2,864 matches
-
Inocențiu Micu-Klein, au fost înregistrate 315 persoane, (parohia fiind în totalitate greco-catolică)precum și existența unei biserici și a unei case parohiale, comunitatea fiind păstorită de doi preoți greco-catolici: preotul Ioan și preotul Nicolae. În anul 1814 a fost construită biserica greco-catolică din lemn cu hramul Sfântul Nicolae, casa parohială fiind reconstruită din lemn în anul 1832 în timpul păstoririi preotului greco-catolic Onu și mai apoi din piatră și cărămidă în anul 1901 în timpul păstoririi preotului Teodor Sasu. La evenimentele din anul 1848
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
case parohiale, comunitatea fiind păstorită de doi preoți greco-catolici: preotul Ioan și preotul Nicolae. În anul 1814 a fost construită biserica greco-catolică din lemn cu hramul Sfântul Nicolae, casa parohială fiind reconstruită din lemn în anul 1832 în timpul păstoririi preotului greco-catolic Onu și mai apoi din piatră și cărămidă în anul 1901 în timpul păstoririi preotului Teodor Sasu. La evenimentele din anul 1848, țăranii din satul Fărău au luptat în oastea lui Avram Iancu. În cursul evenimentelor, o parte dintre ei au
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
biserica a fost mărită, i s-au adăugat alte 2 turnuri, a fost pictată în stil bizantin și a fost restaurat iconostasul. În 8 aprilie 2006, după un proces intentat Parohiei Ortodoxe Fărău, lăcașul de cult a fost retrocedat comunității greco-catolice, aici având loc la 30 iulie prima hirotonire și instalare a unui preot greco-catolic după aproape 60 de ani prin vizita arhiepiscopului și mitropolitului Lucian Mureșan. Majoritatea locuitorilor comunei Fărău se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor. In perioada comunistă
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
în stil bizantin și a fost restaurat iconostasul. În 8 aprilie 2006, după un proces intentat Parohiei Ortodoxe Fărău, lăcașul de cult a fost retrocedat comunității greco-catolice, aici având loc la 30 iulie prima hirotonire și instalare a unui preot greco-catolic după aproape 60 de ani prin vizita arhiepiscopului și mitropolitului Lucian Mureșan. Majoritatea locuitorilor comunei Fărău se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor. In perioada comunistă și încă vreo câțiva ani după '89, mulți oameni din satul Fărău făceau zilnic
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
de-a XVII-a Zi Mondială a Tineretului, din perioada 23-28 iulie 2002, în Toronto (Canada). În acea perioadă, Episcopii și Cardinalii au susținut un program de cateheze pentru pregătirea spirituală a tinerilor. Sfinția sa, alături de PS Alexandru Mesian, Episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj, s-au adresat tinerilor români care au participat la Zilele Mondiale ale Tineretului. PS Aurel a susținut o cateheză cu tema: "Împăcați-vă cu Dumnezeu" (2 Corinteni 5,20). PS Aurel a vorbit despre faptul că "Creștinii sunt
Aurel Percă () [Corola-website/Science/306010_a_307339]
-
Bocșa este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Localitatea este situată la o distanță de 18 km față de municipiul Zalău. În Biserica greco-catolică din Bocșa se află mausoleul lui Simion Bărnuțiu. Localitate este situată pe Valea Zalăului, la 18 km nord-vest de Zalău. Bocșa este traversată de Calea ferată Carei-Zalău și Drumul european E81. În izvoarele documentare așezarea este menționată în anul 1349
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
1650-1700." În perioada 1660-1692, a făcut parte din Pașalâcul de la Oradea. În 1850, Bocșa avea 903 locuitori, din care 897 greco-catolici, 4 evrei, un romano-catolic și un reformat. Potrivit recensământului din 1857, satul avea 936 locuitori, toți fiind înregistrați ca greco-catolici. Simion Bărnuțiu a fost înmormântat în curtea bisericii de lemn din Bocșa pe 3 iunie 1864, de 30 de preoți. Vicarul Silvaniei Alimpiu Barbulovici și-a petrecut ultimele luni de viață la fiul său Simion Barboloviciu, preot la Bocșa, și
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
în aceeași curte a bisericii. Bocșa a devenit un loc de pelerinaj. În 1927, Nicolae Iorga a depus o coroană de flori la mormântul lui Bărnuțiu. În 1948 rămășițele lui Bărnuțiu și Barbulovici au fost mutate în interiorul mausoleului din Biserica greco-catolică din Bocșa. Primul bust al lui Simion Bărnuțiu din Bocșa, opera lui Horia Flămându, a fost dezvelit pe 24 septembrie 1967. În perioada 1965-2001, la Bocșa s-au desfașurat serbări câmpenești anuale dedicate lui Simion Bărnuțiu. Potrivit recensământului din 1869
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
care 912 greco-catolici, 34 evrei, 12 reformați și un romano-catolic. Ca reacție la legea liberală a învățământului din 1868 a lui József Eötvös, responsabilii din Bocșa s-au pronunțat pentru menținerea caracterului exclusiv confesional al școlii. O nouă școală confesională greco-catolică a fost construită în 1897. Potrivit Schiței monografice a Sălajului din 1908, Bocșa avea 206 gospodării și 980 greco-catolici. Învățătorul calificat Emil Pocola avea un "salar de 740 cor. din care 100 cor. dă statul. Dintre 102 copii înscriși la
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
un nou local școlar (o sala si o locuinta) a fost terminat in 1927. La recensământul din 1930, satul avea 1.154 locuitori, din care 1.145 greco-catolici, 8 evrei si un romano-catolic. Episcopul Valeriu Traian Frențiu a sfințit Biserica greco-catolică din Bocșa pe 8 septembrie 1937, de Nașterea Maicii Domnului. Potrivit recensământului din 1941, erau 1.305 locuitori, din care 1.266 greco-catolici, 14 romano-catolici, 13 reformați, 11 evrei și un ortodox. Episcopul Iuliu Hossu a sfințit biserica din Bocșa
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
romano-catolici, 13 reformați, 11 evrei și un ortodox. Episcopul Iuliu Hossu a sfințit biserica din Bocșa pe 24 octombrie 1943. Greco-catolicii din Bocșa, care formau majoritatea locuitorilor satului până în 1948, au fost obligați de regimul comunist să renunțe la Biserica Greco-Catolică. Biserica greco-catolică din Bocșa a fost atribuită de regimul comunist Bisericii ortodoxe, în a cărei admninistrare s-a aflat timp de 62 ani; abia pe 4 iulie 2010, un sobor condus de Valer Părău a oficiat prima liturghie greco-catolică in
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
reformați, 11 evrei și un ortodox. Episcopul Iuliu Hossu a sfințit biserica din Bocșa pe 24 octombrie 1943. Greco-catolicii din Bocșa, care formau majoritatea locuitorilor satului până în 1948, au fost obligați de regimul comunist să renunțe la Biserica Greco-Catolică. Biserica greco-catolică din Bocșa a fost atribuită de regimul comunist Bisericii ortodoxe, în a cărei admninistrare s-a aflat timp de 62 ani; abia pe 4 iulie 2010, un sobor condus de Valer Părău a oficiat prima liturghie greco-catolică in biserică după
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
Biserica Greco-Catolică. Biserica greco-catolică din Bocșa a fost atribuită de regimul comunist Bisericii ortodoxe, în a cărei admninistrare s-a aflat timp de 62 ani; abia pe 4 iulie 2010, un sobor condus de Valer Părău a oficiat prima liturghie greco-catolică in biserică după 62 de ani. După 1950, face parte din Regiunea Cluj până când se reînființează județul Sălaj în 1968. Satul a fost electrificat la începutul anilor 1960 iar colectivizarea a fost încheiată în 1962. Școala nouă cu opt săli
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
prin sat, venind din Lacul Vârșolț. În data de 24 februarie 2010 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Parohia Ortodoxă Bocșa. În cadrul unor întâlniri care au avut loc în luna mai 2010 între reprezentanții parohiei greco-catolice și cei ai parohiei ortodoxe, partea greco-catolică s-a declarat de acord cu folosirea lăcașului în comun, prin celebrări alternative, propunere refuzată inițial de partea ortodoxă. Drept urmare Parohia Greco-Catolică a solicitat executarea silită a hotărârii judecătorești rămase definitive, pentru a
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
data de 24 februarie 2010 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Parohia Ortodoxă Bocșa. În cadrul unor întâlniri care au avut loc în luna mai 2010 între reprezentanții parohiei greco-catolice și cei ai parohiei ortodoxe, partea greco-catolică s-a declarat de acord cu folosirea lăcașului în comun, prin celebrări alternative, propunere refuzată inițial de partea ortodoxă. Drept urmare Parohia Greco-Catolică a solicitat executarea silită a hotărârii judecătorești rămase definitive, pentru a intra în posesia bisericii. În data de
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
care au avut loc în luna mai 2010 între reprezentanții parohiei greco-catolice și cei ai parohiei ortodoxe, partea greco-catolică s-a declarat de acord cu folosirea lăcașului în comun, prin celebrări alternative, propunere refuzată inițial de partea ortodoxă. Drept urmare Parohia Greco-Catolică a solicitat executarea silită a hotărârii judecătorești rămase definitive, pentru a intra în posesia bisericii. În data de 21 mai 2010 partea ortodoxă a răspuns că nu respinge slujirea alternativă, dar că dorește să folosească biserica de la ora 8-10 sau
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
rămase definitive, pentru a intra în posesia bisericii. În data de 21 mai 2010 partea ortodoxă a răspuns că nu respinge slujirea alternativă, dar că dorește să folosească biserica de la ora 8-10 sau 9-11 duminica dimineața, propunere acceptată de partea greco-catolică. La întâlnirea din 22 mai 2010, pentru semnarea unui protocol de folosire al bisericii, partea ortodoxă, reprezentată de preotul Stelian Gorgan, nu a mai dorit să-și onoreze oferta afirmând că nu semnează nimic și că nu mai este de
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
nu semnează nimic și că nu mai este de acord să-i lase pe greco-catolici să slujească alternativ în biserică. La 1 iulie 2010 sentința de retrocedare a fost executată silit, iar biserica a reintrat în deplina posesie a Parohiei Greco-Catolice cu sprijinul executorului judecătoresc și al jandarmilor. În cele din urmă partea ortodoxă a fost de acord cu slujirea alternativă propusă de la început de proprietar.
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
erau situate la Sătmar și Carei. Cartea amintește de o serie de proprietari ai terenurilor începînd cu anul 1370 și pînă în 1660. Din relatările lui Fenyes Elek în 1851 în cartea sa "Geographiai Szatara", localiatea avea 822 de români greco-catolici, 9 reformați și 14 evrei, iar terenul satului era argilos. Din "Szatmar Varmegye", carte apărută la Budapesta, rezultă că terenul satului se cifra la 2373 holde, iar după pacea de la Sătmar din 1660, groful Karoly Sandor a obținut domeniul și
Pișcari, Satu Mare () [Corola-website/Science/301769_a_303098]
-
Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind libertatea religioasă în lume, dat publicității în anul 2004 a deplâns nerezolvarea chestiunii restituirii bisericilor greco-catolice. Raportul enumeră demolarea de către ortodocși, sub diferite pretexte, a bisericilor greco-catolice din Vadu Izei, Băișoara, Șmig și Craiova. Este menționată de asemenea intenția de demolare a bisericii Mănăstirii Nicula (vezi pag. 9 a raportului), precum și a bisericii din Ungheni. Raportul
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind libertatea religioasă în lume, dat publicității în anul 2004 a deplâns nerezolvarea chestiunii restituirii bisericilor greco-catolice. Raportul enumeră demolarea de către ortodocși, sub diferite pretexte, a bisericilor greco-catolice din Vadu Izei, Băișoara, Șmig și Craiova. Este menționată de asemenea intenția de demolare a bisericii Mănăstirii Nicula (vezi pag. 9 a raportului), precum și a bisericii din Ungheni. Raportul arată la pag. 13 că deși Biserica Greco-Catolică a obținut restituirea
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
pretexte, a bisericilor greco-catolice din Vadu Izei, Băișoara, Șmig și Craiova. Este menționată de asemenea intenția de demolare a bisericii Mănăstirii Nicula (vezi pag. 9 a raportului), precum și a bisericii din Ungheni. Raportul arată la pag. 13 că deși Biserica Greco-Catolică a obținut restituirea Mănăstirii Bixad, totuși nu poate intra în posesia ei din cauza opoziției clerului ortodox și a autorităților publice locale, care refuză să pună în aplicare decizia de restituire. De asemenea în orașul Dumbrăveni parohia ortodoxă nu respectă decizia
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
a autorităților publice locale, care refuză să pună în aplicare decizia de restituire. De asemenea în orașul Dumbrăveni parohia ortodoxă nu respectă decizia judecătorescă prin care a fost decisă celebrarea alternativă a serviciilor religioase, refuzând să pună la dispoziția comunității greco-catolice lăcașul de cult care aparține acesteia, iar autoritățile locale nu întreprind nimic pentru punerea în practică a deciziei judecătorești. Noul raport anual al Departamentului de Stat, dat publicității pe 8 noiembrie 2005, a reliefat din nou obstrucționarea retrocedării bisericilor greco-catolice
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
greco-catolice lăcașul de cult care aparține acesteia, iar autoritățile locale nu întreprind nimic pentru punerea în practică a deciziei judecătorești. Noul raport anual al Departamentului de Stat, dat publicității pe 8 noiembrie 2005, a reliefat din nou obstrucționarea retrocedării bisericilor greco-catolice prin atitudinea BOR, arătând că din iulie 2004 și până în aprilie 2005 aceasta a restituit doar două biserici greco-catolice. Raportul prezintă pe larg evoluția situației. Chestiunea restituirii bisericilor greco-catolice a fost inclusă în anul 2002 în raportul de țară întocmit
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
judecătorești. Noul raport anual al Departamentului de Stat, dat publicității pe 8 noiembrie 2005, a reliefat din nou obstrucționarea retrocedării bisericilor greco-catolice prin atitudinea BOR, arătând că din iulie 2004 și până în aprilie 2005 aceasta a restituit doar două biserici greco-catolice. Raportul prezintă pe larg evoluția situației. Chestiunea restituirii bisericilor greco-catolice a fost inclusă în anul 2002 în raportul de țară întocmit de Comisia Europeană cu privire la stadiul progresului României în drumul spre aderarea la Uniunea Europeană, dat publicității pe 9 octombrie 2002
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]