2,384 matches
-
să-și rostească șeicul expresia favorită în timpul predicii? Cifrele variau de la cincisprezece la șaptezeci și cinci, iar în tot cursul ceremoniei, unul dintre tinerii conspiratori ținea conștiincios socoteala, schimbând cu ceilalți ocheade amuzate. Numai că la asediul Granadei, nimeni nu mai făcea haz pe seama pornirilor lui Astaghfirullah, continuă taică-meu, gânditor și perplex la amintirea vechilor ștrengării. Șeicul a apărut, în ochii marii mase a oamenilor, drept un personaj venerabil. Nu-și abandonase deloc o dată cu vârsta acele vorbe și purtări care-l caracterizau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vestea lui Mariam, care, pentru prima oară de la internarea ei, a reînceput să tragă nădejde și să zâmbească. Numai că Harun a fost cel care și-a pierdut, de la o zi la alta, orice urmă de jovialitate, de veselie, de haz poznaș. Fruntea îi era mereu îngrijorată. În seara aceea am înțeles în sfârșit ce anume îi umbla prin minte prietenului meu. Stăruia să-mi afle părerea. — Nu putem totuși s-o lăsăm la nesfârșit pe Mariam printre leproși! Din moment ce intervențiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nu cunosc araba, vorbită totuși jur-împrejurul Mediteranei. Ar trebui să vă prezint și eu scuze. Încurajat de atitudinea sa, am rostit cât am putut mai bine câteva cuvinte în italiana populară, adică în dialect toscan, de care am făcut împreună haz. După care i-am făgăduit pe un ton de sfidare amicală: — Înainte de sfârșitul anului, voi vorbi limba ta. Nu la fel de bine ca tine, dar suficient pentru a mă face înțeles. A luat act de cele spuse cu o încuviințare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
am fost mereu fidel binefăcătorului meu, unele aspecte ale vieții romane îmi contrariau totuși credința intimă. Faptul că un papă afirma, așa cum o făcea Adrian: „Îmi place sărăcia!“ n-avea cum să-mi displacă, iar întâmplarea de care făceau mare haz curtenii încă din prima săptămână a domniei lui, pe mine, unul, nu mă făcuse să râd în hohote. Când intrase în Capela Sixtină, se pare că noul pontif strigase la spectacolul oferit de bolta pictată de Michelangelo: „Asta nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
era bun la jocuri, zise o altă voce și râsetele se întețiră. — Se spune că era un vânător pe cinste, zise Peckenpaw și provocă un al treilea val de hohote. Vultur-în-Zbor spuse: — Domnilor, zău că nu-i nevoie să faceți haz pe socoteala mea. Sunt de bună-credință. Și aș vrea să mă stabilesc aici. — Cel puțin acum ești într-o companie mai bună, spuse O’Toole. Bea ceva, domnule Vultur-în-Zbor. Contele Cerkasov are dreptul să hotărască, nu noi. O să-l întâlnești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ascultam fără interes, ușor uimit doar de întâmplare. Credeam că viața le potrivește astfel spre a-și bate joc de mine, spre a mă umili, dacă de rănit nu mă mai putea. Eram tăbăcit de cicatrici, nu mai avea nici un haz o nouă rană. O știa și viața, plictisită și ea de mine. Trăiam, în vremea aceea, amorf. Nu mai primeam nici un semn din afara mea. Fără dureri, fără bucurii, fără spaime, tristeți, gânduri spre un altceva, decât automatismele unui trup inert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
luminos de pe clădirea Cercului Militar. L-am ascultat și eu de câteva ori, pierdut între acei pierzători de vreme. Spunea că fusese agent de circulație, prin anii ’3o, chiar acolo, în intersecție. Încă nu se instalase semaforul electric. Povestea cu haz fel de fel de întâmplări, despre lume cunoscută. Îi descria, mai ales, pe „gagiii de trotuar“. Un fel de berbanți ai Bulevardului, care ieșeau la agățat femeiuști și le scoteau la plimbare pe Cale. Traseul era de la Telefoane la Prefectura de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Un-singur-coi“ se căsătorise cu o namilă de femeie cu o educație deficitară și cu aiureli de prințesă cu trăsături de spălătoreasă, căreia Îi plăcea să se insinueze Îmbrăcată sumar În ochii fiului ei și ai elevilor de la colegiu, motiv de haz și de stropșeală săptămînală. Numele ei de botez era María Craponcia, Îsă ea Își spunea Yvonne, fiindcă i se părea mai de bonton. Yvonne avea obiceiul de a-și interoga fiul asupra posibilităților de avansare socială pe care aveau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
avea să-mi explice cum să mă descurc ca să nu o pierd pe Bea pentru totdeauna. CÎnd am auzit clopoțelul de la intrare, am crezut că era Fermín care se Întorcea, convins În sfîrșit că strădaniile noastre detectivistice nu aveau nici un haz. — Ia te uită, moștenitorul tronului străjuindu-și castelul, așa cum se cuvine, deși cu o față de vînătă. Înveselește-ți chipul, băiete, că parcă ai fi păpușa lui Netol, zise Gustavo Barceló, Înveșmîntat Într-un palton din păr de cămilă și echipat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
cu ambele mâini de talie, astfel Încât aceasta să nu aibă nici o posibilitate de scăpare din strânsoarea sa. Parcă ghicindu-i gândurile, pânza unduitoare de deasupra lui Îl mustră, făcându-i semn dojenitor cu mâneca... Noimann râse. Jocul Începea să aibă haz... Stomatologul Paul Își țuguie buzele, articulând forma unui sărut În Întuneric. Meduza albă de deasupra Îi răspunse cu un chicotit plin de promisiuni. Acum mânecile se ondulau deasupra sa, executând un dans bizar și voluptuos. Prinsă de fire nevăzute, cămașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
În „brațele Sfintei Născătoare”, simțindu-se din ce În ce mai mic și mai neputincios. Oare ce ar fi zis Bikinski, care de felul lui era un habotnic, dacă l-ar fi văzut În astfel de postură? „He, he”, surâse el cu amărăciune, făcând haz de necaz, „iată-te și pe post de prunc sfânt...” „Pruncul de cincizeci de ani care duce biberonul de Alexandrion la gură”, i-ar fi replicat lui Bikinski dacă ar fi fost de față. Și poate l-ar fi pictat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
lui. De atâtea ori le auzise glasul șușotind prin unghere. De atâtea ori le ascultase pașii cum se perindau pe vârfuri, trecând dintr-o cameră În alta. Poate că totul nu era decât o halucinație. O halucinație de care făcea haz Lilith, stând În pat picior peste picior, Înconjurată de cărți de tarot. Urmărind-i mișcările grațioase, Noimann Își aduse, nu știu de ce, aminte de inginerul Satanovski, cel care făcea la Corso diverse exchibiții, mânuind cărțile de joc cu atâta viteză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
lupta, de obicei, cu prea puțini sorți de izbândă. Astolfo a venit la lupta cu veselia lui firească și îmbrăcat în toată splendoarea rangului său. El s-a întâlnit cu Argalia și a fost imediat răsturnat de pe cal. A făcut haz de nenorocul său pe care punea întreaga vină a acestei întâmplări. Dar mâhnirea lui a fost întrucatva ușuratî de bunatatea Angelicăi care, mișcată de tinerețea și frumusețea lui, i-a acordat libertatea pavilionului ei, poruncind să fie tratat cu toata
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
a răspuns printr-un crainic că n-avea de gând să elibereze animalul fără luptă. Dacă Gradasso dorea armăsarul, n-avea decât să vină să-l ia, iar dânsul, Astolfo, era gata să se măsoare cu el. Gradasso a făcut haz când a primit acest răspuns,căci Astolfo numai faimă de luptător bun n-avea. El, cu atâtea victorii în spate, a reînoit cu această ocazie legământul pe care-l făcuse cu Rinaldo. În aceste condiții cei doi au venit să
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
verze decapitate. Visul topit într-un text bătut la mașină - text de criminalistică, presărat cu imagini scabroase. În ’44 s-a angajat în LASD, ca să afle DE CE. A avansat de la serviciul de pază la misiuni de patrulare. Ceilalți polițiști făceau haz de perpetua lui cercetare a tuturor pistelor legate de Harlan „Buddy” Jastrow. Se auzi un zgomot. Danny Upshaw tresări și se trezi, crezând că era sirena mașinii. Apoi văzu stucatura tavanului din dormitorul apartamentului său și își dădu seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
întotdeauna obositori. Ed e bun la ce face, dar nu știe când să înceteze cu actoria. Primește cinci sute de dolari pe conferință. Exploatarea capitalistă a comunismului. Nu-i așa, căpitane? — Încă nu sunt căpitan, locotenente. — Ha! Dar ai un haz enorm, care se potrivește cu gradul tău. Mal îl studie pe irlandez, mai puțin temător decât fusese ieri-dimineață la restaurant. — Dar tu ce-ai de câștigat de-aici? Tu ești anchetator. Nu vrei slujba lui Jack Tierney. — Poate că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
atunci l-a ajutat să fie primit în LAPD. La începutul lui ’42 lucra pentru cei de la Controlul Străinilor. Îi aduna pe japonezi și îi caza în grajdurile de la hipodromul Santa Anita. S-a întâlnit cu un băiat plin de haz, Bob Takahashi, i s-a făcut milă de povestea lui și l-a luat într-un turneu în Tijuana - băutură, curve, curse de câini și un rămas-bun stropit cu lacrimi la frontieră. Bob o luase spre sud: un străin cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
l-au iubit, spunându-le: „Ați plâns destul, hai acum să râdem!“ — Într-un interviu radiofonic pe care ți l-a luat Ileana Corbea în 2001, mărturiseai că scrisul a fost o terapie... — Sergiu era un om vesel, cu un haz nebun, știa să po ves tească extraordinar. M-am gândit să pun pe hârtie felul lui de a fi mai puțin vizibil celorlalți. El nu era tot deauna cel de pe piedestal, nemaipomenit ca geniu, sever cu orchestra. Făcea tot felul
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
pentru ei era să fim bune la școală, să fim bine-crescute, deoarece aveam guvernante, iar părinții își vedeau de treburile lor. Nu uit 46 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE râsul lui Suzanne care, într-un grup de prietene, făcea haz de poeziile mele. Urmă o scurtă pauză, timp în care Ioana se aplecă asupra unei mape, începând să caute febril printre foile vechi. Deodată exclamă triumfătoare, scoțând o hârtie din teancul de pe genunchi: — Am găsit una dintre poezii. Pregătește-te
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
mine, fugise din România comunistă. Băiat de boieri, deștept foc, licen țiat în Drept, era foarte fin ca fizic și avea un cap de fanariot afurisit. Îi plăcea muzica și cânta la pian. Ne înțelegeam de minune, căci avea mare haz, era cultivat și dansa admirabil. Pasiunile lui erau vânătoarea și pescu itul. Am fost atât de fericiți să ne revedem în libertate, încât, fără să mai pierdem timpul, ne-am căsătorit cu entu ziasm și am plecat în Argentina. — De ce
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Ghica protesta cu vehemență: „Eu sunt cardiac!“ Îl scot pe Ion și îl pun în camera de alături. Eu, de colo: „Și eu sufăr de inimă!“ „Dumnea voastră rămâneți pe loc.“ Ne-au ținut vreo trei ore. Noi râdeam, făceam haz de necaz. Când ne dau drumul și ieșim din cușcă, văd pe peretele comisariatului poza lui Mitterand. Atunci le spun sechestranților: „Uitați-vă bine la el, în curând o să aveți și voi ce avem noi în România.“ — Ești o rebelă
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
mai bine la torturile mele merita un premiu. Fără ezitare, am desenat doi dansatori cu floricele împrejur, am scris cu litere mari: „Premiul I pentru cel mai bun dansator“ și i l-am trimis respectivului prin poștă. Mulți au făcut haz, dar alții, dezamăgiți, au contestat acordarea distincției partenerului desemnat. — Grozav, am chicotit. — Hai să revenim la chestionar, mă zori Ioana. — Care sunt pictorii tăi preferați? — Leonardo, Piero della Francesca, Rafael, Monet, Klee, Bissière. Mai sunt multe întrebări? — Destule. De ce? m-
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
primare, când îi învățam poeziile pe dinafară. Toți rezumaserăm în caietele de "compunere" povestirile din chinuita copilărie a micului meșter zugrav iconar Grigorescu... sau minunatele descrieri din "Romînia pitorească" și toți ne amintirăm cu surâsul pe buze întîmplările pline de haz din viața istețului școlar-negustor Mogîldea. Cum?! Era cu putință oare ca acest iubit poet să moară? Nu ne venea să credem. ― Să nu uitați, copii, vorbi mai departe nea Tomiță: Vlahuță a fost prieten și a viețuit ani și ani
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
danseze fantastic, într-o ciudată armonie: Feți-Frumoși, alături de Zmei și Ilene Cosânzene, Statu-Palmă-Barba-Cot, toate zilele săptămânii în chip de sfinte, în frunte cu Sfânta Duminică! Nu mă puteam hotărî la nici una dintre cele citite, și nici nu ar fi avut haz... Trebuia să scriu una dintre poveștile pe cape le auzisem! Începui să mă neliniștesc. Trecuse un sfert de oră, în care timp muiasem tocul în călimară de 7―8 ori, iar coala de hârtie, frumos ștampilată în colțul din stânga cu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
despre ele, să li se spună pe scurt moașa, adică soția moșului, după cum și în zilele noastre li se dau multor femei diferite denumiri în legătură cu soțul lor sau cu meseria acestuia: spițereasa, morareasa... și așa mai departe. Comisia a făcut haz de expunerea mea și toți profesorii mi-au adresat câte un "bravo" rostit cu impresionantă sinceritate. Eu am roșit tot de plăcere că o nimerisem și mi s-au tăiat picioarele de bucurie, nici nu-mi venea să cred când
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]