1,645 matches
-
bun, având fiecare câte un ștergar, legat cu fundiță neagră. Ștergare se pun și la cele douăsprezece sau opt "prapuri", la cruce, la colivă și a coroanele aduse de rude și prieteni. (În total se folosesc vreo patruzeci de ștergare). Gospodinele din Costișa se îngrijesc să țesă din vreme astfel de ștergare mari, cu motive cu ață neagră pentru toată familia (în special pentru cei vârstnici sau bolnavi). Unii pregătesc și sicriele, din lemn de stejar, să fie mai traince. La
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
La șase săptămâni, la un an, trei ani, 7 ani se face pomenirea mortului, cu praznic bine pregătit (colăcei, lumânări, colivă, sarmale și pachete pentru acasă, în pungi). Datini de pe la noi La " Miezul păresimi" exact pe la jumătatea Postului Mare țărăncile gospodine se urcau în podul casei și puneau "ceva" mâncare pentru gângănii (șoareci) ca să aibă ce ronțăi și să nu trebuiască să roadă lucrurile bune și de valoare. Mărțișorul. La 1 Martie se punea celor dragi câte un mărțișor făcut din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sincerității. La sfârșitul lunii, se lega câte un mărțișor (mai deosebit) de primul pom înflorit de obicei cireș și vișin, cu credința de-a se păstra tânăr și frumos, precum el. La 40 de Sfinți. Fiind la începutul primăverii, sătenii (gospodinele) obișnuiau să facă sfințișori sau mucenici, niște colăcei împletiți în formă de opt. Îi ungeau cu miere și deasupra presărau nucă măcinată. Mi-amintesc că o dată am însoțit niște gospodine care au dus mucenici copiilor de la Orfelinatul din Rădăuți (printre
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
el. La 40 de Sfinți. Fiind la începutul primăverii, sătenii (gospodinele) obișnuiau să facă sfințișori sau mucenici, niște colăcei împletiți în formă de opt. Îi ungeau cu miere și deasupra presărau nucă măcinată. Mi-amintesc că o dată am însoțit niște gospodine care au dus mucenici copiilor de la Orfelinatul din Rădăuți (printre ele era și mama mea, Maria Lavric). Alexiile. Era credința care mai dăinuie și-acum că, la 17 martie ies toate gângăniile care au dormit peste iarnă. De data asta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lăsat să plutească pe Suceava cu lumânările aprinse. De-a lungul drumului, străbătut de convoiul cu Caloianul, copiii erau stropiți cu apă. După îngroparea Scaloianului se făcea pomana mortului (bucatele și coliva fiind pregătite de mamele copiilor și alte femei gospodine din sat). La Caloian se cântau versurile: "Iene, Iene, Scaloiene, S-a dus mă-ta în poiene, Ca să ie cheițele Să descui portițele, Roagă-te lui Dumnezeu Ca să i ea cheițele Să descui portițele Să curgă ploițele". Desigur, șirul obiceiurilor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
toți, să fim interesați să păstrăm vii tradițiile populare românești care sunt, elemente de originalitate ale identității noastre naționale. . Pentru oameni, pentru semenii noștri trebuie făcut mai mult, căci . Lada cu zestre Ca în toate satele Bucovinei și la Costișa, gospodinele, mame de fete de măritat, se preocupau și încă se preocupă și acum de lada cu zestre. Ea conține parte din averea ce se dă fetei când se mărită. Mama nu a făcut excepție. Grijulie și harnică, tot anul avea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
apoi la țesutul lăicerelor, palitarelor, valurilor de țoale (pentru pus pe jos) precum și valuri pentru saci și țuhali. Toate se făceau în cantități considerabile, fiind în casă două fete de măritat. Lada trebuia să fie plină-ochi cu zestrea noastră. O gospodină vestită, de pe gârlă, Casandra Vatamaniței, ne cosea (broda): cămăși, poale, năframe, tișlaifuri, fețe de pernă, fețe de masă, perdele, mileuri, de o rară frumusețe. În vacanțele de peste an, eu și sora, coseam altițe pentru cămășile noastre și ale părinților. (Mama
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și înțelepte! Nu le-am uitat nici până astăzi. Mi-am amintit și cuvintele poetului grec, Homer: Nimic nu e mai dulce decât patria, părinții, atunci când ești departe". Topitul inului și a cânepii În copilăria mea, în sat, nu exista gospodină care să nu semene câțiva ari de cânepă și de in, pe lângă casă. Cânepa și inul, se spunea în popor că îmbracă casa. Pentru trebuințele familiei și mai ales pentru zestrea fetelor, câte nu se puteau face din cânepă și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și obiceiuri ce se practicau în Costișa Se zicea că, dacă cântă cucuvelele pe casă, moare cineva din familie. Nu este bine să le alungi departe de casă, ci doar să arunci peste ele cu cenușă răcită din sobe. Când gospodinele puneau cloștile la clocit, aveau grijă să nu pună nimic în casă dintre lucruri întoarse cu gura în jos, căci puii se înăbușeau în ouă și nu mai ieșeau la lumină. Gunoiul nu se aruncă afară după apusul soarelui și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o capodoperă" (V. Ghica). Darurile toamnei Dintre toate anotimpurile, toamna este cea mai preferată. Ea ne încântă cu darurile ei fără număr. Sătenii își încep cu plăcere munca. Culeg rodnicia toamnei. În grădini și livezi se culeg legumele și fructele. Gospodinele nu mai prididesc cu compoturile, gemurile, dulcețurile, magiunul, prunele uscate. Își umplu bine cămările și beciurile, făcând provizii pentru iarnă. Pe câmp se culege porumbul, se sapă cartofii, se cară gunoiul de grajd și se fac arăturile și semănăturile de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un mărțișor de la cunoscuți și mai cu seamă de la foștii mei elevi. Deși nu mai sunt lucrate de mână, au o mare valoare afectivă, păstrând tradiția an de an. Preparate pentru iarnă Cum vin lunile de toamnă și la Costișa gospodinele nu mai prididesc cu pregătirile pentru iarnă. Vor să-și umple cămara cu murături, ghiveciuri, compoturi, dulcețuri, bulion, magiun, conserve de tot felul, gemuri ș.a. Nici mama, nu se lăsa mai prejos. Era pasionată de munca în bucătărie. Eu, stând
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
plăcea dulceața de nuci verzi și de trandafiri (acestea erau mai fine și serveam musafirii, când veneau în vizită). Din pădurea de la Frătăuții Noi veneau țigănci cu râșcovi, popinci, hulubițe, hribi și mama cumpăra în fiecare toamnă, pentru murat. Toate gospodinele din sat se aprovizionau bine pentru iarnă, parcă erau într-o adevărată competiție. Când se întâlneau duminicile la biserică sau la hore, discutau mai mult despre rețete, ce-au mai pregătit, împărtășindu-și din experiența proprie. Vecina noastră Verona ne-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
foarte mulțumită de noi, cum i-am urmat rețeta. Săpunul ne-a prins tare bine. Spălam cu el rufele și covoarele. De atunci, în fiecare an, făceam săpun de casă, ba mai mult, mama le-a sfătuit și pe alte gospodine, prietene din sat, să procedeze la fel. Ne-am amintit de vorbele tatii: Fără prietenie nu există viață". În satul meu era multă armonie, ceea ce mă făcea foarte fericită, în naivitatea mea de copil. Păcurarul, rufarul, blehariul, olarul, personaje nelipsite
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de farfurii, platouri, tase etc.). Strângea oale (vase) farfurii sparte, tacâmuri vechi și ruginite, tigăi. Striga pe ulițe de răsuna satul: Hai, la oale! Oale sparte. Hai la fandele. tigăi vechi, ceainice, tacâmuri Nu mai stați pe gânduri! Oale! Oale! Gospodinele ieșeau în uliță și nu-și dădeau rândul în sortarea oalelor de la "negustorul" ambulant. Î n schimb, dădeau cratițele vechi, sparte și ruginite. Făceau astfel curat în gospodăria lor. Aceste personaje au rămas doar în amintirea satelor noastre. Pământ natal
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ritualul, noi repede o zbugheam într-acolo. Nu vroiam să pierdem nici o ocazie, nici un mormânt. Ne așezam toți în rând lângă mormânt, ne împingeam cu coatele să ne facem loc mai în față și întindeam mâna "la pomană". De obicei, gospodina care împărțea colăceii și ulcioarele, ne cunoștea pe toți și știa numai ea cum face. Cei din jurul meu primeau toți "pomana" și eu întindeam mâna degeaba. Mie nu-mi dădea. Câteodată primeam doar câte un colăcel, nici vorbă de ulcior
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
crească iarba pe drumul prieteniei: Prietenia este una din marile puteri ale lumii" (Smiles). Fără prietenie nu există viață" (Cicero). Surpriza În fiecare vineri, sătenii mergeau la piață, la Rădăuți, să-și vândă produsele din gospodărie și să facă cumpărături. Gospodinele din Costișa aduceau la târg produse lactate (unt și brânză), ouă, pui, găini, boboci de rață și de gâscă, pentru a face bani. În această piață, zisă "industrială", se vindeau și se cumpărau produse lucrate în casă (pânzeturi, cămăși frumos
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
brâie, cojoace, chingi, catrințe, valuri de sumani, de țoale de lână, chiuate la Satu Mare, valuri de lăicere, cuverturi, ștergare, (de toate felurile), marame, broboade, căciuli etc.) Mama era nelipsită vinerea de la piață. Ori avea treabă, ori nu, dânsa, cu alte gospodine pregăteau de cu seară coșarca cu ce produse îi prisoseau și dis-de-dimineață, se pornea la târg. După ce trecea Suceava pe punte, numaidecât un costișan sau frătăucean, oprea caii și-o invita în căruță. Așa era și la întoarcerea acasă. (noi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prisma sufletului, cum trebăluia din zori în noapte și niciodată nu se plângea de oboseală. Toată gospodăria era pe mâna ei. Se frământa mereu ca noi toți să aveam de toate, să fim mulțumiți. Pe lângă vrednicia ei de mamă și gospodină, am remarcat adeseori și o fire romantică, visătoare, cu o voce de soprană neîntrecută. A avut o viață grea. De timpuriu și-a pierdut tatăl, mama ei rămânând cu cinci copii și întreaga gospodărie. Fratele cel mare Ion Buzilă a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la divizarea oului, creând o combinație continuă, neîntreruptă. Culorile predominante sunt roșu în diferite nuanțe, maroul, galbenul, portocaliul, negrul, verdele și albastrul. Modul în care sunt compuse diferite ornamente și combinate nuanțele cromatice demonstrează un simț artistic, creator, remarcabil, al gospodinelor din sat (creatoare: Lavric Domnica, Ionesi Veronica, Pascari Viorica). Poeții din Costișa: Ion Filipciuc, Cleopatra Hrihor (Isopescu), Răduța Vasilovschi (Lavric), Heracles Isopescu,îi cântă în versuri nemuritoare harurile pământului, mânuitorii penelului. Vespazian Lungu i-a imortalizat chipul, olimpicului sportiv Cornel
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lapte și un vițel. Sălile fuseseră Împodobite cu ramuri de brad și Rishawa scosese din lăzi tapițerii prețioase, daruri ale fratelui ei, aflat pe celălalt mal al Rinului. După ce pregătirile se isprăviseră, soața ministerialului mai trecu o dată, ca orice bună gospodină, prin sălile Împodobite și pe sus, În cămăruța din turn, unde obișnuia stă pânul să doarmă totdeauna când, după vânătoare, binevoia să Înnopteze la casa slujitorului său. Totul era În deplină rân duială și Rishawa fu mulțumită. Îi mai rămăsese
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pe estradă, și ducele Îi oferea curtenitor un strop de vin și o bucățică de friptură de potârniche. Toate se făceau după o bună rânduială. Ducele era voios și destins, În mijlocul credincioșilor lui slujitori, mânca cu poftă, lăudând talentele de gospodină ale gazdei și vinul prietenului lui. Pentru puține ceasuri devenea și el un om ca toți ceilalți, uitând grijile domniei și ceremonialul sever de la Curte. De data aceasta Însă, lucrurile se petrecură altfel. Mai Întâi stăpânul apăru cu o suită
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
aju tor, fără a părea câtuși de puțin jignit de puțina atenție care i se dădea. Cei doi bărbați Își spuseră râzând câteva cuvinte. Doamna Rishawa și-ar fi dat jumătate din viață ca să le audă. Mintea ei de bună gospodină gândi o clipă că a pregătit prea multă mâncare și prea multe chilii de dormit, dar toate aceste socoteli Îi pieriră din minte atunci când, de sub șaluri și Învelitori, apăru o fetiță de vreo zece, unsprezece ani, care privea curioasă În jurul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
semne din ce în ce mai puternice de ploaie. Dorința de a reveni acasă îmi dădea ghes spre Roman. Chiar dacă vremea se burzuluia, am oprit și-n Piatra Neamț, pentru că se impunea să mănânc ceva. Nu pentru prima oară cu bicicleta, am urcat la Terasa Gospodinelor. Spre seară încheiam prima mea deplasare mai lungă cu bicicleta, ajuns cu bine acasă. NORDUL MOLDOVEI - 1984 La începutul toamnei, în 1984, împreună cu Mircea, am străbătut nordul Moldovei. De câteva zile ploua, totuși hotărâsem să plecăm pe 24 august, când
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
zărește stațiunea experimentală. Descindem la un mic hotel care ne uimește prin organizarea, curățenia și luxul său. Mic, cochet, cu o frumoasă sală de mese În care servesc fete venite din diferite localități pentru a face aici școală de bune gospodine. Directorul stațiunii Îmi pune la dispoziție un asistent care mă conduce pe câmp. Deși regiunea are o cantitate de precipitații ca-n Bărăgan, intervine o diferență În ce privește repartiția precipitațiilor. Această diferență constituie o frumoasă lecție de organizare a gospodăriilor, care
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
nici urzicile culese din pădurea de peste Dunăre nu erau de refuzat! Niciodată până atunci nu mâncasem urzici și nici de-atunci încoace... nu-mi amintesc să fi repetat experiența. Am făcut clacă și le-am curățat cu toții, le-am spălat, gospodinele le-au preparat ele știu cum și... s-au mâncat! Urzici! Urzici fierte! Urzici fierte de către sahaja yoghini! Niciun mofturos nu a fost acceptat la masă! Dar nici nu a existat vreunul! Astfel de programe aveau loc sâmbăta sau duminica
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]