3,426 matches
-
pune și pe noi Într-o lumină proastă.) șezând În puț nu prea ai ce vedea. (Închizându-te În propriile păreri sau prejudecăți, pierzi perspectivele pe care interpretările sau explicațiile altora ți le-ar putea oferi.) „Sunt trei feluri de ignoranță: a nu ști ceea ce ar trebui să știi; a ști rău ceea ce știi; a ști ceea ce n-ar trebui să știi.” (La Rochefoucauld) Îi dai măgarului smochine, el se duce să mănânce mărăcine. Când investim Încredere deplină În cel care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
conștient de absurditatea vorbelor și faptelor sale, Încât pretinde celor din jur să i le aprecieze. Dar tot ceea ce ar putea Învăța un prost este să Încerce să dea prostiei sale un aspect agreabil. „Nimic nu este mai Înspăimântător ca ignoranța activă.” (J.W. Goethe) Răspunde prostului tăcând. (Pentru că tot nu l-am putea scoate dintr-ale lui: „Ce face un prost nu pot desface zece Înțelepți”; „Când te iei după un prost, mai mare prost ești”.) „Prostul e de două
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mărul Încărcat de roade, căruia oamenii Îi rup, din lăcomie, crengile; astfel, el nu poate să-și Împlinească, până la capăt, anii rodirii, murind Înainte de vreme.) Cine știe totul nu știe nimic. (Persoana care pretinde că știe totul are, În realitate, ignoranța faptului că, pe măsură ce adâncim cunoașterea, aceasta se complică, implicând tot mai multe posibilități de explicație.) Proverbul Își are originea În reflecția lui Socrate: „Tot ce știu este că nu știu nimic”. „A ști totul este un vis de om tânăr
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se va da. (Nimic nu se obține fără o determinare interioară. Așa se explică faptul paradoxal că sunt orbi care „văd” și surzi care „aud”, și invers: sunt persoane cu simțurile intacte, dar care se mențin Într-o stare de ignoranță, din cauza blazării sau a dezinteresului manifestat față de sine și față de lume.) Latinii legau specificul psihologic al omului de „curiozitate”: Homo sum, nihil humani a me alienum puto - Sunt om și nimic din ceea ce este omenesc nu socotesc străin de mine
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Unii au talentul de a-și folosi aptitudinile nu În bine, ci În rău, de a compromite un rezultat bun, obținut cu trudă.) Chiorul Între orbi este Împărat. (Un minimum de informație sau de competență este superior oricărei forme de ignoranță.) Unde-i bine, nu-i de mine; unde-i rău, hop și eu! (Este exclamația amară nu numai a ghinionistului, dar și a celui care constată că nu are abilitatea de a valorifica, pe moment, situațiile favorabile de viață Întâlnite
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sau cât vrei să faci din ceea ce poți). Μ Recomandarea ca actul psihoterapeutic să fie desfășurat Într-o manieră individualizată a devenit astăzi un truism. și totuși mai există Încă psihoterapeuți care, din comoditate, grabă sau, și mai grav, din ignoranță, realizează un act psihoterapeutic generalizat, aplicând aceleași proceduri pentru mai mulți pacienți suferinzi de aceeași boală. Ei apreciază, probabil, că fiind vorba de același tip de boală, și vindecarea trebuie să se realizeze la toți În același mod, În aceleași
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
că majoritatea celor care recurg la gândirea religioasă o fac nu atât pentru a afla ceva nou, cât pentru a se securiza (esența acestei gândiri este de a produce, În primul rând, transformări, modificări, și nu de a Înlătura o ignoranță de un anumit tip). Altfel spus, produsul principal al acestei gândiri este „suferința”, derivată din conștientizarea unor neajunsuri ale propriului eu moral, suferință care va da naștere apoi unei trebuințe de a ne organiza conduita după cerințele unui Înalt sentiment
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
decât într-o măsură atât de redusă, încât devin victime ale modelului amintit. Frustrarea sau chiar freamătul nevrotic sunt de-acum stări de spirit colective. De exemplu, până acum câțiva ani, lumpenproletarii respectau cultura și nu se rușinau de propria ignoranță. Dimpotrivă, erau chiar mândri de propriul model popular de analfabeți, însă în posesia misterului realității. Îi priveau cu un fel de dispreț îndrăzneț pe „copiii lui tata”, pe micii burghezi, de care se disociau chiar și atunci când erau constrânși să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în posesia misterului realității. Îi priveau cu un fel de dispreț îndrăzneț pe „copiii lui tata”, pe micii burghezi, de care se disociau chiar și atunci când erau constrânși să-i servească. Acum, dimpotrivă, ei încep să se rușineze de propria ignoranță: au abjurat de la propriul model cultural (cei mai tineri nici măcar nu și-l mai amintesc, l-au pierdut complet), iar noul model pe care încearcă să-l imite nu prevede analfabetismul și grosolănia. Tinerii lumpenproletari - umiliți - își șterg din buletin
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care încearcă să-l imite nu prevede analfabetismul și grosolănia. Tinerii lumpenproletari - umiliți - își șterg din buletin numele propriei meserii, pentru a-l înlocui cu calificarea de „student”. Desigur, din clipa în care au început să se rușineze de propria ignoranță, au început să disprețuiască și cultura (caracteristică a micii burghezii pe care au preluat-o imediat, prin mimesis). În același timp, tânărul mic-burghez, adecvându-se la modelul „televiziv” - pe care, fiind creat și promovat de însăși clasa din care el face
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Lumea nu mai simte nu doar prestigiul, dar nici valoarea Bisericii. A abjurat în mod inconștient de la una dintre obișnuințele sale cele mai oarbe. Și asta, fără îndoială, în favoarea a ceva mai rău decât religia. Și fără ca măcar să fi depășit ignoranța la care o supusese veacuri întregi pragmatismul diabolic al Bisericii. În acest context - prăbușirea valorilor ecleziastice, determinată de o hotărâre oarbă a maselor care susțin acum alte valori -, problema divorțului ar trebui să se încheie cu o uriașă victorie laică
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
din această cultură formală și practică. La rândul său, o astfel de absență a culturii devine o ofensă la adresa demnității omenești, atunci când ea se manifestă în mod explicit ca dispreț al culturii moderne și nu exprimă altceva decât violența și ignoranța unei lumi represive în totalitatea sa. 10 iunie 1974. Studiu asupra revoluției antropologice în Italia 1tc "10 iunie 1974. Studiu asupra revoluției antropologice în Italia1" 2 iunie 2: pe prima pagină a ziarului Unità tronează titlul marilor ocazii: „Trăiască republica
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fost pronunțate aceste nume demonstrează că problema „italiană” nu a fost dezbătută nici măcar pe departe. Iar eu tocmai această problemă o înfrunt. Pentru că o trăiesc. Și nu joc la două mese (cea a vieții și cea a sociologiei), pentru că altfel ignoranța mea sociologică nu ar avea acea „candoare cuceritoare” despre care vorbește chiar Ferrarotti. Consider că pot să afirm cu temei că problema italiană nu are echivalent în restul lumii capitaliste. Nici o țară nu a posedat la fel ca țara noastră
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
niciodată „oaia neagră” (sau „rătăcită”) în condiția de a trebui să răspundă. Istoria Bisericii e una a puterii și a delictelor de putere, dar - și asta este cel mai rău - este, cel puțin în ultimele secole, și o istorie a ignoranței. Nimeni n-ar putea demonstra, de exemplu, că a mai vorbi astăzi despre Sfântul Toma din Aquino ignorând, în primul rând, cultura liberală, raționalistă și laică și apoi cultura marxistă în politică și pe cea freudiană în psihologie (ca să rămân
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
astăzi despre Sfântul Toma din Aquino ignorând, în primul rând, cultura liberală, raționalistă și laică și apoi cultura marxistă în politică și pe cea freudiană în psihologie (ca să rămân în limitele unor scheme elementare) nu este un act de subcultură. Ignoranța Bisericii în aceste ultime două secole a fost paradigmatică, mai ales în ceea ce privește Italia. După ignoranța ei s-a plăsmuit și cea simplistă a burgheziei italiene. E vorba despre o ignoranță a cărei definiție culturală este următoarea: o perfectă coexistență între
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și apoi cultura marxistă în politică și pe cea freudiană în psihologie (ca să rămân în limitele unor scheme elementare) nu este un act de subcultură. Ignoranța Bisericii în aceste ultime două secole a fost paradigmatică, mai ales în ceea ce privește Italia. După ignoranța ei s-a plăsmuit și cea simplistă a burgheziei italiene. E vorba despre o ignoranță a cărei definiție culturală este următoarea: o perfectă coexistență între „iraționalism”, „formalism” și „pragmatism”. Sentințele Tribunalului Sacru sunt, de exemplu, un enorm corpus de documente
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
limitele unor scheme elementare) nu este un act de subcultură. Ignoranța Bisericii în aceste ultime două secole a fost paradigmatică, mai ales în ceea ce privește Italia. După ignoranța ei s-a plăsmuit și cea simplistă a burgheziei italiene. E vorba despre o ignoranță a cărei definiție culturală este următoarea: o perfectă coexistență între „iraționalism”, „formalism” și „pragmatism”. Sentințele Tribunalului Sacru sunt, de exemplu, un enorm corpus de documente ce demonstrează arbitrarul spiritualist și formalist, pe de o parte, și, pe de altă parte
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fi oameni care au împărțit puterea cu aceia, în calitate de responsabili minori față de responsabilii majori (și nu e sigur, ca în cazul americanilor, că ei sunt neapărat mai buni). Aceasta ar fi, în definitiv, adevărata lovitură de stat. 25 ianuarie 1975. Ignoranța Vaticanului ca paradigmă a ignoranței burgheziei italiene 1tc "25 ianuarie 1975. Ignoranța Vaticanului ca paradigmă a ignoranței burgheziei italiene1" Pentru un profan, poziția lui Donat-Cattin2 în Partidul Creștin-Democrat pare a fi destul de bizară: el vorbește despre CD ca despre un
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
puterea cu aceia, în calitate de responsabili minori față de responsabilii majori (și nu e sigur, ca în cazul americanilor, că ei sunt neapărat mai buni). Aceasta ar fi, în definitiv, adevărata lovitură de stat. 25 ianuarie 1975. Ignoranța Vaticanului ca paradigmă a ignoranței burgheziei italiene 1tc "25 ianuarie 1975. Ignoranța Vaticanului ca paradigmă a ignoranței burgheziei italiene1" Pentru un profan, poziția lui Donat-Cattin2 în Partidul Creștin-Democrat pare a fi destul de bizară: el vorbește despre CD ca despre un partid al „păturilor medii”, dat
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
responsabilii majori (și nu e sigur, ca în cazul americanilor, că ei sunt neapărat mai buni). Aceasta ar fi, în definitiv, adevărata lovitură de stat. 25 ianuarie 1975. Ignoranța Vaticanului ca paradigmă a ignoranței burgheziei italiene 1tc "25 ianuarie 1975. Ignoranța Vaticanului ca paradigmă a ignoranței burgheziei italiene1" Pentru un profan, poziția lui Donat-Cattin2 în Partidul Creștin-Democrat pare a fi destul de bizară: el vorbește despre CD ca despre un partid al „păturilor medii”, dat fiind faptul că se contopește cu clasa
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sigur, ca în cazul americanilor, că ei sunt neapărat mai buni). Aceasta ar fi, în definitiv, adevărata lovitură de stat. 25 ianuarie 1975. Ignoranța Vaticanului ca paradigmă a ignoranței burgheziei italiene 1tc "25 ianuarie 1975. Ignoranța Vaticanului ca paradigmă a ignoranței burgheziei italiene1" Pentru un profan, poziția lui Donat-Cattin2 în Partidul Creștin-Democrat pare a fi destul de bizară: el vorbește despre CD ca despre un partid al „păturilor medii”, dat fiind faptul că se contopește cu clasa muncitoare. Dar CD nu este
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
oficialitatea etc. Ca partid care dă glas lumii țărănești și este supus (cel puțin formal, dar foarte formal, după cum s-a văzut ulterior) Vaticanului, Democrația creștină a trăit în cea mai înspăimântătoare absență a culturii, adică într-o totală, degradantă ignoranță. Codurile culturilor rurale specifice, valabile (așa cum am spus) fiecare în contextul propriu, devin ridicole și „provinciale”, dacă sunt înălțate la nivel național, și ajung să fie monstruoase, dacă sunt instrumenta lizate de către Biserică, dat fiind că religiozitatea lor nu este
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a acestor mijloace, sarcinile nedorite s-ar reduce în mod hotărâtor. Tu însuți spui că în lumea modernă există două tipuri de cupluri: cele burgheze privilegiate (hedoniste), care „concep plăcerea distinctă și separată de procreare”, și cele populare, care, „din ignoranță și bestialitate, nu ajung la o asemenea concepție”. Ei bine, eu puneam ca o primă condiție a luptei progresiste și radicale tocmai asta, pretenția de a aboli - prin mijloace la care țara are dreptul democratic - această distincție clasistă. Așadar, repet
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
să aparțină unei turme. Tocmai în acest sens aș vrea să declar public aici că nu am fost, nu sunt și nu voi fi niciodată un „tovarăș de drum” pentru un om atât de ignorant și de mândru de propria ignoranță. Simplismul său, bazat pe conformism și pe tradiționalism, nu poate fi decât semnul unei „continuități”, cea a micii burghezii italiene și a conștiinței sale nefericite (refuzul culturii, dorința de normalitate, caracteristici fiziologice obișnuite, vânarea vrăjitoarelor). Nu fără motiv, Napolitano 1
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Însă în momentul în care erau asumate ca „valori” naționale, nu puteau decât să-și piardă orice caracter real și să se transforme într-un conformism de stat atroce, stupid și represiv: conformismul puterii fasciste și democrat-creștine. Provincialismul, grosolănia și ignoranța - atât ale elitelor, cât și, la nivel diferit, ale maselor - erau la fel în timpul fascismului și în prima fază a regimului democrat-creștin. Paradigme ale acestei ignoranțe erau pragmatismul și formalismul Vaticanului. Toate acestea sunt clare și fără echivoc astăzi, deoarece
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]