2,903 matches
-
s�nt uneori sub a?tept?ri. Dac? Parlamentul de la Budapesta (1882-1902) de I. Steindl, asociaz? �n mod subtil stilurile român, gotic ?i clasic, biserica Funfhaus (Viena, 1869-1875) de F. von Schmidt alipe?te f?r? coe-ren?? o fă?ad? gotic?, pigmentat? de baroc, unui dom clasic. Dac? palatul Longchamp (Marsilia, 1862) de H. Esp�randieu, �ncoroneaz? sub form? de arc de cerc o scenografie urban? ?i agreabil?, palatul de juști?ie din Bruxelles (1861-1883) de J. Poelaert, este o colec
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din Bruxelles (1861-1883) de J. Poelaert, este o colec?ie de referin?e clasice imbricate �ntr-o siluet? uluitor de masiv?; c�ț despre gară central? de la Anvers, de L. Delacenserie (1899), este un amalgam f?r? leg?tur? organic? de gotic, Rena?tere, clasic, baroc ?i tradi?ie local?� Din contr?, G. Semper concepe pentru cea de-a doua oper? din Dresda (1871-1878) o monumentalitate foarte demn? pe baz? de referin?e române (Coliseum), neoclasice, schinkeliene, chiar ?i baroce la portic
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pliantul, foto 21). O astfel de armonie �ntre cultur? clasic? ?i realit??i contemporane clar afirmate este ceea ce sus?ine �n Trăit� d�architecture (1850-1858) L. Reynaud (1803-1880), cu girul Academiei, c?ci el respinge de asemenea orice referin?? la goticul drag lui Viollet-le-Duc. Cupola ?i stelajele metalice, imaginate de S. Smirke (1798-1877) pentru sala de lectur? �n form? de rotond? de la British Museum din Londra (1854-1857), denot? un demers apropiat de acest curent ra?ionalist. F?r? �ndoial?, E. Lheureux
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
expresiei societ??îi moderne. Cei care, �n vremea aceea, caut? bazele unei arte noi, care s? �nglo-beze arhitectură ?i decorul s?u ?i care s? nu emane doar din legile industriei, pun �n valoare �n?elegerea social? ?i artizanal? a goticului a?a cum o au J. Raskin ?i W. Morris. Ei s�nt aten?i ?i la exegeza ra?ionalist? pe care o d? Viollet-le-Duc despre aceast? �n?elegere social? ?i artizanal? �ntr-o perspectiv? modern?, propov?duind potrivirea dintre pro-gramele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
este sursa de inspiră?ie a nou-lui limbaj ornamental, foarte marcat de ml?dierea vegetal? ?i de exuberan?a floral?, dar ?i de ritmurile profunde ale elementelor primordiale. Aceast? stilizare a modelelor naturale este modulat?, �n parte, de expresia ornamental? gotic? ?i de artă japonez?, inspiratoare �n acela?i timp a pictorilor nabi?ți. Produc?ia arhitectural? a stilului Art noveau se �ntinde pe vreo 15 ani, �n timpul deceniilor 1890 ?i 1900. Ea este �nf?ptuirea unor arhitec?i n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1967. PORTOGHESI, Paolo, Au-del� de l�architecture moderne, Paris, L��querre, 1981. VENTURI, Robert, De l�Ambiguit� en architecture, Paris, Dunod, 1971. ***, Dictionnaire encyclop�dique de l�architecture moderne et contemporaine, Paris, Philippe Sers, 1987. Introducere ....................................................... Stilul romanic ?i stilul gotic ............................. 1.�Stilul romanic (secolele al XI-lea ?i al XII-lea) ......................................... 2.�Stilul gotic (secolul al XII-lea � �nceputul secolului al XVI-lea) ............ Rena?terea �n Italia ?i Europa .......................... 1.��n Italia (secolele al XV-lea ?i al XVI-lea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
De l�Ambiguit� en architecture, Paris, Dunod, 1971. ***, Dictionnaire encyclop�dique de l�architecture moderne et contemporaine, Paris, Philippe Sers, 1987. Introducere ....................................................... Stilul romanic ?i stilul gotic ............................. 1.�Stilul romanic (secolele al XI-lea ?i al XII-lea) ......................................... 2.�Stilul gotic (secolul al XII-lea � �nceputul secolului al XVI-lea) ............ Rena?terea �n Italia ?i Europa .......................... 1.��n Italia (secolele al XV-lea ?i al XVI-lea) ........................................... 2.�Rena?terea �n Europa ............................. Clasicismul: normă ?i puterea ......................... 1.�Clasicismul �n Fran?a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pentru analiza stilului literar. Astfel concepută, stilistica pare că a găsit o cale de mijloc justă între vechiul studiu nesistematic al figurilor de stil, bazat pe clasificările retoricii, și speculațiile mai pretențioase, dar mai puțin concrete, privind stilurile de epocă (goticul, barocul etc.). Din nefericire, mare parte dintre aceste studii au fost inspirate fie de intenții îngust normative - care reduc stilistica la recomandarea unui anumit stil de expunere "mijlociu", cu respectivele idealuri de precizie și claritate, și deci la o disciplină
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
separat, căci numai în felul acesta devin posibile interpretarea și raționalizarea care constituie procesul criticii. Dacă putem caracteriza stilul unei opere sau al unui autor fără îndoială că putem caracteriza și stilul unui grup de opere, ai unui gen: romanul gotic, drama elizabetană, poemul metafizic; fără îndoială că suntem în măsură să analizăm și tipuri stilistice, cum ar fi stilul baroc al prozei secolului al XVII-lea. *31 Putem împinge generalizarea și mai departe, încercând să analizăm stilul unei perioade sau
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
aproape de neînvins, deoarece aici este necesar să găsim numitorul comun al celor mai diferiți scriitori, uneori chiar al unor scriitori din multe țări. Deoarece istoria artei a stabilit o serie de stiluri aproape unanim acceptate, cum sunt stilul clasic, stilul gotic, cel renascentist și barocul, pare interesant să încercăm să transferăm acești termeni la literatură. Dar făcând aceasta, ne întoarcem la problema relației dintre arte și literatură, la problema paralelismului artelor și la aceea a succesiunii marilor perioade ale civilizației noastre
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
larg sens) include metoda narativă : "gradația", "ritmul" și procedeele: îmbinarea într-o anumită proporție a scenelor dialogate sau dramatice cu descrierea sau narațiunea directă, și a ambelor cu rezumatul narativ. Motivele și procedeele diferă de la o epocă la alta. Romanul gotic le are pe ale lui ; romanul realist, la fel. în mod repetat, Dibelius vorbește de faptul că "realismul" lui Dickens este realismul din Märchen, din basme, nu realismul romanului naturalist, procedeele folosite ducând la motive melodramatice demodate : omul considerat mort
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
aceea că subiectul lui este mai puțin restrâns, cuprinzând, practic, întregul trecut, ci, în primul rând, prin legăturile lui cu mișcarea romantică și eu naționalismul - prin noul sentiment al trecutului, prin noua atitudine față de trecut pe .care le implică. Romanul gotic este un exemplu încă și mai bun, existența lui începând în secolul al XVII I-lea, cu The Castle of Otranto și continuând până în prezent. Acesta este un gen care are toate caracteristicile pe care le-am putea cere unui
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
păduri neumblate); mai există apoi un Kunstwollen, o intenție estetică, intenția de a-l face pe cititor să simtă un tip special de emoție și de oroare plăcută ("milă și groază", și-au spus poate unii dintre amatorii de romane gotice) *22. În general, concepția noastră despre gen s-ar cuveni să încline spre latura formală, adică să considere drept gen mai degrabă versul octosilabic folosit de S. Butler în Hudâbras sau sonetul decât romanul politic sau romanul despre muncitorii industriali
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
parțial, atunci când am expus principiul purității estetice. Dar nu trebuie să îngustăm "genologia", reducând-o la o singură tradiție sau doctrină. "Clasicismul" nu tolera, sau mai degrabă ignora alte sisteme, genuri și forme estetice. In loc să vadă în catedrala gotică o "formă" - și încă una mai complexă decât templul grecesc - el nu găsea în ea nimic altceva decât lipsă de formă. La fel și cu genurile. Fiecare "cultură'' își are genurile ei : cea chineza, cea arabă, cea irlandeză ; există și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sanskrit, zend, latin, griego, antiguo eslavo, lituaico, godo, antiguo aleman y armenio, Madrid, 1880, în-8. Cunoaștem până acum numai prima făscioara, cuprinzând fonologia și declinațiunea. Clark Th., Student's handbook of comparative grammar applied to the Sanskrit, Zend, Greek, Latin, Gothic, Anglo-saxon and English languages, London, 1862, în-8. Diez F., Grammatik der romanischen Sprachen, Bonn, 1836-44. A 2-ed. 1856-60. A 3-a ed. 1870-2. Traducerea francesă de Brachet și. G. Paris, Paris, 1873-6, în-8. Miklosich F., Vergleichende Grammatik der slavischen Sprachen
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
din Rădăuți, strămutat ulterior în Cernăuți, iconarismul grupează tineri bucovineni educați în granițele statului național în spirit românesc: Mircea Streinul, Ion Roșca, Gheorghe Antonovici, George Drumur, Iulian Vesper, Traian Chelariu ș.a. Localismul creator transpus în această mișcare se definea ca "gotic moldovenesc" opus esteticii și modernismului de pe poziții etic-creștine și era generat de o serie de nemulțumiri manifestate într-un complex al provinciei oarecum diferit de cel din județele nord-moldovenești din Vechiul Regat. După unire, categoria profesional-intelectuală a scriitorilor bucovineni manifestă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
spaima nu lipsește nici ca realitate și nici ca intenție din compunerea ei. În orice caz, numai trecerea pe lângă cearta de stiluri arhitectonice pe care o susține pe acoperiș catedrala Sf. Antoniu din Padova trezește un sentiment asemănător. Ascuțimile ei gotice în același spațiu arhitectural cu volume bizantine polemizează tăcut între ele; rigoarea și simplitatea alături de boltitura masiv maurescă se desfid reciproc; și fiece unitate, cu detaliile proprii, se înalță și stă un timp singuratică, deși vecină cu celelalte. Doar stăruința
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
epocile, oamenii din Apus s- au rugat, iar în antichitate cetatea era, în primul rând, o instituție religioasă. Romanii ridicau temple pretutindeni. Strămoșii noștri din Evul Mediu au presărat pământul creștinătății cu biserici, cu troițe, cu catedrale și cu capele gotice. Chiar și în zilele noastre, aproape în fiecare sat se înalță câte o clopotniță. Pelerinii plecați din Europa au instaurat civilizația apuseană în Lumea Nouă prin intermediul bisericilor, al universităților, al uzinelor. în decursul istoriei noastre, rugăciunea a devenit o
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ca o sabie în creștetul capului (s.m.)... Nu, asta e povestea colonelului Lawrence"306. (Explicația stării este, ca și în alte proze, arșița, "căldura mare", "factorul climateric decisiv" pentru ca fantasticul lui Eliade să se producă, un fantastic care, spre deosebire de cel gotic, nu are nevoie "de complicitatea întunericului și a ceții"307). Un al doilea semn este de natură olfactivă și are efectul madlenei lui Proust: inima începe să-i bată puternic când simte "mirosul amărui al frunzelor de nuc strivite între
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
drum decât în măsura în care trupul ei îl înconjura cu o lubricitate somptuară, de curte regală, acordându-i locul privilegiat. Anticipat cu câteva mii bune de ani, în felul de-a face dragoste al celor doi avu loc prima mare repetiție a goticului pentru darea lui ulterioară la iveală din Evul Mediu european. Cu mâinile încă umede de trupul ei, și șiroind de elanuri de aceeași proveniență, încetul cu încetul Dedal se puse și pe lucrul în folosul obștii cretane ce-l găzduia
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
În mai multe ipostaze, uleiuri de Ionescu. Între monumente mai e și biserica Notre Dame des Anges, din secolul al xVII-lea, construcție impresionantă, deși În exterior sobră, cu fundația chiar pe buza mării, deosebit de bogată În interior, În stil gotic meridional, cu sculpturi placate cu foiță de aur. Mai e și o fostă biserică dominicană, transformată În pivniță de vinuri a cooperativei, unde e mereu agitație. Pe un promotoriu e un alt fort, cazarmă militară acum. Colliourul a fost mereu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
universitățile se rezumă la studierea unei logici pur formale, în timp ce tomismul este repus în discuție de curente care neagă orice legătură între credință și rațiune. Literatura și arta își pierd spiritul inventiv și sfîrșescprin a repeta rețete formale, dintre care goticul "flamboiant" nu constituie decît un exemplu. Cu toate acestea, în timpul acestei crize, care exprimă epuizarea resurselor civilizației medievale, încep să se facă simțite căutări care reprezintă mărturia deschiderii spre noi căi: căutarea unei credințe mai personale, nașterea unei noi forme
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
unor succese literare ca "Romanul trandafirului"29, jocuri de cuvinte formaliste, lipsite de o inspirație novatoare, prezente în poezie, îndrăzneli și jonglerii tehnice în muzică, iată ce caracterizează cel mai adesea arta secolelor XIV și XV. În arhitectură, tehnica stilului gotic, bine stăpînită de acum înainte, devine, odată cu goticul flamboiant, obiectul unui număr infinit de variații care transformă inspirația de odinioară într-un fel de joc formal în care naosurile catedralelor sînt din ce în ce mai înalte, deschizăturile în zid din ce în ce mai mari, coloanele din ce în ce mai
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de cuvinte formaliste, lipsite de o inspirație novatoare, prezente în poezie, îndrăzneli și jonglerii tehnice în muzică, iată ce caracterizează cel mai adesea arta secolelor XIV și XV. În arhitectură, tehnica stilului gotic, bine stăpînită de acum înainte, devine, odată cu goticul flamboiant, obiectul unui număr infinit de variații care transformă inspirația de odinioară într-un fel de joc formal în care naosurile catedralelor sînt din ce în ce mai înalte, deschizăturile în zid din ce în ce mai mari, coloanele din ce în ce mai firave și dantelăria de piatră din ce în ce mai străvezie, ca
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
criză. Această largă repunere în discuție lasă cîmp liber noilor forme de devoțiune cărora ereziile, ca cea a lui Wyclif și a lui Jan Hus, încearcă să le ofere un cadru teologic. Dacă Europa de nord cedează frumuseților formale ale goticului flamboiant, o nouă gramatică a artelor se elaborează în Italia și în special la Florența. Pentru a reda noile valori religioase, caracterul mistic al raportului cu Dumnezeu, credința bazată pe sentiment, Giotto pictează frescele de pe tavanul Bisericii din Assisi sau
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]