4,284 matches
-
, comuna Cășeiu, județul Cluj, datează din secolul XVIII. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Prima mențiune documentară a satului: 1315-poss.Vrbo. Alte denumiri: 1355-Orbo; 1566 Oláh-Orbo (Gârbău Românesc), 1613-Csicso Orbo (Ciceu-Gârbău), 1854 Felső-Orbo (Gârbău de Sus). Biserica
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
un „Filipașcu Voievod”. Satul a mai avut o biserică. La începutul celui de-al treilea deceniu al secolului al XIX-lea, mai mulți credincioși au trecut la greco-catolici. Pentru folosul acestora, în 1824 a fost adusă din Reteag biserica cu hramul „Sfântul Dumitru”, demolată în 1934. Aparținând de comuna Cășeiu, satul Gârboul Dejului păstrează o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea, monument istoric. Pe una din grinzile de est ale naosului se găsește inscripția: „Această sfântă besearecă au fostă
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
, comuna Călinești, județul Maramureș, datează de dinante de anul 1663, cu extindere în secolul XIX-lea. Are hramul „"Nașterea Maicii Domnului"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MM-II-m-A-04539. Comuna Călinești se află la 23 km sud de Sighet, pe valea Cosăului. Are două biserici de lemn. Biserica din Călinești-Josani (Căeni) a fost
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MM-II-m-A-04539. Comuna Călinești se află la 23 km sud de Sighet, pe valea Cosăului. Are două biserici de lemn. Biserica din Călinești-Josani (Căeni) a fost ridicată în 1663 și poartă hramul ,Nașterea Maicii Domnului”. Este construită din lemn de stejar și a fost lărgită în sec. XIX cu mai bine de 3 metri, înspre nord (se recunoaște operația și datorită faptului că adaosurile sunt din lemn de brad ceea ce conferă o
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
arcuite și biserica are coloane mici peste tot în jurul ei. Patru turle mai mici octogonale similare înconjoară turla principală. Pronaosul este exprimat spre fațada de vest printr-o mare arcadă, în centrul căreia este dispus un mozaic amplu cu icoana hramului, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, înconjurat de un ancadrament ornamentat. Monumentalitatea bisericii este accentuată de ridicarea ei de la sol pe un pachet de douăsprezece trepte de piatră peste care se înalță pridvorul deschis. Acesta este înconjurat de cinci arcade frontale
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
o fostă mănăstire de călugări greci. În fața intrării se află a doua curte a cetății, care a fost împrejmuită cu ziduri - dispărute complet - ce a servit drept grădină iar mai apoi era locul unde se organizau târguri de Rusalii și hramul bisericii. Zidurile împrejmuitoare sunt în număr de patru, formând un patrulater cu laturi de diferite lungimi, construite din bolovani de râu cu cărămidă.Aceste ziduri au din loc în loc contraforți, iar cele patru colțuri au avut turnuri mari cu ferestre
Fosta Mănăstire Bradu () [Corola-website/Science/312336_a_313665]
-
Gheorghiu „Două lăcașuri sfinte din trecut: mănăstirea Panaghia și schitul Lăculețe“ în revista „Biserica Ortodoxă Română“, nr.11-12, p. 1211-1217, 1963) Conform pisaniei, printre puținele elemente din secolulul al XVII-lea care s-au mai păstrat, manăstirea de maici având hramul Sf. prooroc Ilie a fost clădită din temelii între anii 1645-1646 iar ctitorii sunt domnitorul împreună cu doamna sa Elina. La 9 aprilie 1646 era gata, așa cum rezultă dintr-un act în care este i se confirmă primele donații, ale domnului
Mănăstirea Doicești () [Corola-website/Science/298861_a_300190]
-
ruteană din Câmpulung, slujbele continuând să fie celebrate în lăcașul de cult romano-catolic. Condicile matrocole ale parohiei au fost începute în 1836. Abia în anul 1883, credincioșii greco-catolici ruteni și-au construit la Câmpulung Moldovenesc o biserică de lemn cu hramul "Sf. Dumitru". Printre cei care au contribuit la înălțarea acestui lăcaș de cult s-a aflat și Iulian Kobîleanski, tatăl scriitoarei Olga Kobyleanska, care a activat între anii 1874-1889 ca notar al Capitanatului Districtual Câmpulung. Biserica greco-catolică a fost sfințită
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
Hârlău Tratatul de pace cu polonii regelui Ioan Albert. Domnitorul Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) era originar din târgul Hârlău și a locuit între anii 1530-1532 la Curtea Domnească de acolo. El a înălțat în acel târg și o biserică cu hramul Sf. Dumitru. Rolul Curții domnești de la Hârlău s-a diminuat după ce domnitorul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) a mutat capitala Moldovei la Iași, unde a construit o curte domnească. Între anii 1624-1626, ca urmare a arderii curții domnești din Iași la
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
, comuna Vad, județul Cluj, a fost construită în anul 1671 și are hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost recent renovată și prin strădaniile părintelui Iustin Marchiș, originar din satul Calna. Prima mențiune documentară a satului: 1325, cu numele
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
donat-o bisericii); Minei pe 12 luni, Blaj, 1838 (cumpărat în 1 august 1884 de Ioan Mureșan prin Gavril Chindriș din Ieud); Triod, Blaj, 1890; Molitvelnic, Blaj, 1893 (cumpărat prin Grigore Mureșan pe seama bisericii). Biserica actuală de zid, cu același hram, a fost construită în anii 1930-1933. În timp biserica a fost reparată (1956-1957), electrificată (1972), retencuită și stropită cu terasit (1996), padimentată, împodobită cu pictură de Ioan Ivăncuș (1997). A fost sfințită de Ep. Dr. Iuliu Hossu și resfințită în
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
confecționată în 1161 de meșterul Lazar Bohșa la comanda Sfintei Eufrosina de Poloțk și s-a pierdut în iunie 1941 la Moghilău. Eufrosina, maica superioară a Mănăstirii din Poloțk, a comandat confecționare acestei cruci pentru a decora noua biserică cu hramul Schimbarea la Față. Crucea simplă din chiparos era decorată cu aur, pietre prețioase și email, reprezentându-i pe Iisus Hristos, Ioan Botezătorul, Maica Domnului, cei Patru Evangheliști, arhanghelii Mihail și Gavriil și trei sfinți patroni ai Eufrosinai și părinților ei. Lucrarea a
Crucea Sfintei Eufrosina () [Corola-website/Science/335968_a_337297]
-
cu Ulița Albă, era, la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea, o zonă centrală a târgului Iașilor și una din principalele sale zone comerciale. Pe această uliță exista o biserică mai veche, din lemn, cu hramul Sfânta Paraschiva (Sfânta Vineri), biserică înălțată de „marele ctitor Samson”. Nistor Ureche, mare vornic al Țării de Jos, tatăl lui Grigore Ureche, a obținut întâi de la Samson și ulterior de la moștenitoarele acestuia, Agafia Samsonova și fiicele Tecla, Marica și Nastasia
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
stradă, chiar și de biserici sau mănăstiri, era o practică frecventă, ea permițând obținerea de venituri importante prin închirierea dughenelor negustorilor pământeni sau venetici. Vechea biserică de lemn, mutată în mahalaua Măjilor din Târgul de Sus, a fost sfințită cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, „ca să fie iarăși pomană vechilor ctitori”. Este de remarcat că Sfântul Ioan Botezătorul este și patronul mănăstirii Secu, o altă ctitorie a vornicului Ureche. Pe locul biserici de lemn Miron Barnovschi a început zidirea unei
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
Botezătorul este și patronul mănăstirii Secu, o altă ctitorie a vornicului Ureche. Pe locul biserici de lemn Miron Barnovschi a început zidirea unei biserici care va fi însă terminată de Vasile Lupu și sfințită la 9 noiembrie 1635 cu același hram. În 1610, printr-un act datat la 21 decembrie, domnul Moldovei Simion Movilă a închinat mănăstirea Sfânta Vineri ca metoh al „cu toate câte trebuie în ea și cu dughenele și cu toate câte se văd și cu viile și
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
nume din comuna Almașu, județul Sălaj a fost folosită de comunitatea românească din sat până în perioada interbelică când o nouă biserică, de zid a înlocuit-o. Șematismele bisericii greco-catolice precizează ca dată a edificării bisericii de lemn anul 1795, având hramul ""Înălțarea Domnului Nostru Isus Christos"". În Stana, pe timpul episcopului Inocențiu Micu-Klein se aflau doar 16 credincioși greco-catolici. Datorită numărului mic de credincioși parohia a fost înființată abia în anul 1783. Neavând biserică, comunitatea acestei parohii a fost afiliată la bisericile
Biserica de lemn din Stana () [Corola-website/Science/321196_a_322525]
-
, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, s-a aflat în cimitirul satului Nănești din județul Maramureș. A fost înlocuită în 1936 de un nou lăcaș de lemn. Datarea dendrocronologică a câtorva lemne din vechea biserică, salvate într-un grajd din sat, fixează ridicarea
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Forăști este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1766 în satul Forăști din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 267, având codul de clasificare . Pe această listă este trecut eronat anul 1764 ca an al construcției
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
și apoi de preotul Ionel Coca, în timpul căruia a fost finalizată construcția și înfrumusețarea sfântului lăcaș. Construirea noii biserici s-a realizat prin contribuția enoriașilor, cu fonduri din partea Guvernului României și de la Consiliul Județean Suceava. Biserica nouă din Forăști, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", a fost sfințită duminică, 1 august 2010, de arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Acesta a sosit într-o caleașcă, înconjurat de călăreți îmbrăcați în costume naționale. Cu acest prilej, arhiepiscopul Pimen a acordat preotului paroh
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
, orașul Borșa, județul Maramureș, datează din anul 1700. Are hramul „"Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” se află în partea centrală a orașului Borșa. Ea a fost precedată de alte biserici de lemn menționate
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
recompensă pentru pagubele suferite. Ultima năvălire a tătarilor din 1717 a trecut prin foc bisericile de lemn din Maramureș, atunci arzând și biserica de lemn din Cuhea. Aici, pe locul vechii biserici a fost construită actuala biserică de lemn cu hramul „Sf. Nicolae” la 1718 specifică arhitecturii maramureșene. Dar și existența acestei biserici, bine păstrată până acum, a fost marcată de tulburări. În perioada 1992-1994 s-a început construcția noii biserici de zid, care sa fie suficient de încăpătoare pentru comunitatea
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
2,46%). Pentru 2,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Vasile Deac Moșu (n. 1929), primar al comunei și susținător al proiectului de realizarea a unei statui care să-l înfățișeze pe voievodul Bogdan. Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” datată la 1718 - a fost declarată Monument istoric prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național. Biserica este construită din lemn de brad, are o bogată colecție de icoane pictate pe lemn și
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
Toader care i-a dat "tot avutul său și multe sate ce au fost dreptele lui ocine". De asemenea, există o însemnare din 1599 pe o carte dată de Ieremia Movilă ""întru a noastră rugă în sfînta besearică unde iaste hramul Înălțarea Domnului Dumnezeu și Mîntuitorul nostru Is. Hs. carea iaste în cetatea Sucevei"". Împrejurimile din jurul mănăstirii erau nelocuite. Pentru a lucra moșiile mănăstirii au fost aduși aici țărani ruteni din părțile Storojinețului, cărora li s-au dat o bucată de
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
Biserica de zid cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” din Paroș, comuna Sălașu de Sus, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XV. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Paroș menționat în anul 1453 împreună cu cătunul Peștera ca “Parospestere
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Paroș () [Corola-website/Science/326960_a_328289]
-
de 3 km ce pornește inițial de pe valea Jghiabului de la Coita și merge printre interesante aflorimente de gresie, se poate ajunge și cu mijloace auto. Accesul final spre poarta așezământului se face "per pedes apostolorum". La construcția actualei biserici cu hramul "„Adormirea Maicii Domnului”", s-au folosit bârne din lemn de brad căptușite cu scândură, așezate pe temelie de piatră. Edificiul are un plan treflat, cu absidele altarului în șapte laturi, iar absidele laterale în 5 laturi. Sunt patru turle egale
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]