15,885 matches
-
români ar trebui să părăsească țara, dar în ceea ce mă privește, aș accepta să am rude, prieteni sau colegi de etnie maghiară, deși sunt român” (tipul A de inconsistență). Contradictorie este și opinia celor Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%)tc "Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români. * Tipul A de inconsistență. ** Tipul B de inconsistență. care nu acceptă punctul de vedere al expulzării celor de altă etnie din țară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mă privește, aș accepta să am rude, prieteni sau colegi de etnie maghiară, deși sunt român” (tipul A de inconsistență). Contradictorie este și opinia celor Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%)tc "Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români. * Tipul A de inconsistență. ** Tipul B de inconsistență. care nu acceptă punctul de vedere al expulzării celor de altă etnie din țară, dar pe de altă parte ar prefera ca maghiarii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de expunere la mass-media nu par să aibă un impact semnificativ asupra consistenței opiniilor. Cu datele disponibile este dificil să fie găsită o explicație a constatărilor menționate anterior. Cu titlu de ipoteză se poate susține că fenomenele de inconsistență în ideologiile etnice au o probabilitate mai mare de apariție în mediile sociale de dezbatere intensă pe teme etnice. În acest sens este de presupus că intensitatea controversei pe teme etnice este mai puternică în mediul rural decât în mediul urban, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mediul rural decât în mediul urban, în Transilvania decât în Vechiul Regat, pentru persoanele înstărite decât pentru cele sărace și în comunitățile omogene comparativ cu cele eterogene etnic. O ilustrare și mai clară a aceluiași mod contradictoriu de afirmare a ideologiilor sociale o constituie înregistrarea unei ponderi de 17% persoane din totalul eșantionului care susțin în același timp că pentru România este bun un sistem democratic, dar și o conducere de tip militar. Situația se întâlnește mai ales în cazul persoanelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
că pentru România este bun un sistem democratic, dar și o conducere de tip militar. Situația se întâlnește mai ales în cazul persoanelor autoritare, bărbați în special, din județele extracarpatice relativ dezvoltate. Prezența autoritarismului în seria factorilor care favorizează inconsistența ideologiilor politice ar putea fi indicativă pentru faptul că o parte dintre inconsistențele ideologice observate provin și din acțiunea unor efecte de „dezirabilitate socială”: o persoană de tip autoritar va fi tentată să susțină soluțiile politice de forță de genul regimurilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
să susțină soluțiile politice de forță de genul regimurilor militare, dar, în același timp, dacă nu trăiește în medii de izolare, va fi tentată să răspundă la modul corect din punct de vedere politic susținând opțiunea pentru democrație. Radicalismul în ideologiile socialetc "Radicalismul în ideologiile sociale" Invocarea soluțiilor radicale în interacțiunea dintre grupurile sociale la nivelul ideologiilor difuze este simptomatică pentru problemele sociale actuale sau potențiale. Voi încerca în continuare să identific câteva dintre zonele ideologiilor sociale difuze în care apar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de forță de genul regimurilor militare, dar, în același timp, dacă nu trăiește în medii de izolare, va fi tentată să răspundă la modul corect din punct de vedere politic susținând opțiunea pentru democrație. Radicalismul în ideologiile socialetc "Radicalismul în ideologiile sociale" Invocarea soluțiilor radicale în interacțiunea dintre grupurile sociale la nivelul ideologiilor difuze este simptomatică pentru problemele sociale actuale sau potențiale. Voi încerca în continuare să identific câteva dintre zonele ideologiilor sociale difuze în care apar semne de acceptare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
trăiește în medii de izolare, va fi tentată să răspundă la modul corect din punct de vedere politic susținând opțiunea pentru democrație. Radicalismul în ideologiile socialetc "Radicalismul în ideologiile sociale" Invocarea soluțiilor radicale în interacțiunea dintre grupurile sociale la nivelul ideologiilor difuze este simptomatică pentru problemele sociale actuale sau potențiale. Voi încerca în continuare să identific câteva dintre zonele ideologiilor sociale difuze în care apar semne de acceptare a unor mijloace de tip radical precum violența, segregarea, privarea de libertate sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
opțiunea pentru democrație. Radicalismul în ideologiile socialetc "Radicalismul în ideologiile sociale" Invocarea soluțiilor radicale în interacțiunea dintre grupurile sociale la nivelul ideologiilor difuze este simptomatică pentru problemele sociale actuale sau potențiale. Voi încerca în continuare să identific câteva dintre zonele ideologiilor sociale difuze în care apar semne de acceptare a unor mijloace de tip radical precum violența, segregarea, privarea de libertate sau fundamentalismul. Sensul unei astfel de întreprinderi rezidă în tentativa de a ajunge, prin cunoaștere socială, în timp, prin cercetări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
apare, cel mai adesea, în legătură cu atribuiri negative precum „fascist”, „totalitarist”, „xenofob”, „rasist”, „antisemit”, „fundamentalist”, „terorist” etc. Apare și în legătură cu ceea ce fac, dar și cu ceea ce afirmă sau susțin unii oameni. Este, în consecință, o desemnare de act, dar și de ideologie și atitudine. Și de mișcare socială, dar și de acțiune instituționalizată. Termenii majori de contrast de natură pozitivă sunt, de obicei, „toleranță” și „democrație”. Sintetizând opțiunile majore din literatura de specialitate și orientând definiția spre o abordare operațională, în contextul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
forța și absolutizarea valorilor proprii sunt principalele mijloace de tip radical prin care se impun soluțiile extremiste de discriminare, distrugere sau umilire a oamenilor. Mijloacele radicale pot fi adoptate în domenii diferite (politic, religios, etnic, economic, social) și medii diferite (ideologie sistematică, ideologie difuză, atitudini-sentimente, comportamente explicite, organizații/instituții, mișcări sociale etc.). Diferitele tipuri de extremism sunt identificate în funcție de medii sau domenii (politic, religios, rasial) de manifestare, de actorii specifici (extremism al partidelor politice „de dreapta” sau „de stânga”, terorism de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
absolutizarea valorilor proprii sunt principalele mijloace de tip radical prin care se impun soluțiile extremiste de discriminare, distrugere sau umilire a oamenilor. Mijloacele radicale pot fi adoptate în domenii diferite (politic, religios, etnic, economic, social) și medii diferite (ideologie sistematică, ideologie difuză, atitudini-sentimente, comportamente explicite, organizații/instituții, mișcări sociale etc.). Diferitele tipuri de extremism sunt identificate în funcție de medii sau domenii (politic, religios, rasial) de manifestare, de actorii specifici (extremism al partidelor politice „de dreapta” sau „de stânga”, terorism de stat) sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și cel comportamental 1. Nivel de măsurare a discriminării sau excluderii Mecanisme de discriminare/excludere: separare; excludere; supercentrare pe propria cultură; supercontrol; suprimarea drepturilor individuale, civice; crima ca mijloc de acțiune politică; mecanisme cumulate. Nivel atitudinal de măsurare a extremismului: - ideologii difuze sau structurate ale discriminării; - fanatism; - dogmatism; - ideologii de tip etnocentrism; - naționalism agresiv etc.; - afirmări de personalitate autoritaristă, ideologii totalitare etc.; - ideologii totalitare. Nivel comportamental de măsurare a extremismului (la nivel de individ, organizație, mișcare socială etc.): - comportamente de tip
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
discriminării sau excluderii Mecanisme de discriminare/excludere: separare; excludere; supercentrare pe propria cultură; supercontrol; suprimarea drepturilor individuale, civice; crima ca mijloc de acțiune politică; mecanisme cumulate. Nivel atitudinal de măsurare a extremismului: - ideologii difuze sau structurate ale discriminării; - fanatism; - dogmatism; - ideologii de tip etnocentrism; - naționalism agresiv etc.; - afirmări de personalitate autoritaristă, ideologii totalitare etc.; - ideologii totalitare. Nivel comportamental de măsurare a extremismului (la nivel de individ, organizație, mișcare socială etc.): - comportamente de tip rasist, antisemit etc.; - acte de dogmatism politic; - fundamentalism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
propria cultură; supercontrol; suprimarea drepturilor individuale, civice; crima ca mijloc de acțiune politică; mecanisme cumulate. Nivel atitudinal de măsurare a extremismului: - ideologii difuze sau structurate ale discriminării; - fanatism; - dogmatism; - ideologii de tip etnocentrism; - naționalism agresiv etc.; - afirmări de personalitate autoritaristă, ideologii totalitare etc.; - ideologii totalitare. Nivel comportamental de măsurare a extremismului (la nivel de individ, organizație, mișcare socială etc.): - comportamente de tip rasist, antisemit etc.; - acte de dogmatism politic; - fundamentalism religios-politic; - autoritarism; - totalitarism; - pogromuri; - genocid; - holocaust; - terorism politic; - fascism; - stalinism etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
suprimarea drepturilor individuale, civice; crima ca mijloc de acțiune politică; mecanisme cumulate. Nivel atitudinal de măsurare a extremismului: - ideologii difuze sau structurate ale discriminării; - fanatism; - dogmatism; - ideologii de tip etnocentrism; - naționalism agresiv etc.; - afirmări de personalitate autoritaristă, ideologii totalitare etc.; - ideologii totalitare. Nivel comportamental de măsurare a extremismului (la nivel de individ, organizație, mișcare socială etc.): - comportamente de tip rasist, antisemit etc.; - acte de dogmatism politic; - fundamentalism religios-politic; - autoritarism; - totalitarism; - pogromuri; - genocid; - holocaust; - terorism politic; - fascism; - stalinism etc.; - discriminare; - fanatism; - terorism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de speculații ale celor care se consideră a fi depozitari de știință/legitimitate identitară. Fenomene și spații identitaretc "Fenomene și spații identitare" Date fiind complexitatea domeniului, multitudinea de interese, discursul identitar a devenit, în bună măsură, un spațiu privilegiat al ideologiilor. Distincția dintre ceea ce este realitate sau aspirație identitară și ceea ce constituie fals și artefact în acest domeniu implică, în primul rând, luarea în considerare a discursului identitar difuz și, în al doilea rând, distincția dintre fenomenele și spațiile identitare. O
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
alt context susțin imaginea regiunilor istorice ca „straturi socioculturale de profunzime peste care s-au suprapus straturi mai noi de mare consistență și vizibilitate”, manifeste ca arii culturale care fie „sparg” regiunile istorice, fie le încalcă granițele 3. Concluziitc "Concluzii" Ideologiile sociale difuze ale naționalismului și ale (in)toleranței etnice sunt puternic legate de: - ceea ce știu oamenii, capitalul lor uman (dat de educație, migrație, calificare etc.); - ceea ce percep în legătură cu drumul economic al vieții lor; - starea de anomie pe care o identifică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
prin diversitate etnică redusă. La nivel de individ, acestea sunt asociate cu un nivel redus al capitalului uman, dar cu stocuri ridicate de capital relațional. Opțiunile electorale ale populației par să stea mai puțin sub semnul dezbaterilor în termeni de ideologii naționaliste și mai mult legate de percepțiile de stări anomice menționate anterior. Potențialul electoral al temelor corupției, al proastei funcționări a instituțiilor, a celor juridice în special, pare să fie, din perspectiva datelor analizate, extrem de ridicat. În legătură cu naționalismul a rezultat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
naționalism: identitar accentuat, identitar moderat și de segregare sau de excludere. O a patra stare de mentalitate se regăsește la nivelul celor care au un grad minim de aderență sau de interes pentru temele dezbaterii naționaliste. O caracteristică esențială a ideologiilor sociale difuze este dată de natura lor contradictorie. Se întâlnesc relativ frecvent (17% din totalul eșantionului) situații în care aceleași persoane se declară în favoarea democrației, dar și a unui regim militar; apoi, aproximativ 7% dintre românii intervievați susțin că „oamenii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cei intervievați în sens propriu, de „regim politic coordonat de militari”, sau în sens larg, de „aranjament social bazat pe ordine, disciplină” etc. Tipul de date cu care am lucrat nu permite o bună estimare a nivelului fenomenelor din domeniul ideologiilor sociale. Nu se poate răspunde la întrebări de tipul: „câți extremiști sunt în România” sau „cât de mare este intoleranța etnică”. În limita datelor de opinie disponibile au fost posibile numai dezagregări ale fenomenelor, trecerea de la ideea unui singur tip
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
grupului de foste țări comuniste, cele mai intense atitudini discriminatorii apar în cazurile Slovaciei, României, Lituaniei și Cehiei. România și Ungaria sunt țările din zonă cu cel mai ridicat indice de manifestare a relativismului valoric în calitate de componentă a toleranței sociale. Ideologiile identitare la care m-am referit anterior în acest subcapitol de concluzii vizează moduri de a fi, de a interacționa cu ceilalți. Am insistat asupra lor deoarece îmi par a fi exemplare pentru structura ideologiilor sociale: sunt difuze, contradictorii și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în calitate de componentă a toleranței sociale. Ideologiile identitare la care m-am referit anterior în acest subcapitol de concluzii vizează moduri de a fi, de a interacționa cu ceilalți. Am insistat asupra lor deoarece îmi par a fi exemplare pentru structura ideologiilor sociale: sunt difuze, contradictorii și diferențiate pe tipuri cu puternice conectări la resursele de status și comunitare și la stări de frustrare/satisfacție. Regăsim aceleași particularități și pentru ideologiile modurilor de acțiune publică (autoritarism, rebeliune, democrație și comunitarism) și pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
insistat asupra lor deoarece îmi par a fi exemplare pentru structura ideologiilor sociale: sunt difuze, contradictorii și diferențiate pe tipuri cu puternice conectări la resursele de status și comunitare și la stări de frustrare/satisfacție. Regăsim aceleași particularități și pentru ideologiile modurilor de acțiune publică (autoritarism, rebeliune, democrație și comunitarism) și pentru cele de relaționare cu locul, cu spațiul de viață (localism, regionalism etc.). „Segregaționiștii” în materie de probleme etnice seamănă foarte mult cu „rebelii” în materie de acțiuni publice. Am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
soluții publice de forță apar cu o probabilitate mai mare în situațiile de inconsistență negativă (rangul veniturilor este inferior rangului educației) din comunitățile înstărite din județe sărace. Aceste jocuri complexe ale inconsistențelor de status și de localizare ajung să influențeze ideologiile sociale prin intermediul unor variabile subiective legate de frustrare, satisfacție de durată etc. Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM 1tc "Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM 1" Agent comunitar - persoană, grup sau organizație care preia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]