60,329 matches
-
întreb și nu găsesc nici un răspuns: Cum a fost posibil ca o asemenea carte - profundă, pe cât de modernă, pe atât de clasică, în problematică, structură stilistică, tipologii, compoziție, străină de orice experiment gratuit, savant concepută și la fel de savant pusă pe hârtie - , cum a fost cu putință ca un asemenea roman să nu trezească interesul specialiștilor, atâta amar de vreme? Martie 2015 Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu, Despre inițierea în suferință / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1530, Anul V, 10
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
Constantin Țoiu Cu patru ani înainte de revoluția franceză, în 1785, la Imprimeria Societății Literare Tipografice, Paris, apare Tomul șaptezeci și doi din Opere complete de Voltaire. Este un volum cartonat (doi) imprimat pe o hîrtie de mătase cretată, tipărit în vechea ortografie franceză, paginile avînd cotorul aurit. Nu e atît o carte, cît Timpul însuși editat. Ediția împlinește aproape două secole și jumătate. Întîmplarea face să se rupă în două, deschizînd cartea, recent, la pagina
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
teolog al arminienilor din Amsterdam, a făcut cunoștință cu el în jurul anului 1685; ei discutară mult timp împreună, fără nici o acreală însă și ca doi prieteni care vor să se lumineze unul pe altul (...). " Ei luară hotărîrea să aștearnă pe hîrtie întrebările și răspunsurile, pe care apoi le-au tipărit amîndoi în anul 1687. A fost, poate, cea dintîi dispută între doi teologi în care nu se aruncară ocări, dimpotrivă amîndoi adversarii purtîndu-se unul față de celălalt cu tot respectul. "Limborch respinge
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
al lui exploziv, copilăros. În epoca dură și primejdioasă, proletcultistă, criticul ardelean, stabilindu-se la București, era mereu pus pe șotii... O dată, terminând un articol, când să-l iscălească, mă întrebase dacă îmi place cum semnează și, caligrafic, așternuse pe hârtie: I. Bercovicz. Îl certasem, fără umor, temându-mă de urmări. Norocul lui a fost că se nimerise să-i înmâneze articolul direct lui Milo Petroveanu, un critic fin, cultivat, prietenos. Acesta, văzând semnătura, - el însuși cu nume schimbat - după ce parcursese
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
nu e nici prost, nici deștept, nici frumos, nici urât: e o lichea sinistră obsedată doar de obstrucție și de grija de-a produce în jurul lui cât mai multă suferință. Fie că e ministru, fie că manevrează, la nivel subaltern, hârtii și ștampile, pe el nu-l interesează nici calitățile petiționarului, nici adevărul sau dreptatea, ci numai și numai dacă e "de-ai noștri" sau "de-ai lor". Mercenari surzi și orbi, ei reacționează doar la sunetul dulce "pedesere" sau la
Răutatea vine pe unde radio by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16062_a_17387]
-
scurte ale scriitorului praghez umorul născîndu-se din aceeași necesitate a supraviețuirii prin absurd ca și în cazul Peripețiilor bravului soldat.... în Baronul Münchausen, prima dintre cele șase povestiri publicate de Societatea Culturală și Științifică �Ivan Krasko", Haňťa de la depozitul de hîrtie e un �vejk fantast trăind într-o lume reinventată în fiecare clipă, domnul Kafka, din Kafkiană, e amenințat de-un gardian pentru că tulbură liniștea publică, însă Haňťa e baronul printre oameni cufundați în mizeria cotidiană, iar domnul Kafka are o
Europa de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16047_a_17372]
-
ghicitorilor în cranii de... fazan, al escrocilor, al oricărui borfaș bun de gură și purtător de cravată multicoloră, asortată la culoarea jeep-ului ce zumzăie leneș în fața sediului, constituie radiografia dezolantă a paradisului numit România. Nu mai consum cerneala și hârtia pentru a le da numele - de teamă să nu-mi scape vreunul. însă ar fi de datoria lui Adrian Năstase și a lui Ion Iliescu să depășească faza simplelor desolidarizări de această haită (cu care, de altminteri, e destul de solidară
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
arăt că, tot acolo, cu ocazia bîlciului, se executau sentințele date asupra făcătorilor de rele, prin spînzurători și alte torturi iar femeile criminale se tundeau, li se puneau o manta neagră pe umeri și pe piept li se lipea o hîrtie pe care era scris " Cine va face ca mine, ca mine să pătimească". Acestea se făceau toate la bîlci, spre a fi văzut ca o pildă de locuitorii părților țării; însă se osîndeau numai cei cu renume de ucigași și
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
se dezice afirmând că Iorga era mobilizat ca popă. Oricum ar fi fost, mobilizat sau travestit, epigramistul nu-l iartă! Păstorel era cunoscut ca având drept trăsătură de bază sinceritatea, ca unul care declarase că „Polemistul care, punând pana pe hârtie, nu-i copleșit de sentimentul covârșitor că vârful ei poate abate sorii și planetele din mersul lor astral, nu poate scrie altceva decât o gogomănie.” Și totuși, contemporanii lui Păstorel și cei ce i-au studiat opera, conchid că uneori
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
al unor autori de a face din cartea de poezie o prezență grafică, elegantă, în ton cu frumusețea intrinsecă a versului. Poezia nu se citește oricum, iar o carte de poeme cu un aspect grafic fin, cu o calitate a hârtiei și a reproducerii ilustrațiilor superioare poate reda lecturii poeziei un farmec care, orice s-ar spune, s-a cam pierdut. Legată încă de tradiția optzecistă prin fine artificii textuale, poezia Floarei Țuțuianu propune însă o "zbatere" care poate intriga și
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
Sala Palatului semnează Cornel Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI. Citez: "PSD, rezultat din asimilarea PSDR de către PDSR are acum tot ce-i trebuie. Un petic de istorie, putere politică, bani, relații internaționale. Am putea spune că și ideologie (mai ales pe hîrtie). În viața cotidiană, PSD va mai trăda încă destule scăpări nostalgice din reacțiile nervoase ale unora dintre membri. La înghesuială sau din neatenție, vîrfurile PSD nu vor uita ce-au fost. Dar pe ansamblu și mai ales în aparență, partidul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
și simplu românul care a încercat de toate în acest ultim deceniu. După ce interesul politic i-a scăzut, a încercat în ordine socială. Organizația din visele sale solitare s-a ocupat de educarea poporului, corijînd fiecare trecător care arunca o hîrtie pe jos, prin atenționare și pedeapsă corporală. Fără succes. Simion îl luminează: să se îndrepte înspre fotbal. N-ar merita băieții noștri să ajungă și ei într-o zi campioni mondiali? Ba ar merita, dar le trebuie o armă secretă
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
Plăcută a fost acea lectură, și la data respectivă nici nu mi-aș fi putut-o închipui petrecîndu-se în altfel de împrejurări. Dar într-o bibliotecă americană o colecție de periodice nu poate fi citită în acest format tradițional, pe hîrtie. Orice revistă sau ziar mai vechi de cîteva luni, sau cel mult un an, sînt filmate, informația e transferată pe o microfișă și poate fi accesată pe un ecran special. Scena clasică de film polițist american în care un personaj
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
Și chiar dacă mass-media nu m-ar preocupa în mod deosebit, tot ar trebui să citesc pînă la urmă de pe o microfișă pentru că există și anumite cărți care au fost transformate conform acestui procedeu. Evident, e vorba de manuscrise vechi, cu hîrtia deteriorată, desfăcute din scoarța lor de prea îndelunga scurgere a anilor. Însă ce se întîmplă cu originalele, cu acele ziare apărute pe hîrtie, ori cărți îngălbenite de vreme? Simplu: sînt distruse. Maldăre de ziare și reviste, indiferent dacă e vorba
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
și anumite cărți care au fost transformate conform acestui procedeu. Evident, e vorba de manuscrise vechi, cu hîrtia deteriorată, desfăcute din scoarța lor de prea îndelunga scurgere a anilor. Însă ce se întîmplă cu originalele, cu acele ziare apărute pe hîrtie, ori cărți îngălbenite de vreme? Simplu: sînt distruse. Maldăre de ziare și reviste, indiferent dacă e vorba de New York Review sau de o "foaie" de provincie, sfîrșesc în cele din urmă, alături de volume prețioase de secol 18 sau 19, într-
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
pune această întrebare în cartea Double Fold. Libraries and the Assault on Paper și oferă a doua variantă de răspuns: a distruge cărți și ziare pentru a le face accesibile în altă formă decît cea în care au fost concepute, hîrtia, e o adevărată crimă. Cartea e o pasionantă și pătimașă pledoarie pentru păstrarea edițiilor originale - fie de ziare, reviste sau volume, cu orice preț și făcînd toate eforturile necesare. Investigînd cu răbdare de detectiv dar și de cărturar istoria bibliotecilor
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
că microfișele și echivalentele lor nu sînt indispensabile decît într-un număr foarte mic de situații. Or, practica la zi într-o mare bibliotecă americană presupune sistematica distrugere a colecțiilor de ziare, la anumite intervale, indiferent dacă sau înainte ca hîrtia să se altereze cu adevărat. Iar cînd e vorba de o alterare care se cere remediată, testele folosite pentru a stabili gradul de compromitere a hîrtiei sînt de o barbarie respingătoare: paginile sînt pur și simplu chinuite, torturate, iar cele
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
sistematica distrugere a colecțiilor de ziare, la anumite intervale, indiferent dacă sau înainte ca hîrtia să se altereze cu adevărat. Iar cînd e vorba de o alterare care se cere remediată, testele folosite pentru a stabili gradul de compromitere a hîrtiei sînt de o barbarie respingătoare: paginile sînt pur și simplu chinuite, torturate, iar cele care nu rezistă sînt declarate vulnerabile sau deja bolnave și ca atare cartea devine candidată la execuția prin microfilmare. Poate că Baker exagerează, nu am cum
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
numai trei exemple. Dar Nicholson Baker află, în cercetarea pe care o întreprinde, că adevăratul motiv pentru care se apelează la microfișă este pur și simplu o analiză de cost, și aceea greșită. E mai ieftin, cred mulți, să distrugem hîrtia și să păstrăm doar documente transpuse în forme electronice. Aceasta este diferența între conservare și prezervare, doi termeni pe care am fi tentați să-i folosim în regim de sinonimie. Greșit, însă, căci a conserva înseamnă, în jargonul bibliotecilor, a
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
de a ne întreba: ce contează, atîta vreme cît nu aruncăm informația? La urma urmelor, apariția tiparului ne-a îndepărtat oricum de acel contact intim cu manuscrisul, iar un volum din Poetica lui Aristotel apărut în 2001, chiar și pe hîrtie, e oricum diferit de documentul pe care îl consulta Erasmus din Rotterdam, să zicem. Dar, cu excepția acelor cărți dispărute în diverse împrejurări, cercetătorii, bibliofilii, istoricii, curioșii pot avea și trebuie să aibă acces la cărțile rare, la volume vechi, la
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
rolul de monitorizare obștească foarte în serios, autorul îi mustră pentru neseriozitate pe cei care își permit a face și a desface, pe micul ecran, potențialitățile trecutului: "Văd și acuma la TV, îndeosebi, tot felul de specialiști și strategi pe hîrtie care discută și imaginează tot felul de soluții în legătură cu actul de la 23 august, ignorînd tot ceea ce am spus mai sus". Depășind aparențele divagației solemne, ce n-ar admite replica, avem impresia că opiniile lui Alexandru George nu pot fi, totuși
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
Asociația MaiMultVerde să-i scriu primarului meu de sector, Piedone, în chestiunea colectării selective a deșeurilor. I-am scris. Nu mi-a răspuns, dar sper c-o s-o facă prin fapte. Hărțuiți-vă și voi primarii, cereți-le containere pentru hârtie, plastic și sticlă. Detalii pe Viața după colectare. Stimate domnule primar, Subsemnata Simona Tache, domiciliată în xxxxx, sector 4, București, posesoare a CI seria xx, nr xxxxxx, CNP xxxx, vă scriu pentru a pune în discuție două lucruri: 1. Ca
Scrisoare pentru Piedone by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19607_a_20932]
-
Acuma, eu știu că unul dintre programele prioritare pentru Primăria Sectorului 4 este colectarea selectivă a deșeurilor și că s-au amplasat deja, în zonele mai circulate din sector, pachete de câte trei containere frumos inscripționate și colorate (albastru pentru hârtie, galben pentru PET-uri și verde pentru sticlă), dar eu nu am decât 1,58 m și 52 de kg și mi-e destul de greu să mă car cu deșeurile până la locurile special amenajate. Așa că aș dori niște containere chiar
Scrisoare pentru Piedone by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19607_a_20932]
-
prezentatorii. Reporterul special își ițește capul dintr-un șanț. E tăvălit prin noroaie și ciufulit, are hainele rupte și gâfâie. E clar că are o știre care va zgudui lumea. Tensiunea e deja insuportabilă. Prezentatoarea își face aer cu niște hârtii. Le ține cu scrisul invers. Se prinde că nu-i OK și le întoarce. Prezentatorul își roade surescitat mouse-ul de la laptop. Se prinde că nu-i OK, lasă mouse-ul și ia pixul. Câțiva telespectatori leșină. În cele din urmă, reporterul
Breaking breaking breaking news! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19619_a_20944]
-
din urmă, i-a închinat un ultim editorial, pe modelul celui cu Mădălina Manole. Profitând de faptul că i l-a citit lui Patriciu la telefon, l-am interceptat și noi. Iată-l. Luați-vă lângă voi un sul de hârtie igienică sau un pachet de batistuțe: Paul dragă, erai tristă Ce poți să faci în astfel de momente? Să te arunci peste coșciug? Să te dai cu capul de tastatură? Să taci și să-ți smulgi părul din cap? Sau
Cartianu la moartea caracatiţei Paul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19864_a_21189]