1,611 matches
-
Nu, toți și toate au câte o hibă, câte ceva nu tocmai îmbietor, dacă nu de-a dreptul reproșabil. Tocmai asta mi-l face mai respectabil pe autor: nu e el omul să se îmbete cu apă rece, nu crede în idealismul bărbaților, nici în suavitatea femeilor, se îndoiește de faptele dezinteresate și de buna-credință aparentă a acțiunilor umane. Dar în același timp nu e un cinic, nici un dezabuzat, ci ia omul așa cum este, cu calități și defecte; nu-l judecă, nu
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
de anii de studii la Liceul Național din Iași, la liceul Roșca-Codreanu din Bârlad și la Facultatea de Litere și Filozofie din Iași. Ștefan Zeletin și-a susținut doctoratul în anul 1912, la Universitatea din Erlangen, cu o teză intitulată Idealismul personal față de idealismul absolut în filozofia engleză contemporană, sub îndrumarea profesorului Richard Falckenberg. De mare interes sunt documentele din arhiva Universității din Erlangen, între care un Curriculum vitae care lămurește cu precizie succesiunea studiilor sale, efectua-te la Universitatea din
O carte despre Ștefan Zeletin by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-website/Imaginative/14751_a_16076]
-
studii la Liceul Național din Iași, la liceul Roșca-Codreanu din Bârlad și la Facultatea de Litere și Filozofie din Iași. Ștefan Zeletin și-a susținut doctoratul în anul 1912, la Universitatea din Erlangen, cu o teză intitulată Idealismul personal față de idealismul absolut în filozofia engleză contemporană, sub îndrumarea profesorului Richard Falckenberg. De mare interes sunt documentele din arhiva Universității din Erlangen, între care un Curriculum vitae care lămurește cu precizie succesiunea studiilor sale, efectua-te la Universitatea din Berlin (1907-1908), la
O carte despre Ștefan Zeletin by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-website/Imaginative/14751_a_16076]
-
reținut, gândirea sa identifică argumente în detrimentul celor care tind să ia în considerare mai degrabă diferențele dintre grupuri umane mai mici sau mai mari, dintre popoare și culturi atunci când abordează problematica omului. Poziția aceasta nu se confundă însă cu un idealism obnubilant, diferențele nu sunt escamotate în numele vreunei ideologii uniformizatoare. Este vorba de o pledoarie, cu date ale realității, pentru o mai bună apropiere și cunoaștere între culturi pe baza afinităților, a respectului și a înțelegerii. Poezia lui Radu Voinescu din
Radu Voinescu () [Corola-website/Science/300139_a_301468]
-
care au recunoscut-o că și o reprezentare a propriei furii." Griselda Pollock analizase pasajul prin prisma filosofiei Adrianei Cavarero și Bracha Ettinger și teoriei matriciale. Medusa apare că și noțiune reprezentativă a determinismului științific și nihilismului, în special în contrast cu idealismul romantic. În această interpretare a Medusei, încercările de evitare a privirii sale reprezintă evitarea realității deprimante a faptului că Universul este lipsit de sens. Jack London utilizează motivul Medusei în acest sens în românul sau "The Mutiny of the Elsinore
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
un „nou Orfeu” datorită forțelor dionisiace cărora li se împotrivise. Aceste forțe au dat naștere în perioada de supremație a platonismului la diverse culte secrete, printre altele și orfismului. Ca simulacre ale forței vitale, acestea au putut fi integrate în idealismul metafizic. Nu Orfeu, ci Dionis este de aceea la Nietzsche reprezentantul muzicii. Atitudinea depreciativă față de Orfeu și orfism devine evidentă după ruptura cu Wagner, care este caracterizat în capitolul 87 („Despre vanitatea artistului”) din „Știința veselă” (1882) drept un „Orfeu
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
dialectica, urmând în esență principiile logicei lui Aristotel, la care se adaugă o teorie asupra originii cunoașterii și criteriilor adevărului. În concepția stoicilor, orice cunoaștere ajunge la nivelul conștiinței (spiritului) prin mijlocirea simțurilor. Această teorie este în opoziție clară cu idealismul platonician, după care spiritul este izvorul cunoașterii, simțurile constituind o sursă a iluziilor și erorilor. Stoicii neagă realitatea metafizică a conceptelor, ele nu ar avea realitate în afara conștiinței. Întrucât cunoașterea înseamnă preluarea sensorială a cunoștinței obiectelor, adevărul reprezintă corespondența impresiilor
Stoicism () [Corola-website/Science/299711_a_301040]
-
Ingres, dar și ale coloriștilor vechi ca Giorgione și Rubens. Își aleg temele din domenii diverse: din literatură și mitologie, din Biblie, din evenimentele sociale, dar și din natură, neuitând nici imaginația proprie. Eliberarea picturii de academism înseamnă și respingerea idealismului academic, menținând o legătură mai strânsă și mai reală cu natura. Millais și Hunt și-au exprimat deschis în fața colegilor lor de la "Royal Academy" părerea negativă asupra convențiilor la care discipolii și epigonii l-au redus pe Rafael. De aceea
Prerafaeliții () [Corola-website/Science/299741_a_301070]
-
care trăiește și ar vrea ca aceste elemente negative pe care le critică să dispară într-o lume imaginară. De obicei lucrurile dintr-o utopie sunt radicale, revolutionare, inspiraționale sau speculative. Astfel termenul de utopie a devenit un echivalent al idealismului. La începutul secolului al XIX-lea au apărut multe idei utopice, create de problemele din creșterea naturală a capitalismului. Ele sunt cunoscute sub denumirea de "socialism utopic" și militau pentru: o distribuire egalitaristă a produselor, abolirea banilor, cetățenii trebuiau să
Utopie () [Corola-website/Science/299134_a_300463]
-
va avea de înfuntat grave dificultăți materiale. Prima iubire a lui Zola se numește Berthe, o prostituată de care se îndrăgostește nebunește în timpul iernii 1860-1861. Prin intermediul ei, încearcă să iasă din rutina cotidiană și să recapete pofta de muncă, dar idealismul său se lovește de realitatea dură a mahalalelor pariziene. Din acest eșec reușește totuși să extragă substanța pentru primul său roman "Confesiunea lui Claude" ("La confession de Claude"). Tinerețea lui Zola este însă frământată și de alte pasiuni. Lumea picturii
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
stabilitatea financiară. Romanul "Demonii" este un adevărat succes și se vinde în 3000 de exemplare. Compania lui Dostoievski continuă cu publicarea unei ediții din "Idiotul" și a altor lucrări minore. Satiră politică și caricatură ideologică a unor curente precum nihilismul, idealismul liberal, utilitarismul și ateismul, romanul "Demonii" îl va anatemiza pentru totdeauna pe Dostoievski în ochii radicalilor. La sfârșitul anului 1875, Dostoievski termină "Adolescentul", deși părți ale romanului apar în "Note patriotice" încă din luna ianuarie. "Adolescentul" prezintă viața lui Arkadi
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
Pico della Mirandola înclină mai mult către filozofia lui Platon, în opoziție cu scolastica dominată de învățătura lui Aristotel, aflată în declin, și devine unul din cei mai activi participanți la discuțiile în care se căuta realizarea unei unități între idealismul platonician și spiritualitatea creștină. Pico della Mirandola era însă un eclectic, datorită cunoștințelor sale vaste în domeniul misterelor antice, doctrinei pythagoreice, învățăturilor Sfântului Augustin și ale lui Toma de Aquino, precum și în urma studiului Kabbalei și Talmudului, întreprinde o încercare ambițioasă
Giovanni Pico della Mirandola () [Corola-website/Science/299375_a_300704]
-
importul de tweed irlandez în Triest. Situația sa materială rămâne la fel de incertă, fiind sporadic consolidată de unele prelegeri susținute la Università Popolare: "„Irlanda, insula sfinților și a înțelepților”" ("Ireland, Island of Saints and Sages", 27 aprilie 1907) și "„Realism și idealism în literatura engleză”" (două prelegeri, martie 1912). Pentru cea de-a doua temă, Joyce se concentrează în special asupra scriitorilor Daniel Defoe și William Blake, creatorii celor două personaje pe care irlandezul le consideră chintesențe ale spiritului englez (Robinson Crusoe
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
superioare. "Ulise" rămâne însă o operă bicefală, la fel ca Ianus, privind simultan spre tradiționalism (clasicism, realism) și modernism. Omniprezența dihotomiilor este evidențiată în special în capitolul "Scila și Caribda", unde principala dispută este cea dintre materialismul lui Aristotel și idealismul lui Platon. James Joyce nu a negat niciodată faptul că sufletul său „s-a călit la școala bătrânului de Aquino”, însă atracția sa pentru literatură a fost mai puternică decât chemarea divină. Pentru el, arta însemna, înainte de toate, libertatea gândirii
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
din experiența senzorială. După el, mintea omului este la naștere ca o foaie nescrisă ("white paper, void of all characters") ("tabula rasa"): "În intelect nu există nimic fără să fi fost înainte în simțuri". Locke a făcut totuși unele concesii idealismului, admițând, alături de experiența internă, ca un izvor de sine stătător al cunoașterii și formulând teoria calităților secundare, după care calitățile "secundare" (culoarea, gustul, mirosul etc.) ar fi subiective și numai calitățile "primare" (întinderea, figura, mișcarea etc.) ar avea un caracter
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
Engels să-l considere, alături de Bacon, drept întemeietor al metodei metafizice în filosofia modernă. A fost unul din întemeietorii deismului. Datorită contradicțiilor sale, filosofia lui Locke a slujit drept punct de plecare atât materialismului secolului al XVIII-lea cât și idealismului subiectiv a lui Berkeley. Prin lucrarea sa "Câteva păreri asupra educației" (1693), care a înrâurit puternic dezvoltarea pedagogiei în secolele XVIII-XIX, Locke a preconizat educarea în familie a unui "gentleman" de tip nou, purtător activ al spiritului întreprinzător burghez. Ideolog
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
se strivește pentru a vedea «Primarul lunii»” (Le Figaro Litteraire”); „Un fenomen extrem de dezirabil... un adevărat suflu polemic” (Ecaterina Oproiu, „Tânărul scriitor” - București); „Intuiția sa este extraordinară... Un mare scriitor” (I. Schechter - „Viața Noastră”); „Ziariștii” reprezintă un tablou lipsit de idealism, plin de mișcare, agitat, contrastant” (Gilberto Mazzoleni, „Il Contemporaneo” - Italia); „Mirodan este... «ceva special»” (S. Shapiro, „Jerusalem Post”); „Un dramaturg de cea mai înaltă clasă” (Radu Beligan); „«Celebrul 702» - De 40 de ani de când merg la spectacole, n-am văzut
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
de strânsa prietenie cu Goethe, o perioadă clasicistă. Caracteristică acesteia, drama "Don Carlos" etalează un limbaj mai stăpânit, ferit de exploziile verbale. "Dați libertate gândirii", replica marchizului "de Posa", sintetizează noul principiu călăuzitor al năvalnicului poet de odinioară. Teoretician al idealismului în estetică, Schiller atribuia artei, literaturii și teatrului un rol fundamental în emanciparea omului, vorbind despre „cel de al treilea imperiu vesel al jocului și aparențelor”. Această concepție este teoretizată în lucrarea "Briefe über die ästhetische Erziehung des Menschen" („Scrisori
Friedrich von Schiller () [Corola-website/Science/297780_a_299109]
-
3751), iar ultima parte este despre etică, estetică și misticism (6.4-7). Sursele de inspirație declarate ale acestei cărți sunt Bertrand Russell și Gottlob Frege, însă ar mai putea fi incluși Schopenhauer, Kant și Hertz. Cartea este o trecere de la idealismul epistemologic schopenhauerian la un realism conceptual (Frege, Russell). Cea mai lungă parte este dedicată logicii, iar tema centrală este interpretarea propoziției. Cartea urmărește trasarea unei limite a limbajului (de inspirație kantiană), având menirea de a plasa celelalte părți ale filosofiei
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
filozofice și sociale ale lui Karl Marx, Friedrich Engels și ale continuatorilor lor. Marxismul se bazează pe materialism și pe socialism, el este în același timp teorie și program al mișcărilor muncitorești organizate. Pentru marxiști, materialismul reprezintă baza teoretică, opusă idealismului, considerat ca instrument speculativ în slujba burgheziei. În doctrina marxistă, materialismul are două aspecte: unul "dialectic", care exprimă legile generale ale lumii exterioare și ale gândirii umane, un altul "istoric", care afirmă că numai realitatea socială determină conștiința oamenilor. Dezvoltarea
Karl Marx () [Corola-website/Science/297774_a_299103]
-
tabloului apare Platon, ținând într-o mână dialogul "Timaios" iar cu cealaltă mână arătând spre cer, lumea ideilor desăvârșite, alături de el Aristotel ține în mâna stângă "Etica", iar cu dreapta arată spre pământ. Aceste gesturi pot fi interpretate drept contrare: idealismul primului este opusul doctrinei filozofice a naturii pe care o afirmă celălalt. Tavanul cu casete al clădirii amintește de noua Basilică Sfântul Petru pe care Bramante tocmai o construiește. Rafael a pictat numeroase compoziții în care apare figura "Fecioarei Maria
Rafael () [Corola-website/Science/297794_a_299123]
-
factură epopeică, pline de fantezie și lirism, cu rezonanțe din vechile legende scandinave. De asemenea, a mai scris proză pentru copii, îmbinând într-o viziune poetică unică o lecție metaforică de geografie, istorie și cultură. ""... ca prețuire pentru nobilul său idealism, bogăția fanteziei și expunerea spirituală care îi caracterizează opera""... s-a născut în Mårbacka (Värmland) la 20 noiembrie 1858. Tatăl ei, locotenentul Lagerlöf, era vesel, activ, sociabil, cu o fantezie bogată, îi plăcea să cânte și să se joace cu
Selma Lagerlöf () [Corola-website/Science/297869_a_299198]
-
înlocuită armata germană a folosit concepte de luptă noi și uimitoare și tehnologii surprinzătoare din cauza acestui motiv și pentru nu mai este disponibil nu este considerat un album oficial ci doar unul promoțional pentru marxiști materialismul reprezintă baza teoretică opusă idealismului considerat ca instrument speculativ în slujba burgheziei bulgaria nu a fost însă capabilă să suporte din punct de vedere economic un război de durată speciile nordice întreprind după perioada cuibăritului migrații lungi de asemenea își desfășurau activitatea în localitate două
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Carl Gustaf (n. 6 iulie 1859 Olshammar (Örebro) - d. 20 mai 1940 Övralid ) a fost un poet și prozator suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1916. Creația sa, înscrisă în registrul neoromantismului este animată de concepția idealismului estetic. A inovat lirica națională introducând în poezie elemente ludice și baroce. ""ca o recunoaștere a importanței sale ca reprezentant al unei noi faze în beletristica noastră"". provine dintr-o familie de diplomați și ofițeri. S-a născut în 1859
Verner von Heidenstam () [Corola-website/Science/297870_a_299199]
-
folosit în metafizica și teologie. Acesta consista din deducerea dintr-un ansamblu de ipoteze sau de cunoștințe dobândite prin experiență, a unei cocluzii necondiționate. Dumnezeu, ideile, inima, începutul absolut al lumii, si chiar și conștiința că fundament al cunoașterii în idealism, sunt exemple ale unor asemenea concluzii ontologice. Adevărul cu sensul al treilea se referă la "justificarea" unei credințe sau a unei opinii, de exemplu a credinței morale, care nu este nici o certitudine, nici o coerentă internă a unui discurs logic. Este
Adevăr () [Corola-website/Science/297875_a_299204]