1,698 matches
-
nu sunt decât simpli oameni, la fel ca și ceilalți"12. Guvernanții sunt, ca și supușii lor, persoane înzestrate atât cu rațiune cât și cu pasiuni precum ambiție, teamă, nebunie sau corupție, care devin cu atât mai periculoase cu cât guvernanții au mai multă putere 13. Așadar, spre deosebire de Hobbes (influențat de Machiavelli), Locke nu atribuie mai multă raționalitate guvernanților, plecând de la ideea că superioritatea și rațiunea suveranului sunt date chiar de exercițiul suveranității. Cei ce-și imaginează că puterea absolută purifică
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și la Locke, pentru că Locke nu admite că definirea binelui comun revine puterii executive: "Prerogativa - spune Locke referindu-se expres la puterea suveranilor englezi din trecut - nu e altceva decât puterea de a face binele public în lipsa regulii"17. Atâta timp cât guvernanții dau dovadă de rațiune și se lasă conduși de ea, binele poporului și cel al guvernanților se află în raport de identitate ca bine public. Pentru a sesiza un aspect important al filosofiei lui Locke am putea explicita în felul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ar trebui să aparțină poporului. Astfel, în unele pasaje 21 comunității i se atribuie rolul de a conferi putere legislativului și de a stabili scopul cârmuirii, acela de a guverna după legi stabilite în vederea binelui general. Dar, în același timp, guvernanții nu sunt deținătorii puterii supreme decât în virtutea investirii lor temporare de către popor. Ei emit legile, dar acestea "trebuie întocmite numai în scopul ultim al binelui oamenilor"22. Spre exemplu, ei nu pot fixa taxe asupra proprietăților în afara consimțământului proprietarilor. Pentru
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
trebuie spus că o comunitate politică nu poate fi "fondată pe altceva decât pe consimțământul oamenilor"23 și pe nimic altceva; nici măcar forța armelor nu îi poate asigura existența. Din acest motiv, doar poporul are dreptul de a judeca dacă guvernanții au fost sau nu fideli contractului și dacă au abuzat sau nu de prerogativa lor. Fără îndoială că nici o constituție nu poate recunoaște poporului dreptul de a fi judecătorul celor care dețin puterea supremă, cu toate că el le-a încredințat-o
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ceea ce s-a stabilit prin pactum subjectionis. De fapt, în virtutea existenței unei ordini anterioare și superioare oricărei forme sociale, legea naturală acordă poporului și fiecărei ființe umane dreptul de a judeca eventual dacă este sau nu privat de libertate. Dacă guvernanții atentează la proprietatea oamenilor sau dacă încearcă transformarea lor în sclavi, orice obligație la supunere încetează, iar poporul este îndreptățit să recurgă la forță pentru a se apăra de forță 24. Prin urmare, putem spune că nu indivizii luați separat
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
consecințe importante, cred că arbitrul potrivit pentru asemenea caz ar fi corpul oamenilor"25. Prin urmare, poporul devine singurul și veritabilul arbitru pentru că el singur este fără egal într-o societate în care, în ultimă instanță, toți indivizii, supuși și guvernanți, sunt egali în fața lui. Mai mult decât atât, o societate fondată pe egalitate civilă nu poate funcționa decât dacă există ființe care, la un moment dat, scapă acestei egalități, pentru că au dreptul de a emite judecăți asupra societății. Aceasta înseamnă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
libertăți ce trebuie respectate de corpul politic 27. Locke propune așadar o teorie a suveranității poporului care se bazează pe aptitudinile acestuia de a alege și decide în mod rațional. Poporul este considerat suficient de capabil pentru a-și investi guvernanții printr-un contract încheiat în mod rațional și pentru a judeca dacă acțiunile guvernanților sunt sau nu conforme contractului inițial. Aceasta întrucât, așa cum rezultă din Eseu asupra intelectului omenesc, cunoașterea se bazează pe experiență și nu pe o facultate misterioasă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și adăpostul, acesta fiind scopul pentru care ei sunt în societate"86. Rebeliunea nu aparține poporului, așa cum am putea crede; dimpotrivă, poporul este acela care rezistă rebeliunii guvernanților. În acest sens, dreptul popular la revoltă se naște din încălcarea de către guvernanți a pactului care îi obliga să vegheze la realizarea binelui public, fapt ce îi plasează în stare de război cu supușii. Ca urmare, dreptul la rezistență este din toate punctele de vedere în conformitate cu legea naturală, întrucât aceasta cere conservarea individului
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
din toate punctele de vedere în conformitate cu legea naturală, întrucât aceasta cere conservarea individului, a libertății și a proprietății sale împotriva oricărui atentat din partea unei puteri arbitrare sau absolute. Insistând asupra noțiunii de trusteeship, Locke a contribuit la răspândirea ideii că guvernanții nu pot face uz în mod legitim de o putere arbitrară, în scopuri proprii, și că ei poartă responsabilitatea față de cei ce le-au încredințat o misiune. Ei nu sunt autocrați de drept divin, ci funcționari în serviciul comunității. 4
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pentru toți. Coeziunea internă a unei astfel de comunități este asigurată de relații orizontale de reciprocitate și cooperare, și nu de relații verticale de autoritate și de dependență. Cetățenii interacționează de pe poziții egale, nu ca patroni față de clienți, nici ca guvernanți față de petiționari (...) Cu cât politica se apropie mai mult de idealul egalității politice între cetățenii care respectă normele reciprocității și care se implică în autoguvernare, cu atât mai civică poate fi considerată comunitatea respectivă". Astfel, regiunile din sud, dominate de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și trage cu puterile sale mentale de corabia sa spre uscat, spre țărm. Cele șapte părți ale cărții se opresc asupra a trei chestiuni arzătoare: țara (corcodușieră, din păcate), oamenii împărțiți barbar dar eficient în cetățeni (ieftini și înapoiați) și guvernanți (cărora le strigă de la obraz: Daține statul înapoi!” și ideile (mentalitățile). Țara, oamenii, ideile, toate sunt cuprinse în faldurile ordonatoare ale nevoii de etică. Ce fel de etică? O etică raționalistă în orice caz, cu toate nuanțele ei, de la utilitarism
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
între „politici” și „civici” terminată într-o baltă de sânge fratricid în care murea imaginea societății civile ca alternativă la mizeria politicianismului. Premieri bizari au adus Palatul Victoria sub pragul ridicolului. Convenția a devenit sinonimă cu sportul înjunghierilor reciproce între guvernanți. Șefa departamentului de știri al televiziunii naționale venea în papuci la Cotroceni spre a afla de la dna Petre ce intră și ce nu intră pe post. „Am dat mere pă pere”, și-au spus din ce în ce mai mulți. Citind amintirile așternute pe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
acea perioadă dl Ioan Mihai Pacepa a fost redescoperit de mulți Toma Necredinciosul iar fostul Șef al Direcției de Informații Externe a Securității a fost solicitat intens să analizeze moștenirea post-Ceaușescu și caracterul deciziilor ori lipsa unor decizii a noilor guvernanți de la București. În România, dl Ioan Mihai Pacepa continuă să fie crezut de către unii și necrezut de către alții. Declaratele motive ale desprinderii sale de un sistem abominabil sunt considerate sincere, de unii, și nesincere, de alții. Contribuția sa la prăbușirea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
rețelele umbrelă naționale și internaționale, instrumentele media, marketingul social, organizarea de evenimente începând cu "ziua ușilor deschise" și terminînd cu manifestații antiglobalizare sunt modalități uzuale prin care activiștii ONG-urilor reușesc să sensibilizeze și să conștientizeze cetățenii, decidenții politici și guvernanții afacerilor asupra responsabilității rolurilor lor în procesul participativ democratic. Organizațiile neguvernamentale preiau din atribuțiile sociale insuficient sau ineficient acoperite de state și adesea sunt o contrapondere la organizații economice și/sau politice internaționale. Un exemplu în acest sens îl constituie
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
instituite de companiile transnaționale. În plus, consecințele grave generate de criza financiar-economică globală au repus în discuție pe agenda lumii nevoia de stat-intervenționist, cu autoritate politică decisivă. Întărirea poziției statului în relația sa cu companiile transnaționale rămâne o problemă deschisă. Guvernanți, societatea civilă, premiați Nobel au propus o multitudine de alternative (reevaluarea codurilor legislative în vederea reformulării raporturilor tranzacționale cu marile companii, regândirea rolurilor lor în creșterea economică, reprivatizarea unora din atribuțiile nefuncționale ale guvernelor, integrarea voluntară a statelor-națiune în rețele de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sau dezvoltării de eco-nișe, scenariul optimist asupra viitorului devine mai plauzibil totuși. Din perspectiva identificării unei metodologii coerente și general agreate pentru raportarea acțiunilor și progreselor în domeniul sustenabilității, instituții internaționale au inițiat dialoguri multiple cu reprezentanții mediului de afaceri, guvernanți și societatea civilă. În urma acestor întâlniri au fost puse bazele unui instrumentar de evaluare internațională a angajării afacerilor în dezvoltarea sustenabilă a lumii. Larg cunoscut și utilizat în procesele de raportare a performanțelor în domeniul sustenabilității este Global Reporting Initiative
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
studii și teorii despre sistemele de guvernare, atât la nivel macroeconomic și politic, cât și la nivel microorganizație, întreprindere. Cheia comună acestor teorii constă în aprecierea logicii integrative a sistemelor de guvernare ca principala modalitate de obținere a eficienței firmei. Guvernanții și firma ca atare se supun unei raționalități colective care depășește interesele de clasă sau motivațiile individuale. Rațiunea de a fi a managementului (consiliu de administrație, rețeaua de administratori) se justifică prin obținerea și întărirea legitimității din partea societății. Acțiunile guvernanților
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
rolul de "membru constructiv al societății". Filiala aceleiași firme, dar care operează în Africa de Sud sau în India deși exploatează resurse cu valoare de piață foarte mare, va ignora reglementări uzuale, va respecta minimal legile, va "reinterpreta" clauze contractuale, va mitui guvernanți, va întreprinde orice pentru a transfera riscurile doar pe seama comunităților locale. Sau, cum ar spune Prahalad, (dând ca exemplu prețul imens plătit de locuitorii săraci ai unui orășel din India pentru apă, hrană și combustibil), "slujind profitabilitatea lumii", săracii îmbogățesc
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ales, cine suportă costurile acestora? Economiștii numesc pe cei care "plătesc" aceste costuri "terțe părți" sau, prin termenul intrat în vocabularul managerial, "stakeholder". Stakeholders sunt prezentați de majoritatea teoretizărilor socio-economice ca fiind victime ale efectelor externalității realizate de acționariatul și guvernanții marilor afaceri. Prin sintagma "părți co/interesate" (traducerea termenului englez "stakeholder") se înțelege grupurile și persoanele afectate și/sau care afectează operaționalizarea unei afaceri: acționari, angajați, clienți, furnizori, rețele de desfacere, creditori, guverne, instituții naționale și internaționale, societatea în general
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
muncă, după cum una din domeniul de extracție petrolieră ar putea să se concentreze mai mult pe fiabilitatea tehnologică. Ceea ce lipsește, și ar trebui totuși să fie punct special în raportările anuale ale fiecărei afaceri, ar putea fi denumit "transparența relației guvernanți corporativi guvernanți naționali". Este un fapt comun relația biunivocă afacere-politică: legile și reglementările guvernamentale afectează desfășurarea afacerilor, după cum și legile și amendamentele la legi sunt influențate direct sau mediat de interesele afacerilor (în guvernul României, în cel al Americii, în
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
una din domeniul de extracție petrolieră ar putea să se concentreze mai mult pe fiabilitatea tehnologică. Ceea ce lipsește, și ar trebui totuși să fie punct special în raportările anuale ale fiecărei afaceri, ar putea fi denumit "transparența relației guvernanți corporativi guvernanți naționali". Este un fapt comun relația biunivocă afacere-politică: legile și reglementările guvernamentale afectează desfășurarea afacerilor, după cum și legile și amendamentele la legi sunt influențate direct sau mediat de interesele afacerilor (în guvernul României, în cel al Americii, în Parlamentul European
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
într-o postură de agent economic, față de care, într-o economie de piață, ceilalți participanți au așteptarea legitimă să se comporte după aceleași reguli asigurătoare de încredere. Din păcate, acest stat impersonal, echidistant, în afara moralei, "de drept", se materializează în guvernanți individuali, selectați politic și cu grade de toleranță majoră la interesele afacerilor. Iar economiile în tranziție sunt cazurile exemplare de capturare a statului de către mediul de afaceri; numeroase firme plătesc guvernanților oportunitatea de a-și crea medii legale care să
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cine ar trebui să fie companiile transparente? Când comunitatea are nevoi acute de orice tip de locuri de muncă (ca surse de subzistență) ce valoare are transparența? În fapt, opțiunile, cu sens de decizii, devin dilematice pentru organizație sau pentru guvernanții și angajații acestora atunci când principiile morale sunt percepute și accesate în funcție de repere derizorii. Când valorile și conduitele etice sunt puternic internalizate pe verticală și pe orizontală, nu mai este dificil să faci alegeri corecte. Iar tendința în managementul modern este
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
deruleze intervenții de urgență; colaborări cu diverse organizații, precum Green Report și Primăria Municipiului București, Mișcarea de Reciclare și alte acțiuni. În ce constă responsabilitatea socială corporativă a întreprinderilor mici și mijlocii? Este un fapt verificat și reiterat atât de guvernanți, cât și de analiștii economici că sectorul întreprinderilor mici și mijlocii reflectă starea de normalitate economică a unei țări. Ca nivel de informare și de funcționare comparativ cu alte țări din Comunitatea Europeană, este problematică relația dintre sectorul întreprinderilor mici
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Național pentru Unitatea Românilor. A fost ministrul Afacerilor Străine al României Mari în intervalul 13 iunie 1920 17 decembrie 1921 și președintele Consiliului de Miniștri în perioada 17 decembrie 1921 17 ianuarie 1922. În Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți 1916 1938, Editura Silex, București, 1996, p. 190. 42 Nicolae Mișu, diplomat de carieră, unul dintre diplomații de elită ai României moderne. S-a născut la București, la 6 august 1858. Studiile superioare le-a întreprins în Germania și în
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]