8,014 matches
-
genetice descoperite de Mendel și de alți cercetători care au pus În evidență fenomenele de dominanță și de atavism (reapariția unor caractere absente la părinți, dar prezente la strămoși mai Îndepărtați). Atunci când hibridarea se face pornind de la specii diferite, iar hibrizii sunt totuși fertili, fenomenul pune sub semnul Întrebării Însăși noțiunea de specie. „Vigoarea hibridă”, bine cunoscută crescătorilor de animale, este rezultatul unui fenomen de hiperdominanță (creșterea de productivitate ajunge frecvent la 20% față de varietățile nehibride). Pentru domesticire, scopul Încrucișărilor este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nefiind viabili. Invers, atunci când diversitatea genetică crește În sânul unei comunități ecologice sau atunci când indivizii provin din comunități diferite, descendenții manifestă acea „vigoare” datorată „heterozigotismului”. De fapt, fenomenul este ușor de explicat În contextul unui mediu În continuă schimbare, Întrucât hibridul are mai multe șanse de supraviețuire, dispunând, prin patrimoniul său genetic mai diversificat, de mai multe mijloace de adaptare decât individul de rasă pură. Într-un fel, hibridul este „pre-adaptat”, devansează adaptarea. În planul comunităților umane, termenii de hibridare și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este ușor de explicat În contextul unui mediu În continuă schimbare, Întrucât hibridul are mai multe șanse de supraviețuire, dispunând, prin patrimoniul său genetic mai diversificat, de mai multe mijloace de adaptare decât individul de rasă pură. Într-un fel, hibridul este „pre-adaptat”, devansează adaptarea. În planul comunităților umane, termenii de hibridare și de metisare se folosesc În mod impropriu pentru a desemna un amestec de „rase”, caracterizat În principal, În accepțiunea populară, de pigmentarea pielii și de alte câteva trăsături
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În timp ce altele sunt depreciate. Metișii proveniți din părinți care vin din subgrupuri inegale castatut moștenesc ambiguitatea originilor lor și sunt uneori considerați mai prejos ca rang decât ambii părinți. De fapt, statutul lor depinde În mare măsură de procentajul de hibrizi din populația de referință. Dacă există un număr mare de indivizi rezultați din părinți care provin și unul, și celălalt din grupuri relativ omogene, vor avea tendința să constituie ei Înșiși un grup relativ omogen și să se stabilizeze la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu persoane care afirmă că se plasează mai Întâi În planul analizei științifice. De fapt, Dan Sperber a constatat că, atunci când diferențele biologice dintre ființele umane sunt percepute simbolic, trei categorii atrag În mod sistematic atenția. Acestea sunt ființele perfecte, hibrizii și monștrii, pentru simplul motiv că fiecare dintre ele subliniază anumite aspecte particulare ale taxonomiilor și normelor ce funcționează Într-o societate dată (Sperber, 1975). Urmând aceeași direcție, ne putem da seama că ceea ce se subliniază astfel sunt caracterele Închise
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nimic, iar toată lumea se plânge, îmbrăcată în haine ieftine chinezești, de plastic lucitor. Ianca este imaginea însăși a unei Românii dezmembrate, dezarticulate, plasate la mijloc între cartea poștală turistică gen „Mănăstiri ortodoxe“ și centrele urbane cu tradiție. Rezultatul este un hibrid monstruos. P.S. Am omis un lucru esențial: de curând, în „centru“, Banca BRD și-a deschis un chioșc „design“ de tablă, cu aer condiționat, bancomat, tot dichisul. Arată ca un herpes roșu pe fața nerasă de trei zile. Sunt foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
mare și, în amintirile sale, Richard Strauss o constata, explicând și felul în care conlucrase cu libretistul său la opera Ariadna din Naxos care, inițial, începea cu piesa lui Moliere: „Nimeni nu a arătat vreo înțelegere culturală pentru acest gen hibrid. Din acest motiv, Hofmannstahl și cu mine ne-am văzut obligați, patru ani mai târziu, în timp ce piesa a recoltat ceva succes pe mai multe scene (de exemplu, la Teatrul Residenz, la München, la teatrul din Berlin) să-i dăm o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
și ca ascuțire a intuiției morții). Cu cât distanța dintre cei doi actanți se mărește, observăm că modul lor de a gândi și de a simți devine aproape similar. Veți rămâne uimiți la contactul cu scriitura lui M.: e un hibrid între Camil, Gib Mihăescu, Holban și titanismul unui Papini... Atât în autoanaliză, cât și în exprimare, M. pare un personaj cunoscut: poartă în sine datele unei experiențe de lectură arhicunoscute. Și dacă tot am amintit de Papini, nu-l putem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
pigmentosum au fost identificate două grupe de complementație, unul desemnat A (Tanaka și colab., 1990), al doilea desemnat ERCC-3, în care este modificată o helicază, ca și în sindromul Cockayne (Weeda și colab., 1990). Analiza trăsăturilor de malignizare prin utilizarea hibrizilor somatici a evidențiat implicarea cromozomului uman 4 în supresia malignizării (Evans și colab., 1982) și a cromozomului uman 1 în supresia independenței de substratul de ancorare și angiogeneză (Rastinejad și colab., 1989; Stoler și Bouk, 1985). Pierderea cromozomilor 3 și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
implicarea cromozomului uman 4 în supresia malignizării (Evans și colab., 1982) și a cromozomului uman 1 în supresia independenței de substratul de ancorare și angiogeneză (Rastinejad și colab., 1989; Stoler și Bouk, 1985). Pierderea cromozomilor 3 și 15 umani din hibrizii celulari somatici om-hamster sirian se corelează cu reexpresia tumorigenezei induse de oncogenele V-Ha-ras și V-myc (Oshimura și colab., 1985). Pierderea cromozomului uman 11 se asociază cu tumorigeneza în hibrizii celulelor HeLa × fibroblaste diploide umane, după cum prezența cromozomului 1 este implicată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Stoler și Bouk, 1985). Pierderea cromozomilor 3 și 15 umani din hibrizii celulari somatici om-hamster sirian se corelează cu reexpresia tumorigenezei induse de oncogenele V-Ha-ras și V-myc (Oshimura și colab., 1985). Pierderea cromozomului uman 11 se asociază cu tumorigeneza în hibrizii celulelor HeLa × fibroblaste diploide umane, după cum prezența cromozomului 1 este implicată în supresia tumorigenezei în hibrizii celulelor din fibrosarcom × fibroblaste umane diploide și într-o linie hibridă cu celule din tumora Wilms. Baza ereditară a neoplaziei se poate deduce și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
se corelează cu reexpresia tumorigenezei induse de oncogenele V-Ha-ras și V-myc (Oshimura și colab., 1985). Pierderea cromozomului uman 11 se asociază cu tumorigeneza în hibrizii celulelor HeLa × fibroblaste diploide umane, după cum prezența cromozomului 1 este implicată în supresia tumorigenezei în hibrizii celulelor din fibrosarcom × fibroblaste umane diploide și într-o linie hibridă cu celule din tumora Wilms. Baza ereditară a neoplaziei se poate deduce și din identificarea aberațiilor numerice și structural cromozomale în numeroase tipuri de neoplazii: monosomia 22 asociată cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nucleic al virionului, utilizează molecula de ARN viral ca matriță și asigură sinteza unei copii ADN (cADN), realizându-se astfel transferul informațional de la ARN genomic viral la ADN. Procesul este numit REVERSTRANSCRIERE. Într-o primă etapă, revers transcrierea produce un hibrid molecular ARN viral - ADN complementar (ARNv-ADNc). Ulterior, sub acțiunea hidrolazică a aceleiași revertranscriptaze (o ADN polimerază dependentă de matriță ARN), componenta ARN din hibridul molecular este eliminată și ADNc păstrat joacă rol de matriță într-un proces de sinteză care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genomic viral la ADN. Procesul este numit REVERSTRANSCRIERE. Într-o primă etapă, revers transcrierea produce un hibrid molecular ARN viral - ADN complementar (ARNv-ADNc). Ulterior, sub acțiunea hidrolazică a aceleiași revertranscriptaze (o ADN polimerază dependentă de matriță ARN), componenta ARN din hibridul molecular este eliminată și ADNc păstrat joacă rol de matriță într-un proces de sinteză care conduce la geneza unui ADN dublu-catenar, purtător al programului genetic al retrovirusului. Acest ADN dublu-catenar se integrează ca provirus în genomul celulei gazdă, într-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gene GST este asociată cu dezvoltarea neoplaziei. Natura supresoare a acestor gene s-a descoperit prin experiențe de transgeneză. Punerea la punct a tehnicii fuziunii celulelor somatice în culturile de laborator, de către H. Harris și colaboratorii (1969), a permis obținerea hibrizilor intra- și interspecifici de celule somatice, deschizând larg drumul cartării genice și efectuării unor experiențe sui-generis, în descifrarea mecanismelor vieții. Utilizarea metodelor biologiei moleculare a condus la deslușirea multor aspecte misterioase, criptice, ale tumorigenezei. Astfel, s-a constatat că fuziunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
unor experiențe sui-generis, în descifrarea mecanismelor vieții. Utilizarea metodelor biologiei moleculare a condus la deslușirea multor aspecte misterioase, criptice, ale tumorigenezei. Astfel, s-a constatat că fuziunea unor celule normale cu celule maligne conduce adesea la pierderea caracteristicilor tumorigenice ale hibrizilor celulari rezultați, aceștia căpătând un fenotip celular nontumorigenic. Supresia tumorigenezei nu putea fi explicată decât admițând că celulele normale conțin una sau mai multe gene care acționează ca reglatori negativi ai fenotipului neoplazic. Acestea au fost denumite gene supresoare de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
un fenotip celular nontumorigenic. Supresia tumorigenezei nu putea fi explicată decât admițând că celulele normale conțin una sau mai multe gene care acționează ca reglatori negativi ai fenotipului neoplazic. Acestea au fost denumite gene supresoare de tumori (GST). Mulți dintre hibrizii rezultați prin fuziunea celulelor normale cu cele transformate pot prezenta încă unele dintre proprietățile celulei transformate, cum ar fi pierderea inhibiției de creștere dependentă de densitatea celulelor, sau pierderea dependenței de ancorare, ceea ce se poate explica prin realizarea doar parțială
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu cele transformate pot prezenta încă unele dintre proprietățile celulei transformate, cum ar fi pierderea inhibiției de creștere dependentă de densitatea celulelor, sau pierderea dependenței de ancorare, ceea ce se poate explica prin realizarea doar parțială a supresiei fenotipului tumorigenic al hibrizilor, nefiind o reversie completă a transformării celulare spre fenotipul normal. Constatarea a stat la originea unei concluzii remarcabile pentru înțelegerea fenomenului de transformare malignă și anume că DEZVOLTAREA UNUI FENOTIP PE DEPLIN MALIGN ARE LA BAZĂ ACTIVAREA UNEI ONCOGENE DOMINANTE
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a fost o condiție esențială în salvarea vieții, altfel transformarea malignă s-ar fi produs mult mai frecvent și ar fi pus sub semnul întrebării existența multor specii: La Sancta Natura Fara da Se! Deosebit de semnificativă a fost constatarea că hibrizii celulari netumorigeni redobândesc fenotipul deplin tumorigenic, dacă linia celulară normală participantă la formarea acestora pierde anumiți cromozomi. Astfel, hibrizii celulari dintre celule HeLa (linie celulară umană transformată, derivată dintr-un carcinom de col uterin și prelevată de la pacienta Helen Lauren
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ar fi pus sub semnul întrebării existența multor specii: La Sancta Natura Fara da Se! Deosebit de semnificativă a fost constatarea că hibrizii celulari netumorigeni redobândesc fenotipul deplin tumorigenic, dacă linia celulară normală participantă la formarea acestora pierde anumiți cromozomi. Astfel, hibrizii celulari dintre celule HeLa (linie celulară umană transformată, derivată dintr-un carcinom de col uterin și prelevată de la pacienta Helen Lauren) și fibroblastele umane normale, prezintă fenotip netumorigen. Dacă însă, din hibrizi este pierdut cromozomul 11 aportat de fibroblastele normale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
participantă la formarea acestora pierde anumiți cromozomi. Astfel, hibrizii celulari dintre celule HeLa (linie celulară umană transformată, derivată dintr-un carcinom de col uterin și prelevată de la pacienta Helen Lauren) și fibroblastele umane normale, prezintă fenotip netumorigen. Dacă însă, din hibrizi este pierdut cromozomul 11 aportat de fibroblastele normale, hibrizii redobândesc fenotipul tumorigen deplin. De aici s-a dedus că tumorigeneza celulelor HeLa este determinată, cel puțin în parte, de pierderea funcției supresoare de tumori pe care o are o genă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulari dintre celule HeLa (linie celulară umană transformată, derivată dintr-un carcinom de col uterin și prelevată de la pacienta Helen Lauren) și fibroblastele umane normale, prezintă fenotip netumorigen. Dacă însă, din hibrizi este pierdut cromozomul 11 aportat de fibroblastele normale, hibrizii redobândesc fenotipul tumorigen deplin. De aici s-a dedus că tumorigeneza celulelor HeLa este determinată, cel puțin în parte, de pierderea funcției supresoare de tumori pe care o are o genă localizată în cromozomul 11. Introducerea, odată cu cromozomul 11 din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
HeLa este determinată, cel puțin în parte, de pierderea funcției supresoare de tumori pe care o are o genă localizată în cromozomul 11. Introducerea, odată cu cromozomul 11 din fibroblastele normale, a alelei normale a genei supresoare, restaurează funcția antitumorală a hibridului rezultat și tumorigeneza celulelor HeLa este supresată. Experiențele de fuziune celulară au dovedit însă că anularea completă a competenței tumorigene a celulelor HeLa se înregistrează numai atunci când în fibroblastele normale sunt prezenți ambii cromozomi ai perechii 11, de unde s-a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
unuia dintre cromozomii perechii 11 este însoțită de redobândirea competenței tumorigenice a celulelor HeLa deoarece prezumptiva genă supresoare de tumori fiind recesivă și rămânând într-un singur exemplar, nu se poate exprima fenotipic. În alte neoplazii umane, pe calea analizei hibrizilor celulari somatici dintre celule normale și celulele tumorale, au fost identificate și alte gene supresoare de tumori, localizate în diferiți cromozomi. Experiențele efectuate la șoareci au substanțiat paradigma existenței genelor supresoare de tumori. Astfel, funcția oncogenei v-KI-ras de la șoarece este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la o concluzie exact opusă și anume că tumorigeneza este recesivă față de creșterea normală a celulei, descoperindu-se astfel așa-numitul paradox al fuziunii: creșterea normală este dominantă față de transformarea malignă. De aici s-a dedus că celulele normale din hibrizii somatici cu celulele maligne trebuie să posede gene care pot domina oncogenele, ținându-le sub control. Se spune că astfel de gene realizează un control negativ asupra creșterii și proliferării celulare, ceea ce condiționează un ritm normal al diviziunii celulelor, în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]