2,459 matches
-
era cișmeaua de la care căram apă cu jugul. Aveau părinții lui Victor o casă așezată mai în fund, cu multe flori în față, iar în spate o grădină mai mare plină cu zarzavaturi, legume și pomi fructiferi, de, oameni harnici, gospodari. Pe dreapta casei aveau un beci încuiat cu două lacăte grele. Nu era prea târziu, cam șapte seara. Părinții lui Victor erau plecați în vizită la o familie, Deleanu. Victor a descuiat beciul cu niște chei, nu știu cum și a scos
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
să deschid ușa cu cheia yală când am auzit mai multe voci, foarte distincte, pentru că mă pândise când am venit acasă și acum, cu ușile deschise, urlau, fiecare câte ceva. Și vă spun drept, nu erau niște laude la adresa mea de gospodar. Vocea președintelui asociației de locatari de la etajul 3: - O să te dăm afaaarăă! Vocea unui chibiț de fotbal, etajul 5 - Huuuuooooo!!! Vocea unei vădane de la 4: - Însoarăăă-tee! „Bine, e-n regulă, dar n-ai spus cu cine, madam”, miam zis eu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în strada Țicăul de Sus, cum se numea pe atunci strada aceasta - și arătă cu mâna în față - aici era un pod de lemn, destul de solid ca să treacă pe el căruțele încărcate cu sacii cu porumb sau cu grâu, când gospodarii mergeau la moară să facă făină sau cu struguri, toamna; pârâul unduia pe sub pod, trecea prin stânga bojdeucii și se pierdea în vale, unde se vărsa în apa Calcainei. Fundul și malurile acestui pârâu cu apa limpede erau căptușite cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
tot felul de buruieni mișunau șerpii de apă, păiajenii, cosași din cei mari, melci și mii de insecte de tot felul. Printre ramurile copacilor se întâlneau ghionoaia cu bufnița, privighetoarea cu ciocârlia și cu ciocănitoarea, turturelele cu porumbeii domestici ai gospodarilor din împrejurimi. Bojdeuca aceasta sărmană, tristă și a nimănui, strivită de nepăsarea unui primar care poate n-a trecut pe strada Țicăul de Sus niciodată, era numită de noi, copiii, ”locul cu stafii”. Din această cauză, de cum se lăsa seara
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de la Obilești nu era prea bine mobilat, era mai degrabă un loc de popas decât o gospodărie închegată, era pe o moșie cu iaz mare și limpede, primenit mereu de apele râului Mostiștea. Acum când cu ochi de tată și gospodar privea moșia și conacul, Constantin Vodă hotărî în sinea lui să trimită în primăvară meșteri și grădinari ca să înalțe un conac cu adevărat domnesc pentru Radu și să întărească ziduri de cetate de jur-împrejur pentru că, spre răsărit, după ce treci Valea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
într-o dungă... Au pornit din clopotnița cea mare de pe Dealul Mitropoliei, cea înălțată de vodă la început de domnie ca să vegheze în ea mereu un suflet de bărbat și să tragă clopotele când o vedea arzând ceva prin București. Gospodar vodă, casele și bisericile multe-s de lemn, a durat clopotniță înălțată sus în Dealul Mitropoliei ca să se vază în toate părțile când s aprinde ceva. De la Mitropolie au pornit toate ctitoriile lui vodă și ale doamnei: uite așa, pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
joi, 20 octombrie și a fost imediat după orele de serviciu. Fiecare scară are interfon. Până mi s-a deschis, am stat câteva minute. Am Început cu apartamentul numărul 1. Aici, Într-un apartament de patru camere, se aflau două gospodarii separate: parinții pe de o parte, fiica cu ginerele pe de altă parte, cu nepotul, plecat la studii În Anglia. Deci, am Început cu greul: două formulare pentru cele două gospodarii, unul pentru locuință, cinci pentru persoane și unul pentru
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Într-un apartament de patru camere, se aflau două gospodarii separate: parinții pe de o parte, fiica cu ginerele pe de altă parte, cu nepotul, plecat la studii În Anglia. Deci, am Început cu greul: două formulare pentru cele două gospodarii, unul pentru locuință, cinci pentru persoane și unul pentru persoanele plecate În străinătate, pe o perioadă Îndelungată. În timp ce completam formularele, doamna În vârstă, pensionară, Îmi spune că mă cunoaște, că mă vede când trec dimineața la serviciu sau
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Vîlcu-l cuprindea,/ Buze pe buze-i lipea,/ Zilele i le sorbea"... Izbucnind holera, oamenii obișnuiau, în județul Dolj, să caute doi boi negri, fătați într-o sâmbătă de aceeași vacă, pe care-i înjugau la o tânjală, cu care doi-trei gospodari dădeau, într-o zi de sâmbătă, ocol satului bântuit de molimă, "cu credința că, astfel făcând, holera fuge din sat în alte părți"484. Am insistat asupra viziunii folclorice despre holeră, așa cum se înfățișa această viziune în pragul secolului nostru
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
stins și văpaia ochilor, sunt goi, ai văzut? - Am văzut și am simțit-o așa de rece, de a trecut prin mine. Of, hâdo, că nu ai vreme să mă strângi pe mine. Măi Gheorghe, nu o lua, dragul meu, gospodarul meu, omu’ meu, nu mi-o lua. Nu-mi lua fata, lasă-mi și mie bucurie cât oi mai trăi. Tu ai avea acolo pe mama, pe tata, ai cui să-i spui pe nume și cine să te strige
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
lasă că s-a îndura de tine, da’ tu să ai grijă, hăi. Ascultă ce ți-oi spune eu să faci. Saveta simți că o lăsau picioarele, iar ochii căutau a întuneric. Se lăsă cerul roșu, iar frigul aducea pe gospodari în case. Porcii erau bine înfundați în paie, iar din poiată nu se auzea nici un zgomot. Liniștea îi amorțise trupul. Se întinse în pat. O cuprinse visul și o purta în brațele sale. - Savetă, da’ tu vrei să te
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
este rușine, ce faci tu? Gheorghe lasă fata în pace, unde o duci? Dă fata înapoi. Ce gânduri ai, măi Gheorghe?! Gheorghe, las-o, las-o să vie acasă. Măi, omule, măi, nu-mi rupe inima în două. Dragul meu, gospodarul meu... țața Antonica ieșise de după casă cu o covată în mână. O scăpase însă când îi văzu pe cei doi aproape de poartă. Pe jos s-au împrăștiat rouri de lapte alb ca zăpada. Se prelingeau printre firele de iarbă de
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
până la poartă. Fulgii de nea l-au dus până acasă. Pentru toți trei lumea minunată a obiceiurilor de iarnă rămăsese zăvorâtă în rugăciunea de sâmbătă. În ziua aceea, pe drum mergeau doar săniile trase de boii bine hrăniți ai gospodarilor din sat. Zăpada moale scârția sub lemnul lucios al saniei. Ningea mărunt ca florile de lăcrămioare și rar fulgii de nea erau purtați de pala de vânt rece. Lică ieșise la poartă. Mânile lui mari țineau Biblia strâns lângă piept
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
păreau caraghioase, apăsătoare și zadarnice succesele pe care travestiul său le înregistra. Trecea între ceilalți drept studios, riguros, temeinic, în vreme ce el se știa ruinat. Iar colegul, prietenul ? Lucian își făcea cu strălucire meseria doar pentru a smulge vieții plăceri epicureice ? Gospodar subtil al propriilor calități, sigur pe dreptul de proprietate asupra sentimentelor și ideilor ce-i aparțineau, stăpân deloc filantropic, fără menajamente în fața primejdiei de-a pierde ceea ce avea sau câștigase ! Dar nu apucase a-i spune nimic atunci. Lucian mai
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dinților." 51. "Ați înțeles voi toate aceste lucruri?" i-a întrebat Isus. "Da, Doamne", I-au răspuns ei. 52. Și El le-a zis: "De aceea, orice cărturar care a învățat ce trebuie despre Împărăția cerurilor, se aseamănă cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi și lucruri vechi." 53. După ce a isprăvit Isus pildele acestea, a plecat de acolo. 54. A venit în patria Sa, și a început să învețe pe oameni în sinagogă; așa că cei ce-L
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Numele Meu, va primi însutit și va moșteni viața veșnică. 30. Dar mulți din cei dintîi vor fi cei din urmă, și mulți din cei din urmă vor fi cei dintîi. $20 1. Fiindcă Împărăția cerurilor se aseamănă cu un gospodar, care a ieșit dis de dimineață, să-și tocmească lucrători la vie. 2. S-a învoit cu lucrătorii cu cîte un leu pe zi, și i-a trimis la vie. 3. A ieșit pe la ceasul al treilea, și a văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
unsprezecelea au venit, și au luat fiecare cîte un leu. 10. Cînd au venit cei dintîi, socoteau că vor primi mai mult; dar au primit și ei tot cîte un leu de fiecare. 11. După ce au primit banii, cîrteau împotriva gospodarului, 12. și ziceau: "Aceștia de pe urmă n-au lucrat decît un ceas, și la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi care am suferit greul și zăduful zilei." 13. Drept răspuns, el a zis unuia dintre ei: "Prietene, ție nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
umblînd în calea neprihănirii, și nu l-ați crezut. Dar vameșii și curvele l-au crezut: și, măcar că ați văzut lucrul acesta, nu v-ați căit în urmă ca să-l credeți. 33. Ascultați o altă pildă. Era un om, un gospodar, care a sădit o vie. A împrejmuit-o cu un gard, a săpat un teasc în ea, și a zidit un turn. Apoi a dat-o unor vieri și a plecat în altă țară. 34. Cînd a venit vremea roadelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
alte cămine, să vorbească în limba lor. Nu m-a deranjat niciodată problema minorităților, din care unii au făcut un permanent subiect de diversiuni murdare. Pe puțini dintre ei, cậți îi cunoscusem, îi percepeam ca pe oameni cu personalitate, buni gospodari și, mai ales, bine educați în familie. O reacție similară avusesem în studenție și față de alte naționalități, cu care făceam în permanență schimb de informații despre cultură, religie, politică. Eram la curent cu toate problemele țărilor arabe, îi apreciam pe
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
Tu pe muzică le-i pune. De-i cânta veți face duo, Glasul vostru se combină; De te-i pune la piano Te-a-nsoți din violină. Ție-ți place moșioara, Pe a ta vrei s-o lucrezi, Iar el știe plugăria - Gospodar e precum vezi. Moșioara lui altdată Era tot părăduită, Vezi acuma ce-i aduce, Cât de bine-i rânduită. Așa dar, nu sta la gânduri. Pre ușor alegi din două, Eu îți zic să-ți iei vecinul, Ie-l cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
erau doldora de dulceață și arome, a cules câțiva struguri și i-a adus la bordei, să îndulcească gura alor lui... Au mâncat ei din struguri, dar o parte au rămas uitați într-un hârb de oală... După multă vreme, gospodarul a avut nevoie de oala cu pricina, dar... Ei! Aici i-aici! Când a pus mâna pe oală, a simțit că adie o miroaznă plăcută și îmbietoare, iar pe fundul oalei licărea o zeamă lăsată de boabele uitate... La început
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
zapisul de mi-au scris numele”. Atunci ce să mai credem, dragă ieșene, când, pe la 1671, se spunea că dintre călugărițele Socolei zece erau „dascale” adică învățătoare?! Printre acestea se numărau: Marina, Avramia, Lichirie, Mălana și Mitrofana. Ca să fii bun gospodar și să ai spirit de stăpân nu-ți trebuie prea multă școală, ci pur și simplu să ai aceste calități... Pe lângă cele pe care le-am discutat, am băgat de seamă că unii proprietari de pe pământurile Socolei preferau să dea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în zare și călcând cam în dodii... Apoi cam ai dreptate, fiindcă visam la vremurile când de aici și până hăt departe, pe toată creastra asta de deal, se înșirau - ca la paradă - morile de vânt... Și ce de-a gospodari ședeau la rând ca să macine! Vorba ceea: “La rând ca la moară”. Și cu viile cum rămâne, vere? Mai simplu nici că se poate. Ne ducem la anul 1607 și citim un rezumat făcut de diac după un “zapis de la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să mânuiască sapa, secera, coasa sau plugul. În felul acesta, copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui”, munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță. Îmi amintesc de perioadele aglomerate ale muncilor agricole (prașila, seceratul, culesul etc.), când zorile zilei le întâmpinam pe ogor și întunericul înserării ne găsea tot
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
i¬a înmânat bijuteria pierdută. (Făcând ordine în căruță a descoperit, din întâmplare, minusculul obiect și l-a restituit păgubașei). Aproape fără excepție, bunurile aparținând altor persoane și găsite în diverse împrejurări erau redate celor care le-au pierdut. Nici un gospodar din sat nu încuia ușa sau poarta când pleca de acasă. Așeza un băț sau mătura întrun anumit fel, care semnala absența stăpânilor. Și nimeni nu se plângea că-i lipsește ceva din casă sau din ogradă. Un alt aspect
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]