4,781 matches
-
și cuvintele celor care au vorbit despre Loreta Popa și creația sa.. Așa cum m-am convins pe parcurs, ascultând și privind, fredonând în gând ori citind titluri și fragmente de poeme, Loreta și-a propus să aducă limbajul cuvântului și graiul culorilor aici, cu ocazia lansării de carte, pentru a le învălui în acordurile sensibile ale muzicii. Presupun că nu i-a fost deloc ușor, dar a gândit adânc, și-a cercetat amintirile și din ele a cules prietenii pe care
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
cei care o citiseră înaintea mea pe Rodica Elena Lupu (printre mai mulți deci) erau două nume ce impuneau: Octavian Paler care îi lăuda poezia ca și prea-franțuzitul Constantin Frosin (care i-a și tradus o carte de poeme în graiul lui Baudelaire). Așadar, autoarea romanului citit era și poetă, o colegă, deci!... Da, Rodica Elena Lupu este o scriitoare, o scriitoare care atacă frumos atât poezia cât și proza; din convingeri estetice o prefer pe romancieră; simplitatea și clasicitatea versurilor
CITIND IN TRENUL DE SUCEAVA de RADU CÂRNECI în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357126_a_358455]
-
ca noi, cu oamenii, pe limba noastră, bunicule? - He-he, tataie! Ei înțeleg ce le spunem, doar. După un timp, după antrenament, cum s-ar zice. Le repeți de multe ori, le arăți și animalele se obișnuiesc. Atâta. Nu vorbesc în graiul nostru, băiete. - Tataie, cât de mare trebuie să fiu să călăresc? - Ha, ha! Da’ grăbit mai ești nepoate... Uite, la vara viitoare te voi învăța. Întâi să văd că nu șchiopătezi la școală. Să văd că ești silitor și cuminte
BĂTRÂNA (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357129_a_358458]
-
din ea, muzica. ,,O admir”, spune despre artistă, interpreta și realizatoarea de emisiuni tv., Emilia Bubulac”, „este un interpret de folclor cu un glas cald, un păstrător și transmițător al muzicii populare moldovene, cu dăruire, cu voce muzicală, în frumosul grai moldovean, care îi transmite și mai mult farmec. Este un pedagog, un om ce modelează glasul uman frumos. Și-a dat sufletul și harul copiilor ei pe care i-a iubit, până la sacrificiu! O caracterizez și ca un pedagog prin
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
Și-așa, precum în tinerețe, Am vrut nainte-i să mă-nchin... Venea cu el din depărtare Un cântec trist, cum altul nu-i- „ Țară avem și noi sub soare Și o râvnesc dușmani destui...” Și astăzi tot mai stăm la pândă, Graiul cel vechi să-l apărăm- De grâu e pâinea mai flămândă, Am și uitat să-l măcinăm... Ne plânge Doina în izvoare Și-n clopotele din Râmeți! Eu știu că adevărul doare, Cine-i ascultă pe poeți, Cine mai cântă
PE DRUMUL CE DUCEA LA MOARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357264_a_358593]
-
neîntrerupt în decursul timpului, a¬co¬lo s-au păstrat și credința și gra¬iul nos¬tru românesc. Acolo un¬de, din cauza vitregiilor vre¬¬mu¬rilor, pre¬oții au fost a¬lun¬¬gați, nu mai a¬vem, astăzi, ni¬ci grai, nici lim¬bă ro¬mâ¬neas¬că. Avem și astăzi lo¬calități unde credincioșii noș¬tri ro¬mâ¬ni ortodocși și-au pierdut lim¬ba, și-au pierdut graiul - nu mai gră¬iesc între ei în limba ma¬mei, ci
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
fost a¬lun¬¬gați, nu mai a¬vem, astăzi, ni¬ci grai, nici lim¬bă ro¬mâ¬neas¬că. Avem și astăzi lo¬calități unde credincioșii noș¬tri ro¬mâ¬ni ortodocși și-au pierdut lim¬ba, și-au pierdut graiul - nu mai gră¬iesc între ei în limba ma¬mei, ci grăiesc într-o limbă str㬬ină. Dar ei vorbesc cu Dum¬¬¬nezeu în limba română. A¬¬¬di¬¬că, în Biserică, cultul este în lim¬ba română, așa că Iisus Hris
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
sunt români și vor ră¬mâne cât vor trăi pe acest pământ. Mi-au spus că ei, chiar dacă vorbesc cu vecinii în¬tr-o limbă străină, cu Dum¬nezeu, cu Maica Dom¬nului și cu sfinții vorbesc numai în limba și graiul românesc. Mă gândesc, apoi, că, dacă în a¬ceste mici comunități, iată cât es¬te amprenta și cum se poa¬te ve¬dea ce a însemnat păs¬trarea cre¬dinței noastre orto¬doxe, la ni¬vel național ce s-ar
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
cât es¬te amprenta și cum se poa¬te ve¬dea ce a însemnat păs¬trarea cre¬dinței noastre orto¬doxe, la ni¬vel național ce s-ar fi întâmplat dacă noi nu ne-am fi rugat în biserică în graiul nostru ro¬mâ¬nesc, în for¬ma, în confesiu¬nea aceasta a noas¬tră ortodo¬xă? Ce am fi noi as¬tăzi? Pentru că, dacă un popor nu are câteva va¬lori importante de care să se ți¬nă și pe
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
ca¬re au venit după noi au fost mai puternici și sa¬bia n-a tăiat doar brațul ro¬mâ¬nului, ci iată ve¬dem că de mul¬te ori i-a tăiat și limba, i-a tă¬iat și graiul. Am pu¬tea să a¬min¬tim de perioada din timpul celui de-al Doilea Răz¬boi Mon¬dial, după Dictatul de la Vie¬na, când mulți români din a¬ceastă parte au trecut Car¬pa¬ții spre Moldova sau spre
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
greutăți, cu fa¬mi¬lii, cu copii. Gândiți-vă că sunt pre¬oți care își duc, în fiecare zi, co¬piii la distanțe mari la școală, pen¬tru că nu în toate lo¬calită¬ți¬le mai sunt școli în graiul nostru românesc. Și atunci, eu ca¬ut, încet, încet, să-i apropii, în timp, de anumite zone unde ar pu¬tea și copiii lor să aibă acces la școală, însă, mila lui Dum¬nezeu! Încearcă să-și educe și ei
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
DE PRIN VORBE, EMINESCU, ESTE-A SUFLETULUI HRANĂ ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 324 din 20 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sfiicioși cătăm prin rugă, ca-n atâtea dăți, iertare, Deolaltă punem gândul și tăcerea în chemare. Vechiu’ grai tăcut ne-adapă prin cuvânt fără prihană. De prin vorbe, Eminescu, este-a sufletului hrană. Multe gânduri așezate în veșmintele vorbirii, Ce-au trecut prin pana-i sfântă, stau sortite nemuririi. Azi, poeți cuprinși de vorbă și de dulcele-i
DE PRIN VORBE, EMINESCU, ESTE-A SUFLETULUI HRANĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357310_a_358639]
-
semnată de Eugen Doga vor transforma Parcul Titan-Parcul Artelor într-o uriașă sală de concert, în aer liber. Iar la ora 20,00 va intra în scenă cunoscuta formație ZDOB și ZDUB din Chișinău, care va susține, în dulcele nostru grai comun, un concert exploziv, seara încheindu-se cu un foc de artificii. Organizatorii îi invită pe spectatorii care vor participa la acest eveniment din Parcul Titan-Parcul Artelor să aducă, în dar o carte în limba română pentru școlile din Republica Moldova
ZIUA LIMBII ROMÂNE ORGANIZATĂ DE PRIMĂRIA SECTORULUI TREI AL CAPITALEI de CENTRUL CULTURAL CASA ARTELOR în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357330_a_358659]
-
niște cutii sonore, care reproduc diferite sunete umane, din natură, unele ritmuri, chiar și țipătul sau răgetul animalelor. -Dar muzica ce folos are ? -Prințesa mea, întrebarea asta este dificilă... dar am să încerc să-ți răspund. Muzica e ca și graiul omenesc, care exprimă bucuria, tristețea, euforia, elanul, dinamismul energizant al oamenilor. -Și de ce nu ajunge atunci, doar graiul? -Știi, Frumoasa mea, oamenii doresc să-și prelungească plăcerea auditivă... sunetul pătrunde în urechi, apoi în suflet, inundă inima, rinichii, creierul, stomacul
LECŢII DE VIAŢĂ DESPRE INSTRUMENTELE MUZICALE PARTEA III. de SUZANA DEAC în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357417_a_358746]
-
-Dar muzica ce folos are ? -Prințesa mea, întrebarea asta este dificilă... dar am să încerc să-ți răspund. Muzica e ca și graiul omenesc, care exprimă bucuria, tristețea, euforia, elanul, dinamismul energizant al oamenilor. -Și de ce nu ajunge atunci, doar graiul? -Știi, Frumoasa mea, oamenii doresc să-și prelungească plăcerea auditivă... sunetul pătrunde în urechi, apoi în suflet, inundă inima, rinichii, creierul, stomacul, mușchii, atinge oasele... este o iradiere totală, care te face să plângi, să râzi, să sari, să dansezi
LECŢII DE VIAŢĂ DESPRE INSTRUMENTELE MUZICALE PARTEA III. de SUZANA DEAC în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357417_a_358746]
-
În zilele următoare i-am înmânat directorului un teanc de hârtii arse pe margine ca să dea tentă de vechime, cu o pană de gâscă legată la un colț, iar conținutul era alcătuirea unei scrisori în care mi se adresa în graiul vechi al cronicarilor. Nici o altă mulțumire din lume nu ar fi putut egala trăirile mele din acele momente. Aceasta era pentru mine, dovada împlinirii menirii mele ca profesor. Relația de iubire pe care am avut-o cu limba și literatura
SPICUIRI DESPRE VIEŢUIREA MEA ÎN SPAŢIUL LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357429_a_358758]
-
cu noi valențe. Caut mereu cu înfrigurare cuvântul cel mai limpede precum argintul lămurit de foc. Încă se mai luptă în mine lumina din adâncuri să iasă la suprafață prin crăpăturile întunericului, gânduri decantate în pagini de carte, în dulcele grai al neamului nostru. Nu pot nici acum să renunț la strădania de a valorifica eficiența tezaurului limbii noastre și după puterile mele să-i sporesc valențele semantice și stilistice, căci în limba română voi continua să viețuiesc până voi trece
SPICUIRI DESPRE VIEŢUIREA MEA ÎN SPAŢIUL LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357429_a_358758]
-
ușor poți să-i citești pe față bucuria. A plecat de-acasă în toamna lui 1948, apucând calea pribegiei, dar toate amintirile din vremurile acelea sunt așezate, cuminți, în zecile de caiete scrise de mâna lui sau spuse prin viu grai, ori de câte ori are ocazia s-o facă. Satul de ieri, în amintiri de azi Despre Sebeșul de Sus am vorbit mult cu nea Mitică. De fiecare dată când venea vorba de sat, își mai amintea câte ceva, uimindu-mă cât de amănunțit
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
poate ai, în veci, dreptate, / Mai pune-un pas, până la moarte... Să nu cumva să te oprești!...28 iunie 2010“ Formă, expresivitate, putere de sugestie, excelență - sunt coordonate esențiale ale poeziei lui Liviu Jianu. El încearcă, de asemenea, poezii în grai popular, cum e cea intitulată: „Durmiți în pace“. Motivul jertfei este foarte frecvent în lirica lui Liviu Jianu. Iată o poezie care ilustrează perfect jertfa omului mărunt care vine în Casa Domnului să-i țină Acestuia de urât și să
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
mea Rodul de grâu de vin și de undelemn În muguri de pădure cresc cruci de lemn Lumina din cuvinte filtru de stea În nădejdea Ta voi adormi Doamne Să pot cânta prin rodul unei toamne PSALMUL 5 Al meu grai și strigare înțelege Ia aminte de glasul rugii mele Când spăl în zori sufletul meu cu stele Să nu fiu umbre de fărădelege Dimineața vei auzi glasul meu Stau înaintea Ta și mă vei vedea Cei vicleni vor avea soarta
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
suntem aspru judecați și ne înrobim pentru un pumnișor de bani. A. D. Xenopol afirma: „Oamenii ce nu se pot înțelege printr-o vorbire comună, sunt împiedicați de a lucra împreună. Acei ce vorbesc altă limbă sunt pentru noi străini. Deosebirea graiului atrage după sine deosebire în felul gândirii, în concepțiunile estetice, filosofice (...) pe de altă parte, traiul mai unit al acelor ce vorbesc aceeași limbă, unifică moravurile și obiceiurile, restrânge interesele materiale comune (...) Este deci firesc lucru, de a iubi mai
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
drag Românul și știu a prețui bunătățile cu care l-a dăruit natura. Mi-i drag să-l privesc și să-l ascult, căci el e simplu și frumos în înfățișarea lui, căci e curat, înțelept, vesel și poetic în graiul său. Îmi plac obiceiurile sale patriarhale, credințele sale fantastice, danțurile sale vechi și voinicești, portul său pitoresc, cântecele sale jalnice și melodioase și, mai ales, poeziile sale așa de armonioase”. Tot referitor la popor, Alexandru Vlahuță afirma: „Poporul nostru e
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
încărcat sufletul cu flori, Care au cea mai aleasă gingășie, Acumulând înaltele-i splendori Ce emană în juru-mi bucurie. Ce știi de cântecul de ape? De simfonia linului izvor, Pe care o asculți când ești aproape, Aducându-ți liniște în grai odihnitor. Acesta e cerul fără nori, Albastru ca marea liniștită, Acesta e câmpul plin de flori, Ca rochia ta ființă iubită. Referință Bibliografică: Am luat / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 419, Anul II, 23 februarie 2012. Drepturi
AM LUAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357938_a_359267]
-
mă supraveghea tocmai de acolo? Priveam amândouă femeile uimite, una la alta, cu mâna la gură. L-am văzut cum a rupt-o la fugă, făcându-mă să sper că nu l-au putut atinge alicele. Așa stupefiată și fără grai rămasă, am plecat imediat acasă. L-am așteptat cu sufletul la gură până seara târziu. A venit obosit, clătinându-se, spunându-mi parcă „am ajuns în sfârșit acasă!”. S-a lungit greoi pe pământul răcoros, iar eu l-am controlat
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
fluture trist. Drumul meu, fără zbor, doar un mers chinuit, Îngrădit doar cu spini, fără urmă de flori, Dimineți fără nopți... dimineți fără zori, Doar cu pasu’-mi mărunt l-am urmat neclintit. Și de-acolo de sus, ca un grai demiurg, Un îndemn nerostit peste gânduri căzut, Călăuză și zbor peste mine-au trecut, Cum iertări de păcat, peste suflete curg... Referință Bibliografică: Drumuri ... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 509, Anul II, 23 mai 2012. Drepturi de
DRUMURI ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358395_a_359724]