza omogenizării promovate prin globalizare. Dacă, dimpotrivă, va avea curajul să promoveze în mod autocritic și cu pocăință, atât la nivel individual cât și la nivel comunitar, duhul tradiției sale, va putea să ofere adevărul universalității sale ca replică la himera globalizării.”[ 5] Una dintre
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
omogenizării promovate prin globalizare. Dacă, dimpotrivă, va avea curajul să promoveze în mod autocritic și cu pocăință, atât la nivel individual cât și la nivel comunitar, duhul tradiției sale, va putea să ofere adevărul universalității sale ca replică la himera globalizării.”[ 5] Una dintre condițiile cele mai importante pentru ca Biserica Ortodoxă să desfășoare o misiune eficace pentru timpul și contextul secularizării este aceea de a fi ea însăși!... Tocmai încercările de mișcare a terenului pe care ea se fundamentează, de subminare
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
Bisericii în contextual secularizării, în rev. “Renașterea”, Anul XVII, serie nouă, noiembrie 2006, 11 (199), p. 2. [3] Ibidem. [4] Dan Ciachir, Ortodoxia în mileniul III, în rev. “Ortodoxia” anul 51, 2001, nr. 1-2, p. 11-14. [5] Georgios I. Mantzaridis, Globalizare și universalitate. Himeră și adevăr, trad. Pr. Prof. Dr. Vasile Răducă, Editura Bizantină, București, 2002, p. 180-181. [6] Mitropolit Hierotheos Vlahos, Cugetul Bisericii Ortodoxe, trad. Constantin Făgețan, Editura Sophia, București, 2000, p. 154 - 155. [7] Pr. Dr. Ștefan Iloaie, Idem
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
pui punct!”, repetată ulterior și de afurisita de suplinitoare, cea cu nume exotic - Experiența, care mi-a făcut multe zile fripte. Pe parcurs acest semn - de punctuație, s-a ținut scai după mine, devenind un fenomen. Sigur nu este fenomenul globalizării, deși s-a manifestat ultima oară asupra globului terestru prin comprimare, altfel nu-mi explic: cum oare drumurile noastre s-au intersectat în acel punct?, că doar suntem la poli opuși ca loc de baștină. Desigur, nu este vorba nici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
pui punct!”, repetată ulterior și de afurisita de suplinitoare, cea cu nume exotic - Experiența, care mi-a făcut multe zile fripte.Pe parcurs acest semn - de punctuație, s-a ținut scai după mine, devenind un fenomen. Sigur nu este fenomenul globalizării, deși s-a manifestat ultima oară asupra globului terestru prin comprimare, altfel nu-mi explic: cum oare drumurile noastre s-au intersectat în acel punct?, că doar suntem la poli opuși ca loc de baștină.Desigur, nu este vorba nici
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
va mulțumi cu o prezență și cu o mărturie convențională în lume, nu va răspunde provocării contemporane cu duhul universal al lui Hristos și al Apostolilor, îl va lăsa pe omul contemporan neajutorat și va sucomba din cauza omogenizării promovate prin globalizare. Dacă, dimpotrivă, va avea curajul să promoveze în mod autocritic și cu pocăință, atât la nivel individual cât și la nivel comunitar, duhul tradiției sale, va putea să ofere adevărul universalității sale ca replică la himera globalizării.” [8] Noi trebuie
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
omogenizării promovate prin globalizare. Dacă, dimpotrivă, va avea curajul să promoveze în mod autocritic și cu pocăință, atât la nivel individual cât și la nivel comunitar, duhul tradiției sale, va putea să ofere adevărul universalității sale ca replică la himera globalizării.” [8] Noi trebuie să luăm aminte la faptul că existențialismul contemporan trăiește această sărăcie și această goliciune a omului adică pierderea înțelesului omului ca și chip al lui Dumnezeu. Că fiecare existențialist este conștient sau nu, acest lucru depinde de
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
învățătura lui Hristos și poziția Sa către atât de diversificatele structuri laice: statale, sociale și private prin care ea primește înapoi, cu realism, manifestări ale altor structuri de a căror atitudine nu poate lua act decât în mod indirect.”contexttul globalizării și secularizării, de care nu putem face abstracție, căci atunci tot demersul nostru ar fi unul sortit eșecului. Prin urmare „după (re)descoperirea identității de sine, este iminentă nevoie de crearea câmpului de acțiune prin cunoașterea realității sociale căreia Biserica
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
reiterării tezaurului patristic, liturgic, canonic și dogmatic al Bisericii cu scopul fortificării duhovnicești a oamenilor și consolidării vieții bisericești misionare, în vederea combaterii desacralizării vieții creștine și a relativismului religios, care constituie factorii principali ai afirmării și extinderii secularizării în contextul globalizării lumii acesteia postmoderne. Drept urmare, întoarcerea la originile învățăturii bisericești înseamnă întărirea cuvântului Mântuitorului nostru Iisus Hristos - care ne asigură că „Biserica este cetatea pe care nici porțile iadului nu o vor birui!...” Stelian Gomboș [1] Cartea de slujbă numită “Octoih
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
Misiunea Bisericii în contextual secularizării, în rev. “Renașterea”, Anul XVII, serie nouă, noiembrie 2006, 11 (199), p. 2. [6] Ibidem. [7] Dan Ciachir, Ortodoxia în mileniul III, în “Ortodoxia” anul 51, 2001, nr. 1-2, p. 11-14. [8] Georgios I. Mantzaridis, Globalizare și universalitate. Himeră și adevăr, trad. Pr. Prof. Dr. Vasile Răducă, Editura Bizantină, București, 2002, p. 180-181. [9] Sfântul Simeon Noul Teolog, c. III, 3, Sources Chretiennes, nr. 60, p. 80. [10] Sfântul Maxim Mărturisitorul, PG 91, 1045. [11] Idem
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
brutalitate, rațiunea nu mai are nicio putere, oamenii simțindu-se la fel de neajutorați ca un copac în fața tăietorului de lemne. Întreaga societate românească a fost deturnată de la sensul ei și condusă spre prăpastie, sub multe aspecte, făcînd loc capitalismului sălbatic și globalizării agresive. Ideologii noului sistem de piață au speculat golul creat și s-au folosit de seducțiile globalismului politic pentru a-l umple cu speranța iluzorie a falsei democrații. Aproape nimic bun nu a adus europenizarea noastră, poate doar o legislație
MAI EXISTA REMEDIU? de DIANA POPESCU în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345116_a_346445]
-
puțin, individualități anonime apărute din masa de oameni obișnuiți. Astăzi, termenul de om obișnuit poate fi un termen contestabil - termenii corecți în sens strict politic sunt poporul de rând și masele anonime. Se observă, în contextual europenizării și al fenomenului globalizării, că acești oameni de rând, anonimi amenință să disloce nu numai indivizi universali ca Napoleon, să zicem, ci toate figurile elitiste, termen care în conotația sa actuală, include regi, președinți, aristocrați, cât și lideri ai clasei muncitoare - toți cei care
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
luptă Lucian Blaga spunea: „Lupta reușește mai ales acelora care iubesc mai mult lupta decât succesul”, fapt ce i se potrivește ca o mânușe domnului Marga. Cartea Ligyei Diaconescu este bine venită. În condițiile europenizării țării noastre și a fenomenului globalizării, în care multe din tradițiile și experiențele poporului din toate domeniile se extompează sau dispar, această lucrare se constituie în „lada de zestre” a spiritualității românești, prin care ne cunoaște lumea, fiind un instrument de lucru pentru cercetători. Închei aceste
GENEROZITATEA UNEI ISTORII OBIECTIVE A SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI DE PRETUTINDENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345319_a_346648]