9,375 matches
-
-ți numere banii, așa că plata exactă rămâne obligația morală a fiecărui pasager. Nici nu mai are rost să vă spun aici că singurii oameni care înșală autoritățile sunt străinii (am un prieten francez care și-a făcut un titlu de glorie din a-i fura pe oficialii naivi), niciodată japonezii, dar nici măcar în acest caz nu știu ca vreo persoană să fi fost amendată. Am divagat însă nepermis. La capătul cursei, după ce am plătit, m-am dat jos și am pornit
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mai serioase: nivelul de educație și de pregătire profesională în Japonia medievală și în Țările Române moderne, așa cum este oglindit acesta de cele două romane. "Era o zi menită a te face să te întorci cu gândul la epoca de glorie a universității", scrie nobila prozatoare niponă (care, să reținem, constata un declin al procesului deja în anul 1000). "Oameni de condiție înaltă sau modestă se întreceau în studii, iar nivelul de pregătire oficială creștea". În acest climat care favoriza performanța
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
foarte diverse între ele: prima, "Plăcerea", care îi promisese o viață plină de plăceri și confort. După aceea s-a prezentat și "Virtutea", care îi prezise o cale dificilă, dar pe care parcurgând-o va avea posibilitatea de a cuceri gloria eternă ca un campion al binelui. Ambele femei îi ilustraseră cu multe detalii și claritate meritele lor și punctele slabe ale concurentei. Hercule putea alege: între strada ușoară a plăcerilor vieții și cea grea a virtuții. A ales-o pe
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Răspunsul este lapidar: "C'est de connaître Dieu a-l cunoaște pe Dumnezeu". Și continuă: de ce? Deoarece ne-a creat și ne-a adus pe lume pentru ca El să fie glorificat în noi". Sensul și scopul vieții umane este deci gloria lui Dumnezeu, gloria Dei. Catehismele catolice introduseseră această întrebare abia în secolul al XVII-lea. Și răspunsul standard devenise acea formulă pe care mi-o amintesc și eu de când eram copil: "De ce suntem pe Pământ? Pentru a-l cunoaște, a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
C'est de connaître Dieu a-l cunoaște pe Dumnezeu". Și continuă: de ce? Deoarece ne-a creat și ne-a adus pe lume pentru ca El să fie glorificat în noi". Sensul și scopul vieții umane este deci gloria lui Dumnezeu, gloria Dei. Catehismele catolice introduseseră această întrebare abia în secolul al XVII-lea. Și răspunsul standard devenise acea formulă pe care mi-o amintesc și eu de când eram copil: "De ce suntem pe Pământ? Pentru a-l cunoaște, a-l iubi și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
religiei în acele părți. În acel an 1979 care îmi marcase destinul, se întâmpla un fapt istoric mult mai important pentru anii ce urmau: regimul șiit din Persia, un regim ostil islamului, căzuse, iar ayatollahul Khomeini, liderul opoziției, revenise în glorie la Teheran. Datorită instituirii Republicii islamice și a consecințelor sale, religia redevine uimitor un factor al politicii mondiale. Cartea mea Există Dumnezeu? era citită și la Teheran, iar eu eram primul teolog occidental ce avea posibilitatea să intre într-un
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în acest caz, însuși Dumnezeu. Cererea semnifică: nu "profana" numele Domnului, nu ignora voința sa și poruncile sale și nu diminua onoarea sa în fața oamenilor. Semnifică "sfințește" numele Domnului, observă și pune în practică poruncile sale spre mai marea lui glorie în fața lumii. Mă întreb dacă evreii, care încă din timpul ultimului secol înainte de Cristos se temeau să pronunțe numele "Jahvè" și creștinii, care îl numesc deseori abbă, tată, contribuie suficient ca oamenii să cinstească numele Domnului. În calitate de creștin, trebuie să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vremuri, îndeosebi înainte de masă și înainte de a adormi. În cele mai multe cazuri, rugăciunile erau formule foarte precise, adresându-se lui "Dumnezeu". Erau cerințe de a fi auziți, ajutați, se cereau mila și iertarea. Dar erau și rugăciuni de mulțumire, laudă și glorie. În biserică rugăciunea era încă foarte legată de anumite rituri și formule, adaptată și cizelată în funcție de contextul liturgic. Când nu înțelegeam latina, cum se întâmpla când participam la liturghie înainte de Conciliul Vatican II, mă plictiseam. Dar după ce intrasem la liceu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mele și al lumii. Dacă este alfa, este și omega. Cum se spune în liturghie: în vecii vecilor. Cine nu ar vrea să știe ceva mai mult despre Dumnezeu și căile sale? Moise odată și-a manifestat dorința să vadă gloria lui Dumnezeu. Dar primise acest răspuns: "Tu nu vei putea vedea chipul meu, pentru că nimeni nu mă poate vedea și să rămână în viață" (Ex., 33, 20). A putut însă să se așeze pe o stâncă, Dumnezeu l-ar fi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cu propria lui mână, protejându-l în timp ce trecea: "După aceea voi lua mâna și astfel vei vedea spatele meu, dar chipul meu nu poate fi văzut" (Ex., 33, 23). Astfel va fi în timpul vieții noastre pământești. Vom putea recunoaște puterea, gloria, providența lui Dumnezeu doar după. Dacă privesc în urmă la viața mea, recunosc că am fost în mod special sprijinit și condus, și unde am fost condus. Trebuie să îmi fie suficient, și îmi este. Capitolul 7 Modelul în viață
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
1, pp. 77-88. Rosenthal, James A., Dolores M. Schmidt și Jane Conner, "Predictors of Special Needs Adoption Disruption: An Exploratory Study", în Children și Youth Services Review, 1988, vol. 10, nr. 2, pp. 101-117. Rosenthal, James A., Groze, Victor și Gloria D. Aguilar, "Adoption Outcomes for Children with Handicaps", în Child Welfare, 1991, vol. 70, nr. 6, pp. 623-636. Rosenthal, James A., Victor Groze și Herman Curiel, "Race, Social Class, and Special Needs Adoption", în Social Work, 1990, vol. 35, nr.
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și LeAnne Johnson, "The Role of Birth/Previously Adopted Children in Families Choosing to Adopt Children with Special Needs", în Child Wlefare League of America, 1999, vol. LXXVII, nr. 5, pp. 579-591, et seq. James A. Rosenthal, Groze, Victor și Gloria D. Aguilar, "Adoption Outcomes for Children with Handicaps", în Child Welfare, 1991, vol. 70, nr. 6, pp. 623-636, et seq. Judith K. McKenzie, "Adoption of Children with Special Needs", în Future of Children: Adoption, 1993, vol. 3, nr. 1, pp.
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
new.items/d03626t.pdf. 78 James A. Rosenthal și Victor K. Groze, "Special-Needs Adoption: A Study of Intact Families", în The Social Service Review, 1990, vol. 64, nr. 3, pp. 475-505; et. seq. James A. Rosenthal, Victor K. Groze și Gloria D. Aguilar, 1993, op. cit.; et. seq. Groze, 1999 79 James A. Rosenthal, Victor K. Groze și Gloria D. Aguilar, 1993, op. cit.; James A. Rosenthal, "Outcomes of Adoption of Children with Special-Needs", în The Future of Children: Adoption, 1993, vol. 3
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Intact Families", în The Social Service Review, 1990, vol. 64, nr. 3, pp. 475-505; et. seq. James A. Rosenthal, Victor K. Groze și Gloria D. Aguilar, 1993, op. cit.; et. seq. Groze, 1999 79 James A. Rosenthal, Victor K. Groze și Gloria D. Aguilar, 1993, op. cit.; James A. Rosenthal, "Outcomes of Adoption of Children with Special-Needs", în The Future of Children: Adoption, 1993, vol. 3, nr. 1, pp. 77-88. et seq. Laraine M. Glidden, "Adopting Children with Developmental Disabilities: A Long-Term Perspective
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Children: Adoption, 1993, vol. 3, nr. 1, pp. 77-88. et seq. Laraine M. Glidden, "Adopting Children with Developmental Disabilities: A Long-Term Perspective", în Family Relations, 2000, vol. 49, nr. 4, pp. 397-405. 80 James A. Rosenthal, Victor K. Groze și Gloria D. Aguilar, 1993, op. cit. 81 Laraine M. Glidden, 2000, op. cit. 82 Chedgzsey Smith-McKeever, "Adoption satisfaction among African-American families adopting African-American children", în Children and Youth Services Review, 2006, vol. 28, nr. 7, pp. 825-840., et seq. Nerissa Gillum și Marion
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
op. cit. 147 James A. Rosenthal și Victor Groze, 1990, op. cit. 148 Ruth G. McRoy, 1991, op. cit 149 Tony Xing Tan, 2006, op. cit. 150 James A. Rosenthal și Victor Groze, 1990, op. cit. 151 James A. Rosenthal, Victor K. Groze și Gloria D. Aguilar, 1993, op. cit.; 152 James A. Rosenthal și Victor K. Groze, 1994, op. cit. 153 Joy S. Holloway "Outcome in Placements for Adoption or Long Term Fostering", în Archives of Disease in Childhood, 1997, vol. 76, nr. 3, pp. 227-230
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Barbara Tizard și Jill Hodges, "The effect of early institutional rearing on the development of eight-year-old children", în Journal of Child Psychology and Psychiatry, 1977, vol. 19, nr. 2, pp. 99-118; et seq. James A. Rosenthal, Victor K. Groze și Gloria D. Aguilar, 1993, op. cit 281 Laura Beauvais-Godwin și Raymond Godwin, The Complete Adoption Book: Everything You Need to Know to Adopt a Child, Adams Media Corporation, Avon, MA, 2005. 282 Leslie M. Singer, David M. Brodzinsky, Douglas Ramsay, Mary
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Doru Buzducea, ed., Asistența Socială a Grupurilor de Risc, Editura Polirom, Iași, 2010. 285 Richard P. Barth și Marianne Berry, 1988, op. cit.; et seq. Ellen S. Mullin și LeAnne Johnson, 1999, op. cit.; et seq. James A. Rosenthal, Groze, Victor și Gloria D. Aguilar, 1993, op. cit.; et seq. Judith K. McKenzie, 1993, op. cit. 286 Traian Rotariu, Curs de metode și tehnici de cercetare sociologică, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Cluj-Napoca, 1991, p. 131. 287 vezi Dumitru Sandu, Spațiul social al tranziției, Editura Polirom
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
343 James A. Rosenthal și Victor K. Groze, 1990, op. cit; et seq. Ruth G. McRoy, 1991, op. cit; et seq. Tony Xing Tan, 2006, op. cit. 344 John Fitzgerald, 1985. op. cit. et seq. James A. Rosenthal, Victor K. Groze și Gloria D. Aguilar, 1993, op. cit.; James A. Rosenthal, 1993, op. cit.; et seq. James A. Rosenthal și Victor Groze, 1994, op. cit., et seq. Joy S. Holloway, 1997, op. cit.; et seq. Laraine M. Glidden, 2000, op. cit.) 345 vezi și Richard P. Barth și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Străjuiești destinele neamului nostru!... Nimeni nu știe cine ești; ce visuri ți-au legănat copilăria; în ce dureri ori bucurii ți-ai frământat trupul și sufletul; ce puteri supranaturale sălășuiseră-n Tine de Te avântați pe culmile cele mai înalte ale gloriei de Erou! Vei fi, poate, un răscolitor al brazdei, ce trăiai înfrățit cu doina și cântecele ciocârliei; vei fi vreun neobosit muncitor din fabrici, dogorât de vâlvătaia focului și asurzit de huruiala fierului; vei fi vreun călător al patriei Tale
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
crește singur un copil, fără a-și dori o relație stabilă cu o femeie. Probabil că mulți dintre respondenți ar fi rezervați față de o astfel de familie, iar reținerea se poate baza tocmai pe prejudecățile legate de familie în general. Gloria Steinem sugera că mult mai greu sunt de depășit barierele interioare: „...la fel cum păianjenul își țese pânza, lumea exterioară este în mare măsură o creație a interiorității noastre” (2001, p. 15), iar în contextul de față, și a prejudecăților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Death, Freeman, San Francisco, California, 1975. Shanley, Mary Lyndon; Narayan, Uma, Reconstrucția teoriei politice, Editura Polirom, Iași, 2001. Similea, Robert, „Feminismul între revendicări și efecte perverse”, în Cristian Ciupercă, Cuplul modern între emancipare și disoluție, Editura Tipoalex, Alexandria, 2000. Steinem, Gloria, Revoluția interioară. Cartea respectului de sine, Editura Polirom, Iași, 2001. Stern, Daniel N., The First Relationship: Infant and Mother, Harvard University Press, Cambridge, Massachusets, 1977. Sugden, Robert, The Economics of Rights, Co-operation and Welfare, Basil Blackwell, Oxford, 1986. Surugiu, Romina
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Într-adevăr moartea cu ochii; și nu cu jumătăți de măsură, nici În răpăit solemn de tobe, ci pe Întuneric și aproape pe la spate, ca șobolanii, Într-o fundătură și Într-o situație care nu aveau absolut nimic comun cu gloria. Experiență care, din când În când, nu le strică unor membri ai claselor superioare, prea obișnuiți să crape estetic, din profil, printre aghiotanți și toboșari. Fapt e că din când În când clipea des nedezlipindu-și ochii de pe căpitan, parcă uluit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
pe Dumnezeu, fiindcă Lui I-am Încălcat zece porunci, pe când regelui meu nici una. Ministrul Înălță iar dintr-o sprânceană. — Am crezut Întotdeauna că incursiunea asupra Valenciei a fost o campanie glorioasă... — Înseamnă că ați fost prost informat, Excelență. Nu există glorie În a prăda case, a viola femei și a căsăpi țărani fără apărare. Olivares Îl asculta cu o expresie de nepătruns. — Potrivnici cu toții adevăratei religii, preciză el. Și foarte nedoritori să abjure, lepădându-se de Mahomet. Căpitanul ridică din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
tot văd orizontul. încearcă cu altceva, a spus tata. Norra Västerbotten e doar o foaie de provincie, fără valoare adevărată. Uite, ai aici Svensk tidskrift! Dar n-a mers. „Unitatea culturii nordice“? i-a propus tata. „Mândra moștenire“? „Epoca de glorie a Suediei“? Nu, a spus bunicul. A dispărut. Totul. Apoi au încercat cu cărți - Dante și Sven Hedin, Heidenstam, Olle Hedberg și „Nu ne simțim bine în cultură“. Totul a fost în zadar. Bunicul nu mai recunoștea literele. Ele înghețaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]