5,312 matches
-
se concretizează prin motive literare frecvente în lirica simbolistă: solitudinea, ploaia, somnul (ca prefigurare a morții), nocturnul (valorizat negativ, ca timp agonic, al spaimei de moarte, al angoasei existen țiale). Titlul evidențiază motivul poetic principal, locuința lacustră. Ambiguitatea regimu lui gramatical (lacustră - omonimie între substantiv și adjectiv) conferă termenului de intitulare valoarea unui simbol în jurul căruia este centrată viziunea poetică. Acesta se struc turează pe 2 planuri. Planul realității exterioare schițează imaginea unei lumi amenințate de un nou potop, în timp ce planul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: licărește și singur. 2. Explică rolul cratimei în secvența: Ci ntunericul prieten. 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul casă. 4. Menționează două mărci lexico gramaticale ale subiectivității prezente în textul dat. 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 6. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea temporală a imaginarului poetic. 7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din prima strofă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sensul din text al cuvintelor pulbere și nu intră. 2 puncte 2. Explică rolul semnului întrebării în secvențatitlu: Saștept? 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul prag. 4. Menționează două mărci lexico gramaticale ale eului liric prezente în textul dat. 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 6. Prezintă rolul verbelor la modul conjunctiv în textul poetic reprodus. 7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din primele cinci versuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cuvânt./ Era un om de cuvânt. 4. motive literare: lebăda, zăpada, căutarea, apa, curcubeul 5. dimensiunea spațială: În patria sa; până la cele din urmă hotare. 6. Poezia Autoportret ia forma unui discurs descriptiv la persoana a IIIa. Rolul acestei persoane gramaticale este de a disimula prezența eului liric, sub aparența lirismului obiectiv. Estomparea principalei instanțe a comunicării lirice este motivată artistic prin aplicarea tehnicii picturale a autoportretului. Efectul „dedublării în oglindă“ este focalizarea viziunii artistice nu asupra eului liric - construct textual
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
suferință: și plopi foșnind nevăzuți / au schimbat povestea. Secvența a doua are rolul de a sublinia scenariul inițial, întărind de fapt afirmația din incipit. În chip concluziv, se impune laitmotivul schimbării, întrun discurs al alterității (centrat pe a IIIa persoană gramaticală), sugerând înstrăinarea, ruptura de noua realitate în care instanțe nevăzute au schimbat toată / povestea. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Utilitatea/inutilitatea cunoașterii unor texte prime (arhitexte) la care se raportează, explicit sau implicit, o creație modernă Unul dintre principiile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
scurtă durată; viteza de memorare lentă; întipărirea slabă, durata păstrării scurtă. Gândire: concret intuitivă; capacități reduse de abstractizare și generalizare în raport cu vârsta. Limbaj și comunicare: Volumul vocabularului: sărac, concretsituativ Semantica: înțelege informația verbală în ritm lent după multe repetări Structura gramaticală: construiește propoziții scurte, acordul gramatical nu este bine format. Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Răspunde la întrebări dacă este interesat, iar în caz contrar întrebarea trebuie repetată de mai multe ori pentru a obține răspunsul așteptat. Imaginație: săracă, îndreptată spre
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
lentă; întipărirea slabă, durata păstrării scurtă. Gândire: concret intuitivă; capacități reduse de abstractizare și generalizare în raport cu vârsta. Limbaj și comunicare: Volumul vocabularului: sărac, concretsituativ Semantica: înțelege informația verbală în ritm lent după multe repetări Structura gramaticală: construiește propoziții scurte, acordul gramatical nu este bine format. Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Răspunde la întrebări dacă este interesat, iar în caz contrar întrebarea trebuie repetată de mai multe ori pentru a obține răspunsul așteptat. Imaginație: săracă, îndreptată spre lumea desenelor animate pentru că urmărește
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
informației este de tip narativ. Are memorie vizuală și auditivă superioară. Gândire: concret-intuitivă; Limbaj și comunicare: Volumul vocabularului: are un vocabular bogat, dovadă a preocupării de odinioară a părinților în ceea ce privește dezvoltarea copilului. Semantica: înțelege informația verbală, scrisă sau orală. Structura gramaticală: construiește propoziții dezvoltate, acordul gramatical este bine format. Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Redă șirul întâmplărilor din textele citite sau auzite, încercând să surpindă toate detaliile prezentate. Manifestă o mare dorință de conversație chiar și atunci când nu i se cere
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
Are memorie vizuală și auditivă superioară. Gândire: concret-intuitivă; Limbaj și comunicare: Volumul vocabularului: are un vocabular bogat, dovadă a preocupării de odinioară a părinților în ceea ce privește dezvoltarea copilului. Semantica: înțelege informația verbală, scrisă sau orală. Structura gramaticală: construiește propoziții dezvoltate, acordul gramatical este bine format. Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Redă șirul întâmplărilor din textele citite sau auzite, încercând să surpindă toate detaliile prezentate. Manifestă o mare dorință de conversație chiar și atunci când nu i se cere acest lucru. Imaginație: relativ bogată
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
dăm perfect seama. Vom spune din capul locului că versiunea italiană oferită este inegală, capricioasă, neperformantă tocmai unde ne așteptam mai puțin. Toate acestea nu din cauza necunoașterii limbii române, ci dintr-un impuls sau complex de fidelitate filologică, semantică sau gramaticală, în detrimentul concentrării metaforice, al echivalării tropilor și mai ales al ritmului. A ignora, uneori cu premeditare, ritmul poemelor în favoarea reproducerii mimetice a conținutului, înseamnă a părăsi chiar conceptul de poezie care, în cazul poetului nostru, se prevalează și de magia
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
silenzio crepuscolare pentru "în liniștea serii" este nu numai emfatică, ci și o știrbire a expresivității aproape algebrice, aproape magice a originalului, ca și în cazul versului "Al serii rece vânt" tradus cu foscolianul della sera il vento algente. Perfect gramaticală, explicativă deci, este traducerea poemului Din noaptea..., în detrimentul fiorului eroto-tanatic. Luceafărul (text paralel apărut și la editura Scheiwiller, Milano, 1989): în primul rând nu împărtășim traducerea titlului prin Lucifero, care în rapel cu Iperione, fiul sideral al Demiurgului, este o
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Tehnica, seria Interferențe. Volumul Cuvântul șì tăcerea, apărut acum 25 de ani la G. Gesualdi Editore, Roma, reprezintă și azi un eseu de referință europeană în materie de recuperare a sinergiilor străvechii înțelepciuni și culturi indiene prin marile sale codexuri gramaticale, de a căror modernitate și putere anticipatoare și-au dat seama savanți ca Roman Jakobson, Sergiu Al. George, R. H. Robins, B. Lee Whorf, Raniero Gnoli ș.a. Ediția românească cuprinde douăzeci și trei de pagini de note, un glosar sanscrit
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a oferi un viitor Europei. Cele patru mari capitole ale cărții pivotează în jurul analogiilor fecunde între gramatica indiană și civilizațiile indo-europene, între lingvistica și filosofia limbajului; aprofundările predilecte autorului abordează aplicat și convingator domeniile semanticii și logicii simbolice, specifice tradiției gramaticale indiene (cele trei nivele ale sanscritei, filosofia marilor întemeietori-gramaticieni Panini, Patanjali ș,a,) și cu precădere conceptele vak-sabda-sphota. Eseistul și gânditorul Morretta conștientizează pericolele majore ce amenință o Europă tot mai pozitivist-raționalistă, inclusiv "jargoanele" abstracte ale științelor, astfel încât însuși studiul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
întrevăzut de Russel: "adevărata unire a misticului cu omul de știință, etapa cea mai de sus care ar putea fi atinsă în lumea gândirii". Perceperea tăcerii va să însemne astfel izbânda filosofiei asupra nesfârșitului zgomot babelic iscat de ininteligibile parlamentări gramaticale. I Jurnalul fericirii în limba italiană Puține au fost surprizele-șoc în literatura română de sertar oferite de anii '90. Vom aminti doar "Jurnalul ..." și prozele lui I. D. Sârbu, reeditările (fără croșete) ale unor cărți și jurnale de C. Noica, Cioran
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
3) Chestiunea spațializării impune recunoașterea unor "puncte de vedere" particulare: Vom numi punct de vedere spațial relația aceasta care există în toate romanele, între spațiul ocupat de narator și cel povestit, și vom spune că el este determinat de persoana gramaticală dinspre care se vorbește." (4) În planul strategiilor romanului, cea mai productivă consecință a încadrării "spațiale" este posibilitatea schimbărilor surpriză, care atestă mobilitatea și mutațiile punctului de vedere "spațial" (echivalînd, totdată, cu alternarea vocilor / conștiințelor): Evident rămîne, în orice caz
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
este remarcabil: 1. greșelile de vocabular, deformarea neologismelor (pronunție greșită: renumerație, bampir); etimologie greșită ("capitaliști" pentru locuitorii capitalei); lipsa de proprietate a termenilor ("liber-schimbiști" cel care promovează libertatea comerțului are pentru Cațavencu sensul de flexibil în concepții); 2. încălcarea regulilor gramaticale și a logicii: polisemia "ne-am răcit împreună"; contradicția în termeni: "După lupte seculare care au durat 30 de ani..."); asociații incompatibile ca sens ("la douăsprezece trecute fix"); nonsensul ("Din două una, ori să se revizuiască primesc, dar să nu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
T. Vianu). Opera lui Eminescu are un caracter clasicist, prin compoziția care se caracterizează prin limpezime, concizie, cristalizare în limbaj poetic. Prin simplificare, poetul a ajuns la expresii de maximă precizie. Efectele poetice surprinzătoare le-a obținut prin schimbarea valorii gramaticale a unor termeni din fondul străvechi, neologisme (chaos, palid, himeric, demon), ziceri populare: "bată-i vina", "acu-i acu", "din bob în bob", "stai cu binișorul", asocieri lexico-sintactice inedite, folosirea unor forme arhaice ("crezământ", sinonim pentru "încredere"), absența podoabelor stilistice
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
durată; viteza de memorare lentă; întipărirea slabă, durata păstrării scurtă. 42 Gândire: concret intuitivă; capacități reduse de abstractizare și generalizare în raport cu vârsta . Limbaj și comunicare: Volumul vocabularului: sărac, concretsituativ Semantica: înțelege informația verbală în ritm lent după multe repetări Structura gramaticală: construiește propoziții scurte, acordul gramatical nu este bine format. Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Răspunde la întrebări dacă este interesat, iar în caz contrar întrebarea trebuie repetată de mai multe ori pentru a obține răspunsul așteptat. Imaginație: săracă, îndreptată spre
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
întipărirea slabă, durata păstrării scurtă. 42 Gândire: concret intuitivă; capacități reduse de abstractizare și generalizare în raport cu vârsta . Limbaj și comunicare: Volumul vocabularului: sărac, concretsituativ Semantica: înțelege informația verbală în ritm lent după multe repetări Structura gramaticală: construiește propoziții scurte, acordul gramatical nu este bine format. Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Răspunde la întrebări dacă este interesat, iar în caz contrar întrebarea trebuie repetată de mai multe ori pentru a obține răspunsul așteptat. Imaginație: săracă, îndreptată spre lumea desenelor animate pentru că urmărește
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
este de tip narativ. Are memorie vizuală și auditivă superioară. Gândire: concret intuitivă; Limbaj și comunicare: Volumul vocabularului: are un vocabular bogat, dovadă a preocupării de odinioară a părinților în ceea ce privește dezvoltarea copilului. Semantica: înțelege informația verbală, scrisă sau orală. Structura gramaticală: construiește propoziții dezvoltate, acordul gramatical este bine format. Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Redă șirul întâmplărilor din textele citite sau auzite, încercând să surpindă toate detaliile prezentate. Manifestă o mare dorință de conversație chiar și atunci când nu i se cere
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
memorie vizuală și auditivă superioară. Gândire: concret intuitivă; Limbaj și comunicare: Volumul vocabularului: are un vocabular bogat, dovadă a preocupării de odinioară a părinților în ceea ce privește dezvoltarea copilului. Semantica: înțelege informația verbală, scrisă sau orală. Structura gramaticală: construiește propoziții dezvoltate, acordul gramatical este bine format. Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Redă șirul întâmplărilor din textele citite sau auzite, încercând să surpindă toate detaliile prezentate. Manifestă o mare dorință de conversație chiar și atunci când nu i se cere acest lucru. Imaginație: relativ bogată
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
Cine gândește bine, vorbește bine”. În temeiul acestei legături se admite că studiul gramaticii ajuta la dezvoltarea gândirii logice, gramatica fiind considerată drept o gimnastica a minții sau o gimnastica intelectuală. Perfecționarea paralela a modului de gândire și a construcției gramaticale este, la rândul ei, legată de creșterea nivelului cultural și de asimilare a unor modele. La vremea lui, Eminescu afirmase just ca „Limba, alegerea și cursivitatea expresiunii în expunerea vorbita sau scrisa e un element esențial, ba chiar un criteriu
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
citat pentru început definiția cuvântului apa cum apare ea în lucrarea „Sinteze de limba romana”, unde cuvântul este considerat un concept ce "reprezintă asocierea unuia sau a mai multor sensuri cu un complex sau înveliș sonor susceptibil de o întrebuințare gramaticala în procesul comunicării”21. Considerat de mistici ca fiind de origine divină, cuvântul a atras dintotdeauna atenția cercetătorilor, fie ei de orientare idealista, fie materialistă. Astfel, în capitolul intitulat " Puterea revelatoare a cuvântului omenesc", profesor Dumitru Stăniloaie, considerat unul dintre
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
noțiunea pură, reprezentarea obiectului în discuție, altul afectiv, care arată oarecum poziția subiectivă, reacția sentimentala a individului vorbitor față de noțiunea respectivă” 28. Există cuvinte al căror înțeles a pierdut prin gramaticalizare atât noțiunea, cât și sensul afectiv, așa cum sunt instrumentele gramaticale de tipul articolului, de asemenea prepoziția și conjuncția. Onomatopeele sunt cuvinte în al căror înțeles abia se formează noțiunea, iar interjecțiile sunt cuvinte în al căror înțeles abia începe să se formeze sensul afectiv. Cuvântul este deci "unitatea dintre o
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
complex sonor articulat, chiar daca reacția afectivă a pălit de mult prin uzură. "Limba este un imens depozit de metafore șterse prin uzură”. Referitor la raportul dintre judecată și propoziție, atragem atentia că structura logică a judecății nu coincide cu structura gramaticală a propoziției, deoarece în timp ca propoziția are părți principale și părți secundare, judecata are doar trei elemente: subiectul, predicatul și copula. In propoziție, subiectul și predicatul sunt indispensabile pentru formarea judecății, iar atributul și complementul pentru formarea metaforei care
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]