1,551 matches
-
silvostepă, fiind formată în special din terenuri agricole și pajiștile seculare ce ocupă locul fostelor păduri. În nord-vest se întind păduri de gorun, terenuri agricole și pajiști stepizate, iar în sud-vest făgete de deal și păduri amestecate de fag și gorun. În rest, vegetația naturală este caracteristică solurilor de pădure, cu fânețe și izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile tradiționale constau din: grâu, secară, orz, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui. Livezile ocupă suprafețe relativ mici și predomină prunul și
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
și zăvoaiele din lungul apelor, nu rareori învecinate cu cătinișuri zburlite și tufișuri de zmeură, până la făgetele de pe versanți și cu pădurile de rășinoase de deasupra lor. Cea mai mare pondere în vegetația Petroșaniului este ocupată de pădurile de foioase (gorun, cer și fag) și de pajiști. Pădurile de fag în amestec cu rășinoasele (brad, molid) le întalnim pe versanții munțiilor, tot aici gasindu-se și pajiști alpine. Fauna este alcătuită din specii de pădure cum sunt cerbul, ursul, căprioara la
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
somnul cu poiene / ies, din lacuri, Sânziene. / Vin, uitându-și apele, / să-mi sărute pleoapele / și să-mi dea comorile: / umerii cu zorile, / ochii cu livezile, / sânii cu zăpezile, / gura cu mărgelele, / coapsele cu stelele..." («Vlagă», "ibid.," 135 sq.; "slodun" = "gorun" / "stejar brumăriu" - "Quercus pedunculiflora"). Sunt în acest ciclu și alte capodopere ale baladescului gyrian: "Corbea, Balada ghiocului cu moarte-n Țarigrad, Răvaș de la Călugăreni, La Drăgășani, odată, Balada trupului care s-a frânt pe roată, Fântâna cu Pandur, Domnul de
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
muntoase situate între 1000-1650 m, des întâlnite fiind: molidul ("Picea excelsa") și bradul ("Abies alba"). Etajul fagului, cuprins între 600-1000, are specific fagul ("Fagus silvatica"), frasinul (Fraxinus excelsior), carpenul ("Carpinus betulus"). Etajului stejarului (până la 500 m altitudine) îi sunt specifice: gorunul ("Quercus petraea"), sângerul ("Cornus sanguinea"). Vegetația de silvostepă, care avea o mare răspândire în trecut a cedat locul culturilor agricole. Pădurile de conifere și de foioase includ elemente faunistice cum sunt: cerbul ("Cervus elephus"), ursul ("Ursus arctos"), lupul ("Canis lupus
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
O. Iosif, până la preluarea conducerii de către N. Iorga (1905-1906), care va reformula doctrina sămănătoristă întemeiată pe revalorificarea tradițiilor istorice și ale folclorului. Ultima revistă sub direcția lui Coșbuc este "Viața literară", înființată la 1 ianuarie 1906, în colaborare cu I. Gorun, la care secretar de redacție a fost I. Chendi. În articolul de fond "Un prim cuvânt" se propune editarea unei reviste care să ofere cititorilor "„o icoană cât mai credincioasă și mai întreagă a vieții noastre literare și artistice în
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
sub 0 grade pe vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm. în zona depresionară și urcă peste 1.300 mm. in zona muntoasă. Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică). Fauna cuprinde
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
Teleajen (latura de est), cu afluentul sau, pârâul Dâmbu, care străbate cartierele din nord-est. Vegetația de odinioară a Ploieștiului a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietăți de stejar și gorun. Resturi din pădurea de altădată s-au mai păstrat până târziu și chiar în prezent mai există, ca arbori ocrotiți, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a orașului. În prezent vegetația este cea specifică marilor aglomerări urbane
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului”. Potrivit tradiției biserica a fost construită în anul 1772, an ce a fost scris pe ușa de pe latura de sud. A fost reparată în 1897 și 1900. Pereții sunt din bârne groase de gorun asamblate în cununi orizontale prinse la colțuri în cheotori tip „coadă de rândunică”. Temelia este dintr-un șir de bolovani masivi. Învelitoarea din șindrilă de fag, doar la turn fiind înlocuită cu tablă cu ocazia unei reparații recente. Biserica a
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]
-
a pereților de nord și de sud ai absidei decroșate. Meșterii constructori de la Budești au vrut probabil să imite liniile curbe ale bisericilor de zid. Construcția- Bârnele groase ale pereților sunt de fapt „lodbe”, adică blăni cioplite în lemn de gorun prinse în cheotori „în cârlig”. În partea de sus a pereților, pe fiecare latură, câte două lodbe sunt prelungite în console. Pentru o mai mare stabilitate a pereților, pe verticală, blănile sunt străpunse cu cuie groase de lemn. În anul
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]
-
adăugat un pronaos nou construit din cărămidă aparentă. Folosirea cărămizii în construcția pronaosului evidențiază partea nouă a bisericii, dar nu impietează asupra părții vechi, istorice. Curățite și tratate cu substanțe care pun în evidență culoarea naturală a lemnului, grinzile de gorun din vechea biserică au dobândit parcă o nouă viață și o nouă frumusețe. În interior se regăsește atmosfera spirituală a veacurilor trecute, prin intermediul picturii de pe Iconostas și a celei de pe bolta Naosului. Făcută de specialiști în domeniu, analiza stilistică a
Biserica de lemn din Groșeni () [Corola-website/Science/318233_a_319562]
-
ecosisteme terestre. Acesta dispune de 16 tipuri de habitate (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri medioeuropene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
Triturus cristatus") și patru nevertebrate: racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosaș ("Isophya stysi") și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". Flora sitului este una diversă și are în componență arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus foliaceae"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin ("Alnus glutinosa") și răchită ("Salix fragilis"), soc roșu ("Sambucus racemosa") și socul negru ("Sambucus nigra"), salbă moale
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
tipuri de habitate, astfel: păduri de fag, păduri de fag și carpen, păduri dacice de stejar și carpen și habitate cu vegetație de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar. Flora este constituită din arbori cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), o subspecie de tei pucios ("Tilia parvifolia"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de câmp ("Acer pseudoplatanus"), pin negru ("Pinus nigra") și arbusti cu exemplare de: păducel ("Crataegus monogyna"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
este un monument istoric, un gorun vechi de circa 400 de ani, cu circumferința de 9 metri, aflat în Cimitirul Eroilor ("Panteonul Moților") din satul Țebea, (județul Hunedoara). Sub acest copac, în anul 1784, Horea i-a chemat la luptă pe moții adunați, îndemnându-i la
Gorunul lui Horea () [Corola-website/Science/315790_a_317119]
-
400 de ani, cu circumferința de 9 metri, aflat în Cimitirul Eroilor ("Panteonul Moților") din satul Țebea, (județul Hunedoara). Sub acest copac, în anul 1784, Horea i-a chemat la luptă pe moții adunați, îndemnându-i la răscoală. În apropierea gorunului la circa 15 metri mai la nord este îngropat Avram Iancu, decedat la 13 septembrie 1872. Declinul gorunului se presupune că a început în 1891-1892, odată cu construirea noii biserici (biserica cu tricolor), când, lângă gorun au fost depozitate cărămizile necesare
Gorunul lui Horea () [Corola-website/Science/315790_a_317119]
-
Hunedoara). Sub acest copac, în anul 1784, Horea i-a chemat la luptă pe moții adunați, îndemnându-i la răscoală. În apropierea gorunului la circa 15 metri mai la nord este îngropat Avram Iancu, decedat la 13 septembrie 1872. Declinul gorunului se presupune că a început în 1891-1892, odată cu construirea noii biserici (biserica cu tricolor), când, lângă gorun au fost depozitate cărămizile necesare construcției, ceea ce a creat un sol local arid. Pentru a fi protejat de distrugerea prin uscare și putrefacție
Gorunul lui Horea () [Corola-website/Science/315790_a_317119]
-
-i la răscoală. În apropierea gorunului la circa 15 metri mai la nord este îngropat Avram Iancu, decedat la 13 septembrie 1872. Declinul gorunului se presupune că a început în 1891-1892, odată cu construirea noii biserici (biserica cu tricolor), când, lângă gorun au fost depozitate cărămizile necesare construcției, ceea ce a creat un sol local arid. Pentru a fi protejat de distrugerea prin uscare și putrefacție, în anul 1924 a fost legat cu cercuri de oțel și cimentat în interior. Pentru a permite
Gorunul lui Horea () [Corola-website/Science/315790_a_317119]
-
laterale, în 1977 a fost construit un stâlp de beton. Această ultimă creangă laterală a fost ruptă de puternica furtună care s-a abătut asupra regiunii în 19 iulie 2005. Stâlpul de beton, nemaifiind necesar, a fost demolat. Actual, din gorun nu mai există decât sarcofagul de beton al trunchiului. Din ramura ruptă în 2005 s-a cioplit o cruce de 1,8 m, "Crucea lui Horea", amplasată alături de mormântul lui Avram Iancu. Inaugurarea crucii a avut loc la 30 aprilie
Gorunul lui Horea () [Corola-website/Science/315790_a_317119]
-
mormântul lui Avram Iancu. Inaugurarea crucii a avut loc la 30 aprilie 2006. Din 2007 crucea este protejată de o vitrină de sticlă. În decursul timpului, în semn de recunoștință pentru eroii moților și ai neamului românesc, au mai plantat goruni în Cimitirul Eroilor de la Țebea conducători ai națiunii cum ar fi regele Ferdinand I și regina Maria, Nicolae Ceaușescu și Traian Băsescu.
Gorunul lui Horea () [Corola-website/Science/315790_a_317119]
-
numele. A fost confirmată că rezervație floristica prin Hotărârea Consiliului Județean Iași nr. 8/1994 și prin Legea 5/2000. Rezervatia cuprinde o pajiște multiseculara, cu fânețe ce aparțin regiunii de silvostepa din nordul Moldovei, cu pâlcuri de stejar și gorun, bogate în poieni, iazuri și terenuri mlăștinoase, unele din ele cu soluri salinizate. Aici au avut loc numeroase alunecări de teren, formând un microrelief variat care în corelație cu factorii abiotici au dat posibilitatea instalării unui covor vegetal bogat în
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
în sat. Biserica de la Corbești se înscrie armonios în ambianța monumentelor de arhitectură populară; ea datează de pe la 1800 și a fost adusă în acest loc pe la 1835, fiind așezată pe o talpă de piatră. Lucrată cu toporul, din bârne de gorun, netencuită, păstrează forme arhaice. La începutul secolului al XIX-lea a fost pictată de Nicolae de la Lupșa Mare având și un ajutor al cărui nume nu se cunoaște și căruia îi aparține o parte din pictura naosului. Se remarcă mai
Biserica de lemn din Corbești, Arad () [Corola-website/Science/316774_a_318103]
-
pe un deal unde a dat paștele populației, fugită și ea. De atunci dealul se numeste Dealul Popii ,pe la anul 1541”. În biserică se mai păstrează două cărți manuscrise; Chiriacodromion, 1732 (donat la 1755) și un Octoih (donat la 1781). Gorunul de trăznet În valea Crișului Alb există o tradiție foarte veche care presupune plantarea în preajma unei biserici a unui copac, care în anii următori nu numai să dea umbra celor ce se aflau lângă mormintele din jurul bisericii ci și să
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
aflau lângă mormintele din jurul bisericii ci și să apere construcția de trăznet. De aceea se plantau copaci care aveau coroana mare și înălțime apreciabilă la numai câțiva ani de la plantare. Așa s-a întâmplat și la Ionești unde un falnic gorun stă de strajă Lăcașului Sfânt.
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
pâraie (Râtu, Valea Fărăului, Valea Pănade, Dunărița ș.a.). În cele mai multe cazuri afluenții pâraie au caracter temporar, ele menținându-se vara doar sub forma unui fir îngust de apă. Vegetația naturală este reprezentată de pădurile de stejar pedunculat (Quercus robur) și gorun (Quercus petraea). De-a lungul timpului în locul pădurilor, defrișate în scopul obținerii de terenuri agricole și de pășuni, s-au instalat pajiști secundare de natură mezoxerofilă cu păiușuri (Festuca sulcata, F. valesiaca, F. pseudovina), colilie (Stipa sp.), iarbă bărboasă (Andropogon
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
cca. 5,75 m), iar înălțimea în pereți ½ stânjeni (cca. 2,80 m), s-au zidit la anul 1807”. Biserica este ridicată pe un plan dreptunghiular cu o absidă nedecroșată, în formă de trapez. Pereții sunt alcătuiți din bârne de gorun, cioplite cu barda, dispuse orizontal și încheiate în obișnuitul sistem ”coadă de rândunică”. Sub streașină, capetele bârnelor ies treptat din masa pereților și formează un sistem de console cu rol de susținere a acoperișului și cu efect decorativ. Corpul masiv
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]