2,967 matches
-
este preot, Însă modul În care se comportase cu noi era exact așa ca al unui preot. Mă rog, după aceea a intrat În lumea asta a preoțimii și a fost și vicar general un timp, la Cluj, la episcopia greco-catolică din Cluj. Deci și ăsta era un om deosebit, un om cu un orizont extraordinar. Și odată cu el m-am eliberat. Am auzit că acuma e bolnav, că-l dor picioarele. Anul trecut am fost la Cluj și-am fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
trezit mintea, mi-a oțelit puțin sufletul și m-a pus pe un drum bun. Nu știu ce s-ar fi Întâmplat dacă nu se Întâmpla lucrul acesta... Nu am regrete. Dar resentimente aveți? Nu, nu. Eu sunt și cantor la biserica greco-catolică. Eu de mic, de la vârsta de 12 ani, am fost trimis la seminarul greco-catolic la Oradea... și nu urăsc pe nimeni, și nu doresc rău nimănui. Mă revoltă nedreptatea, furturile care se Întâmplă În țara asta, și mă revoltă neînțelegerile
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bun. Nu știu ce s-ar fi Întâmplat dacă nu se Întâmpla lucrul acesta... Nu am regrete. Dar resentimente aveți? Nu, nu. Eu sunt și cantor la biserica greco-catolică. Eu de mic, de la vârsta de 12 ani, am fost trimis la seminarul greco-catolic la Oradea... și nu urăsc pe nimeni, și nu doresc rău nimănui. Mă revoltă nedreptatea, furturile care se Întâmplă În țara asta, și mă revoltă neînțelegerile care sunt Între oameni, În general, și mai ales Între politicieni, pentru că din cauza lor
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Sibiu. Și-a dat rezultatul: a câștigat Partidul Comunist, Blocul nu știu ce, democrat..., cum se numea atuncea, cu 90%. Deci, așa s-au făcut alegerile. Și au Început tot felul de represiuni Împotriva populației românești. Au Început și persecuțiile Împotriva Bisericii Greco-Catolice. Mi-aduc aminte că, În comuna noastră, În Racovița, au fost greco-catolici și a venit Preasfinția Sa Ioan Suciu, mitropolitul de la Blaj, a venit la liceu și ne-a ținut o conferință În sala de mese. După aia a fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mult Sandu Munteanu și Râmboiu. Sandu era din Alecuș... aproape de Blaj, În județul Târnava Mică, cum era Înainte. Am fost și la Peninsulă Împreună. A fost unul din colegii de detenție pentru care eu aveam deosebită considerație. Era și el greco-catolic. Și ne-am Înțeles noi, că după ce scăpăm, o să ne preoțim, să ne sacrificăm, să fim celibatari chiar! Lui de la Târgșor Îi era teamă ca nu cumva să ajungă la Pitești. Și Într-o zi, prin luna februarie așa ceva, Îmi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cadre și câțiva elevi care au pornit-o pe drumul ăsta, că apăruse UAER-ul, UTC-ul, că p-ormă, mai târziu, s-a făcut UTM, și În liceu Încă funcționau cadrele didactice vechi, Între care erau și câțiva preoți greco-catolici, care aveau o pregătire profesională dublă: și preoți, și profesori. Și era instalat un spirit religios foarte puternic și totodată patriotic, național. Și când au venit cu ideile ăstea comuniste, cu internaționalismu’ proletar, și văzând că Întreaga conducere a orașului
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
englejii de fapt Îs anglicani, dar printre ei sunt și mulți catolici care nu și-au părăsit religia, cu toate c-au fost mereu persecutați... Și ea era tare mare catolică. Și ea, fiind la ambasada americană, ducea scrisorile preoților greco-catolici și romano-catolici, pentru că ei n-aveau voie să ia legătura cu Vaticanul... Și ea, prin valiza diplomatică, le ducea scrisorile... A fost descoperită ea și cu mai multe persoane, care, tot așa, ajutau pe preoții fugari, și au făcut un
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Mă adresez dvs. cu credința că aveți posibilitatea să alinați cel puțin cu un cuvânt de mângâiere și încurajare multă suferință. Iată despre ce este vorba: peste câteva zile se împlinesc 35 de ani de la așa-zisa aderare a Bisericii Greco-Catolice la biserica (mamă) ortodoxă prin actul de la Cluj, când un grup de preoți uniți au hotărât să unifice cele două biserici românești din Ardeal. Este cunoscut de toată lumea că acest act a fost de fapt un dictat al guvernului român
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vreme de Apocalips. Satana dă târcoale turmei sfinte spre a prinde pe mulți. Dacă înșiși păstorii se lasă prinși, cine va păzi oile? Și totuși, împotriva persecuțiilor violente sau insidioase, a calomniei, a intimidărilor și a propagandei, credința (creștin-ortodoxă, catolică, greco-catolică și protestantă) continuă să crească și să reziste prin credincioșii simpli, prin flacăra nestinsă a viețuirii spirituale, a unor monahi și preoți îmbunătățiți. Un credincios poate salva cetatea și o rugăciune alungă mânia dreaptă a lui Dumnezeu, căci ea schimbă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cultural al întregii Europe. Fiecare efort individual este atât bine-venit, cât și foarte folositor. Vă alăturați și dumneavoastră eforturilor noastre? Au apărut: Pavel Câmpeanu Ceaușescu, anii numărătorii inverse Aurora Liiceanu Rănile memoriei. Nucșoara, rezistența din munți Cristian Vasile Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist, 1945-1989. Documente și mărturii Robert D. Kaplan Iarnă la Mediterana. Tunisia, Sicilia, Dalmația și Grecia Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (editori) Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962) Mihaela Cristea (editor) Reconstituiri necesare. {edin
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
, Victor (24.V.1923, Muntele Băișorii, j. Cluj - 28.III.1993, Cluj-Napoca), poet, critic literar și traducător. Este fiul Mariei (n. Deac) și al lui Teodor Felea, preot greco-catolic. A urmat școala primară (1930-1934) în comuna Iara (județul Cluj). Timp de doi ani (1934-1936) este elev al Liceului „Gh. Barițiu” din Cluj, apoi al Liceului „Regele Ferdinand I” din Turda (1936-1942), avându-l profesor de română pe Teodor Murășanu
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
1940, cu subtitlul „Îndreptar creștin, politic și social”. Redactor responsabil este Vasile Fluieraș, apoi director este Eugen Potoran, înlocuit cu Coriolan Gheție. Din 24 decembrie 1936, publicația își schimbă titlul în „Decalogul”. Din 10 aprilie 1937 periodicul, de orientare religioasă greco-catolică, devine săptămânal, iar din 15 iunie 1938 redevine bilunar. Rubrici mai importante: „Îndreptar”, „Probleme sociale”, „Documente”, „Politica”, „Străinătatea”. Publică poezie Ion Șugariu (Tristeți de toamnă, Gând, Elegie, Sârg, Sonet tânăr, Geremia da Valacchia), Ștefan Baciu (Plimbarea-n zi de vară
DECALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286711_a_288040]
-
a fost construită în 1946. Slujbele ortodoxe din Fetești-Gară se țin în două biserici, iar cea de-a treia este în construcție. Alături de ortodocși mai există: romano-catolici (al căror număr a scăzut de la 68 în 1992 la 57 în 2002); greco-catolici (al căror efectiv este de numai 5 persoane); baptiști (77 persoane); adventiști de ziua a șaptea (157 de persoane) și penticostali (28 de persoane) (vezi tabelul 12). Din tabelul 12 se poate observa că, după 1989, au apărut în oraș
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
, Dimitrie (30.IV.1828, Arpătac, azi Araci, j. Covasna - 31.XII.1891, Brașov), folclorist. Fiu al preotului Gheorghe Cioflec, C. beneficiază de o bună educație, având profesor la Gimnaziul Greco-Catolic din Brașov, printre alții, pe Iacob Mureșianu. Se bucură de sprijinul lui Andrei Șaguna pentru a urma la Viena cursuri de pedagogie, absolvite în 1853. A funcționat ca institutor la diferite școli din Brașov și va milita, în această calitate
CIOFLEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286262_a_287591]
-
și cu oferta unor oportunități ca recompensă pentru supunerea arătată. în această atmosferă de centralizare maximă a puterii decizionale, și de control 3 total al societății și indivizilor, altfel spus de totalitarism 4, Ceaușescu își putea urmări politicile 1. Biserica Greco-Catolică, a doua în țară după cea ortodoxă, precum și cea Romano-Catolică ce număra peste 1.250.000 de enoriași, într-o țară cu o populație de peste 15.000.000 de locuitori, au fost sever persecutate prin deposedare de bunuri, aruncare în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
În acestă lucrare ne-am propus realizarea unei cercetări (unitare) asupra presei catolice din România în prima jumătate a secolului al XX-lea (mai precis, a publicațiilor din diecezele de București și Iași, deoarece în Transilvania a existat o presă greco-catolică ce nu face obiectul direct al studiului nostru decât în vederea realizării unei comparații cu presa catolică latină românească; nici presa maghiară sau a altor etnii nu reprezintă ținta cercetării noastre directe, decât tot prin prisma analizei comparative) dintr-o perspectivă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
jumătate a secolului al XX-lea. Ulterior în Presa catolică din România. Prezentare generală, facem un inventar și o radiografie a publicațiilor catolice din perioada supusă cercetării (pornind de la geneza presei catolice din teritoriile românești), focalizându-ne atenția asupra tipăriturilor greco-catolice din Transilvania. Ultimul subcapitol al capitolului al doilea Publicațiile catolice din arhidieceza de București și dieceza de Iași cuprinde prezentarea tipăriturilor din diecezele ce se suprapun geogeafic peste zona Moldovei și a Țării Românești (care constituie baza analizei noastre) și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din urmă aveau ca scop apărarea privilegiilor conferite de ľancien régime și de aceea uneori au făcut adevărate presiuni asupra Sfântului Scaun 254. Pentru a răspunde necesităților canonice, Papa Pius IX255, având acordul Curții imperiale de la Viena, a creat Provincia greco-catolică de Făgăraș și Alba Iulia, cu sediul metropolitan la Blaj; aceasta era stipulată prin bula papală Ecclesiam Christi ex omni lingua (din 23 noiembrie 1853)256, care a reprezentat un act de pionierat ecumenic, ce oficializa prin conținutul său, o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-au înlăturat astfel pretențiile ce puteau fi emise de Biserica catolică din Ungaria, motiv pentru care crearea unei ierarhii catolice românești a fost sprijinită de autoritățile statului. Noua organizare a Bisericii Catolice corespundea statului român independent și împreună cu Provincia greco-catolică română de Făgăraș și Alba-Iulia, a constituit o veritabilă Romania Catholica, care anticipa unificarea teritoriilor românești după Primul Război Mondial 272. După realizarea Unirii Principatelor, în cadrul eforturilor pentru recunoașterea acesteia pe plan internațional, autoritățile de la București au încercat să stabilească
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ungur Jakab Elek, prima publicație a apărut în 1798 și s-a numit Gazeta românească pentru țăran 304. Primul periodic român a fost Khrestomaticul românescu, publicat la Cernăuți în 1820 de către Theodor Racocea, sub îndrumarea poetului Ion Budai Deleanu, cleric greco-catolic ce a studiat la Viena. Cea de-a doua revistă română Biblioteca românească, a fost editată în perioada 1821-1834 de către Zaharia Karkaleki . Aceasta a fost condusă de către preotul unit Ioan Trifu care, devenind ulterior director al liceului din Craiova, a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
paginile sale o politică adesea contrară (fiind adepții activismului) celei inițiate de Partidul Național Român. Unele publicații ale uniților erau instrumente de emancipare culturală și de "luptă națională", neavând elementele specifice unei prese religioase clasice. O caracteristică generală a tipăriturilor greco-catolice (chiar și a celor strict religioase) a fost aceea a dezvoltării laturii naționale, iar după Marea Unire de apărare a României Mari308. În publicațiile romano-catolice românești au fost prezentate cu precădere teme referitoare la chestiuni spirituale și mai puțin cele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
excepții) să mai apară după Marea Unire. În perioada interbelică, în Transilvania circulau următoarele publicații (cu apariție săptămânală) în limba română: ziarul Unirea (organ politic bisericesc "pentru apărarea intereselor Bisericii Unite din România", se adresa deopotrivă clericilor și intelectualilor laici greco-catolici, apărea în 2000 de exemplare) fondat în 1892 de un grup de profesori de teologie și redactat în anii 30 de canonicul Alexandru Rusu și profesorul Augustin Popa; revista Unirea poporului (foaie pentru popor, era distribuită în 7000 de exemplare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
parte reviste cu o apariție lunară sau chiar la intervale mai mari, ce tratau în special teme strict religioase, de istorie a Bisericii, teologie sau morală; conțineau însă puține informații sau studii care să vizeze aspecte ori situații politice. Ziarele greco-catolice aveau la bază, pe lângă aspectul religios și pe cel național. Multe din tipărituri și unii scriitorii uniți au constituit adevărate centre de manifestare a românismului și a dorinței de unire. Publicațiile maghiare, precum și câțiva clerici, au dat dovadă după 1918
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și cultura României. Ea se bucura de o deosebită considerație datorită excelentelor contribuții, multe având caracter științific. Raymund Netzhammer publică și el în mod regulat articole de teologie, arheologie, numismatică și istorie. În redacție și printre autori există și români greco-catolici. Prin acest proiect comun de la Revista Catolică, Raymund Netzhammer a reușit să întemeieze o publicație cu care atât latinii, cât și uniții puteau să se identifice și să se integreze alături de ceilalți ca element creator și participant la modelarea vieții
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în 16 țări, însă cel mai mult în România. A decedat pe 20 ianuarie 1940 la Blaj, unde se dusese pentru a ține exerciții spirituale; acolo a și fost înmormântat. A publicat numeroase articole 560 în majoritatea revistelor romano-catolice și greco-catolice din țară. La aceste materiale s-au adăugat și lucrările: Căsătoriile mixte (Iași 1928) și Societatea lui Iisus. Ce sunt iezuiții? (Iași 1930). Dumitru Andrieș (Zacheu). A rămas în memoria credincioșilor și a cititorilor revistelor Lumina creștinului și Almanahul "Presa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]