2,931 matches
-
ai mai scăpat de Hyam, care te roagă să pui o vorbă bună pe lângă Dumnezeu, fiindcă e convins că ar putea realiza un Templu mai frumos dacă ar avea destulă spumă de aceea care se împietrea cu vremea. Cei mai harnici, dar lipsiți de fantezie, s-au mutat în jurul malului de unde extrag nisipul acela din care femeile coc apoi tăblițele de lut. Se pare că ei sunt preferații lui Dumnezeu, de vreme ce El îți apare în vis cel puțin o dată pe săptămână
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de durere. - Cam așa am zis și noi... Ne gândeam chiar că am făcut rost de lucrători perfecți pentru cel puțin o duzină de noi feluri de Lumi Agricole. Zeții pot trăi practic oriunde, sunt mult mai puternici, mult mai harnici decât clonele standard, nu mănâncă aproape nimic... Și vă veneam și vouă de hac, eliminând dependența lumii civilizate de aroganța cu care o tratați de generații! Apoi am descoperit ceva ciudat... Se pare că zeții sunt condiționați din naștere întru
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vezi tabelul de mai jos). Tabel 5.5 Autoportret trăsături pozitive și negative ale locuitorilor celor două comunități rurale Tălmăcel Spuneți ce vă place la oamenii din satul dumneavoastră? Spuneți ce nu vă place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 54,9 % 1. Bârfitori 21,3 % 2. Credincioși 13,8 % 2. Invidioși 18 % 3. Buni, cumsecade, înțelegători 9.3 % 3. Răi, dușmănoși 14,9 % 4. Cinstiți 8,6 % 4. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 9,3 % 5. Săritori, oameni de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
8. Omenoși, primitori 3,3 % 8. Mândri, încrezuți 2,6 % 9. Respectă tradițiile 1,9 % 9. Leneși 2,2 % Ludoș Spuneți ce vă place la oamenii din satul dumneavoastră? Spuneți ce nu vă place la oamenii din satul dumneavoastră? 1. Harnici, gospodari 41,8 % 1. Egoiști, zgârciți, avari, lacomi 17 % 2. Buni, cumsecade, înțelegători 9,7 % 2. Bârfitori 15,7 % 3. Săritori, oameni de ajutor 7,9 % 3. Răi, dușmănoși 11,6 % 4. Cinstiți 7,8 % 4. Consumul de alcool 8
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
religiei în sistemul de valori al tălmăcenilor, aceasta constituind o bază importantă de construire a identității. În rest, diferențele între răspunsurile subiecților din cele două sate nu sunt foarte mari, în ambele fiind pe primul loc răspunsurile legate de muncă ("harnici", "muncitori", "gospodari") și apoi răspunsuri ce se încadrează în registrul valorilor ce amintesc de spiritul comunitar și umanitar ("omenie", "respect", "întrajutorare", "cinste", "unitate", etc.) În ce privește trăsăturile negative, se înregistrează și aici o serie de diferențe între cele două sate: astfel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce se referă la defecte ale românilor. Se poate remarca similitudinea cu lista de răspunsuri rezultată la o întrebare asemănătoare, dar la nivel național (subcapitolul 4.4) Tabel 5.6 Reprezentări, stereotipuri despre români Prima alegere A doua alegere 1. Harnici, gospodari 20,7 % 1. Harnici, gospodari 7,2 % 2. Buni, cumsecade 17,0 % 2. Cinstiți 2,4 % 3. Hoți, ticăloși, parșivi 5,3 % 3. Buni, cumsecade 2,0 % 4. Răi, dușmănoși 5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ale românilor. Se poate remarca similitudinea cu lista de răspunsuri rezultată la o întrebare asemănătoare, dar la nivel național (subcapitolul 4.4) Tabel 5.6 Reprezentări, stereotipuri despre români Prima alegere A doua alegere 1. Harnici, gospodari 20,7 % 1. Harnici, gospodari 7,2 % 2. Buni, cumsecade 17,0 % 2. Cinstiți 2,4 % 3. Hoți, ticăloși, parșivi 5,3 % 3. Buni, cumsecade 2,0 % 4. Răi, dușmănoși 5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți, amărâți 4,5 % 4. Egoiști
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
avem cu rromii, că numai pagubă din partea lor" (G.F., 53 de ani, Tălmăcel) Dar care este atitudinea rromilor față de români? Daca urmărim tabelul 5.10, observăm că aceștia au atitudine ambivalentă față de români (îi consideră răi, dușmănoși, bârfitori dar și harnici și cumsecade), opțiunile fiind împărțite în ce privește respectul nutrit pentru aceștia. În schimb există un consens puternic în respingerea de către rromi a propriei lor etnii. Tabel 5.11 Analiză factorială pentru determinarea dimensiunilor relevante pentru identitatea culturală în Tălmăcel și Ludoș
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rezultatele acestei analize. Se observă că românii își atribuie numai calități (inteligenți, primitori, modești), maghiarii le atribuie românilor numai defecte dezbinați, leneși, hoți, ipocriți și consideră că sunt religioși, iar rromii atribuie preponderent calități românilor cumsecade, demni de încredere, cinstiți, harnici -, dar și câteva defecte delăsători, egoiști. Printre defecte același studiu enumeră duplicitatea, indisciplina, lenea, egoismul, slugărnicia, naivitatea, dar și credulitatea, mitocănia, superficialitatea. Rezultatele sunt confirmate și de alte studii (vezi în Vasiliu, 2005: 61-65) care prezintă aproximativ aceleași calități și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un element de "maximă stabilitate identitară" (Frumos, Iacob, 2002: 133-138) Similar, realizând același tip de analiză dar de data aceasta privind trăsăturile de caracter ale rromilor, putem observa că rromii își atribuie numai calități pozitive cumsecade, primitori, inteligenți, cinstiți, modești, harnici, de încredere fiind vorba desigur, ca și în cazul românilor, mai degrabă de o imagine ideală pe care o nutrește grupul despre el însuși. Celelalte două etnii în schimb, le atribuie rromilor o trăsături negative: românii consideră că sunt ostili
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unde acestea ar putea fi folosite. În perioada comunistă, o mare parte a populației satului, mai ales cea feminină era ocupată în industrie agricultura fiind o ocupație de timp liber aceasta fiind o importantă sursa de venit. "Sunt oameni destul de harnici, eu așa îi văd, că aicea în sat se lucrează pământul ăsta de multe ori fără rost...toată vara merg și lucră, stau acolo în arșița aia și toamna merg să cumpere porumb și grâu din piață. Pământul nostru este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
viață interesantă 4 3 2 1 9 6. să ai avere 4 3 2 1 9 7. să pui munca pe primul loc 4 3 2 1 9 8. să respecți bătrânii 4 3 2 1 9 9. să fii harnic 4 3 2 1 9 10. să ai prieteni 4 3 2 1 9 11. să te distrezi 4 3 2 1 9 12. să spui adevărul 4 3 2 1 9 13. să știi să economisești 4 3 2
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
121 Un împlinitor al datoriei Odată ce și-a încheiat socotelile cu îndeletnicirea chirurgiei, în specialitatea de ginecologie-obstetrică, căreia i s-a dedicat mistuitor și pe care a căutat a o sluji cu virtuți artistice, așa cum au făcut-o vocațional și harnic atâția dintre iluștrii săi înaintași, profesorul Mihai Pricop s-a dedat voluptos, epicureic, plăcerilor fără egal, ce i-au înflorit întotdeauna viața, lecturii și reflecției și, așezării acesteia în cuibarul cuvântului. A găsit zăbava cronicărească și a cămășuit verbul, dându
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
central al datelor naturale ale unui stat. Acest lucru este valabil pentru orice țară, dar pentru China are valențe speciale; nu e vorba doar despre faptul că este populația cea mai numeroasă a globului, ci și că este o populație harnică, minuțioasă, răbdătoare, o populație lucru foarte important care păstrează o puternică legătură între generații. Dacă la cultivarea acestor trăsături a contribuit mai mult mediul geografic, învățătura confucianistă sau existența timp de 2000 de ani a unui imperiu puternic centralizat este
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
nu menționează numele oficialităților citate, lucru, și el, semnificativ. Un model funcționează cu oameni, beneficiază sau nu de competențe, este hrănit sau nu de hotărârea celor care îl aplică. Capitalismul a fost gândit împreună cu premisa sa umană, cetățeanul întreprinzător, corect, harnic și responsabil, lucrând pentru binele și prosperitatea proprie, dar respectând norma socială, încercând să pună de acord interesul propriu cu cel de grup și social. Ceea ce dorim să subliniem acum este că întâlnirea fericită dintre libertate și prosperitate nu constituie
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
al reacțiilor. Această simplificare face evident faptul că pentru un educator (părinte, profesor) este important să stabilească dacă un copil este activ sau nu, și dacă este emotiv sau nu. Astfel, dacă un copil este activ, el ar putea fi harnic, energic, indiferent de gradul de emotivitate, iar dacă este inactiv, ar putea fi lent, leneș, fără inițiativă. De asemenea, dacă este emotiv va avea reacții emoționale puternice, va fi implicat afectiv în tot ceea ce face, iar dacă este non-emotiv, astfel
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și motivat să-și depășească slăbiciunile. Rezultate asemănătoare se degajă în urma unei cercetări ce și-a propus să contureze reprezentările elevului slab și ale celui bun, așa cum apar ele la profesorii de liceu. Dacă trăsăturile elevului bun sunt: motivat, inteligent, harnic, adaptat, portretul celui slab se constituie din antonimele acestor epitete: lipsă de motivație, deficiențe intelectuale, leneș, inadaptat. Mai toate cercetările ajung la concluzia că în concepția profesorilor efortul este principalul factor al succesului școlar. De aceea, ei îl valorizează mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pentru a fi concediați. Evident, era mult mai profitabil să iei 12 - 18 salarii deodată fără să faci nimic. Nimeni nu s-a întrebat de unde vin acești bani pentru a fi risipiți. În mod paradoxal, în România de astăzi omenii harnici și responsabili sunt penalizați pentru a fi „răsplătiți” cei leneși și incapabili.” Într-o economie în care legea cererii și a ofertei funcționează, sectoarele profitabile ale ei creează locuri de muncă, crearea locurilor de muncă depinde deci de creșterea economică
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
generali. În cei 232 de ani de activitate Combinatul Siderurgic Reșița (fondat în 1971) a trecut prin mai multe perioade dificile, dar de fiecare dată a trecut cu bine peste aceste perioade datorită priceperii managerilor săi și a unor muncitori harnici și bine pregătiți. Pentru că în asemenea vremuri tulburi de tranziție nu numai fabricile sărace dădeau faliment, ci și cele cu un management prost, laboratorul nostru a avut ca obiectiv principal, urmat cu insistență prin absolut toate modalitățile pe care le-
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cea anterioară, ci și propriile trăiri sufletești. Astfel, blocajele emoționale creează uneori o criză de inspirație atât de mare, Încât nici măcar situațiile simple de viață nu mai sunt apreciate corect.) Dă leafa Înainte dacă vrei să faci leneș din cel harnic. (O recompensă, indiferent că este materială sau morală, dată cuiva Înainte de vreme face să scadă sau chiar să dispară interesul persoanei În cauză față de activitatea propusă, pe care o va tot amâna sau o va desfășura În silă: „Cine plătește
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
surprinse cînd și-au dat seama că realitatea e diferită de ceea ce se așteptau ele. Cu toate acestea, majoritatea femeilor s-au adaptat repede, devenind muncitori puternici și capabili. Într-adevăr, ghidată de cuvintele tatălui său, „fetele mele, voi sînteți harnice, omul care muncește... neprețuit”, Cocîrlă a devenit tipul muncitorului erou, depășind normele, fapt pentru care a cîștigat 50 de grame de slănină. Transformarea ei Într-un muncitor model denotă o putere nu doar fizică, ci și emoțională și psihologică, cruciale
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Este prezent după 1950 în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Amfiteatru”, „Colocvii”, „România literară”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tomis”, „Lumea”, „Magazin istoric” ș.a. Între 1934 și 1944, a folosit pseudonimul Ion Albotă; a mai semnat Const. Apostol sau Pavel Mureșanu. Traducător talentat și harnic, cultivat și poliglot, M. a dat numeroase transpuneri din literaturile franceză, engleză și germană. Selectează îndeosebi romane, dar și piese de teatru, cărți de istorie, reportaje, memorialistică, știință popularizată, relatări de călătorie etc., unele aparținând unor autori iluștri (Charlotte Brontë
MARIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
Banca Mondială erau de acord ca primul plan să prevadă Înființarea a șaizeci de noi sate, În care țăranii care urmau să se conformeze regulilor aveau să primească teren. Iată imaginea unei clase de cultivatori ignoranți binevoitori și nu tocmai harnici, pe care o prezenta În 1961 Nyerere, În cadrul primei sale intervenții radiofonice În calitate de prim ministru: „Dacă ai bumbac necules pe shamba ta, dacă ai cultivat cu o jumătate de acru mai puțin decât ai fi putut cultiva, dacă lași solul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
occidentali li se părea că acești agricultori de-abia „zgârie suprafața” solului, dintr-o profundă ignoranță sau lene, iar acolo unde vedeau terenuri arate În adâncime și monoculturi, considerau că au de-au face cu o populație avansată și mai harnică. Arderea arbuștilor pentru desțelenirea unui nou teren cultivabil era și ea condamnată ca fiind o risipă. După un timp, Însă, atât plantarea la suprafață, cât și arderea au fost recunoscute ca fiind foarte eficiente; prima deoarece conserva solul, mai ales
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
populație și resurse, lipsindu-i doar existența politic). Așa cum se întâmpl) de obicei, se ajunge la num)rul dorit al marilor puteri prin proiectarea viitorului în prezent. Cand se va uni Europa ...; dac) economia Japoniei conținu) s) creasc) ...; dup) ce harnicul popor chinez își va fi dezvoltat renumele... . Iar apoi, desi viitorul imaginat se afl) undeva, peste câteva decenii, afl)m c) lumea nu mai este bipolar). O variant) în plus este aceea de a deduce statutul unei alte ț)ri
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]