KorAP: Find »[drukola/base=im & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...196 >

4,887 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772

Leiden, 1972, p. 176. 87 Elisabeth Bradler-Rottmann, Die Reformen Kaiser Josephs II, Göppingen, 1973, p. 172. 88 Helen Liebel-Weckowicz, Auf der Suche nach neuer Autorität: Raison d'Etat in den Verwaltungs und Rechtsreformen Maria Theresias und Josephs II., în Österreich im Europa der Aufklärung. Kontinuität und Zäsur in Europa zur Zeit Maria Theresias und Josephs II., Internationales Symposion in Wien. 20-23 Oktober 1980, vol. II, Wien, 1985, p. 339-364. 89 Pentru istoria Universității din Viena, v. Beiträge zur Geschichte der Universität

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
Documente..., I/1, nr. MCCLXIII, p. 888. 26 Al. Grigorovici, Răpirea Bucovinei și politica Franței, în "Codrul Cosminului", X, 1936-1939, Cernăuți, p. 426. 27 D. Werenka, Die Verhandlungen Österreichs mit den Türkei über den "Bukowiner District", în "Jahresbericht des Saats-Unterrealschule im V. Bezirke von Wien", 1891/1892, p. 6. 28 R. Fr. Kaindl, Geschichte der Bukowina, Dritter Abschnitt, Die Bukowina unter der Herrschaft des österreichischen Keiserhauses (seit 1774), Czernowitz, 1898, p. 7-10; A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, vol. IX

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
Război, p. III, doc. nr. 88/1779. 100 Kriegsarchiv, Wien, HokfriegsRath, Protokoll, 1779, Dep. Lit. G, Pg. 2522. 101 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, p. V, doc. nr. 61/1780. 102 Erich Prokopowitsch, Die Freimaurerei in der Bukowina im 18. Jahrhundert, în "Analele Bucovinei", an VI, 2/1999, p. 470-471. 103 DANIC București, fond Consiliul Aulic de Război, p. V, doc. nr. 82/1780. 104 Ibidem, doc. nr. 64. 105 Ibidem, p. IV, doc. nr. 52/780. 106 Documentul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
București, fond Consiliul Aulic de Război, pachet XXI, doc. nr. 19. 177 Gheron Netta, Expansiunea economică a Austriei, p. 58-61. 178 Olga Cicanci, Companiile grecești din Transilvania și comerțul european în anii 1636-1746, București, 1981; Sonia Jordan, Die Kaiserliche Wirtschaftspolitik im Banat im 18. Jahrhundert, München, 1967, p. 146-200. 179 Harald Heppner, Die habsburgisch-moldauischen Wirtschaftsbeziehungen um 1800, în Festschrift Othmar Pikl zum 60. Geburtstag, Graz-Wien, 1987, p. 229-236. 180 Gheron Netta, op. cit., p. 62. 181 Mihai-Ștefan Ceaușu, Contribuții la istoricul exploatării

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
Consiliul Aulic de Război, pachet XXI, doc. nr. 19. 177 Gheron Netta, Expansiunea economică a Austriei, p. 58-61. 178 Olga Cicanci, Companiile grecești din Transilvania și comerțul european în anii 1636-1746, București, 1981; Sonia Jordan, Die Kaiserliche Wirtschaftspolitik im Banat im 18. Jahrhundert, München, 1967, p. 146-200. 179 Harald Heppner, Die habsburgisch-moldauischen Wirtschaftsbeziehungen um 1800, în Festschrift Othmar Pikl zum 60. Geburtstag, Graz-Wien, 1987, p. 229-236. 180 Gheron Netta, op. cit., p. 62. 181 Mihai-Ștefan Ceaușu, Contribuții la istoricul exploatării sării la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
care eu îi iubesc și de care sunt iubit", act aflat la Kriegsarchiv, Wien, HofKriegsRath, 1786, 39, 16. 208 Kriegsarchiv, Wien, HofKriegsRath, 1786, 39, 27. 209 Hans Wagner, Die Loge zur Wahren Eintracht, în vol. Österreichische Freimauerlogen. Humanität und Toleranz im 18. Jahrhundert, Österreichisches Freimauermuseum, Schloss Rosenau bei Zwettl, 1976, p. 7-8. 210 Kuess Scheichelbauer, 200 Jahre Freimauererei in Österreich, Verlag O. Kerry, Wien, 1959, p. 52. 211 Pentru viața și opera lui Born, v. Edwin Zellweker, Das Urbild des Sarastro

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
223 Erich Prokopowitsch, Die Wiener "Geheime Assoziathn" und der Bukowiner Bojar Basilius von Balsch, în "Sudost-Forschungen", Munchen, 2/1961, p. 276. 224 Elisabeth Bradler-Rottmann, Die Reformen Kaiser Joseph II., p. 39. 225 J. Polek, Die Vereinigung der Bukowina mit Galizien im Jahre 1786, în "Jahrbuch des Bukowiner Landes-Museums", Achter Jahrgang, Czernowitz, 1900, p. 68 și urm. 226 Ibidem; Ion Nistor, Istoria Bucovinei, p. 51-52. 227 Elisabeth Bradler-Rottmann, op. cit., p. 39-40. 228 Mihai-Ștefan Ceaușu, Instituirea administrației habsburgice în Bucovina, p. 133. 229

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
a cunoștințelor sale în problema Țărilor Române, și acest document. La aceasta se adaugă și referința privitoare la încordarea internațională produsă, la începutul anului 1791, de încercarea Rusiei de a reține și a îngloba zona Oceakovului (cf. Georges Rude, Europa im 18 Jahrhundert. Die Aristokratie und ihre Herausforderung durch das Bürgertum, Deutscher Taschenbuch Verlag, München, 1978, p. 427-430). 49 HausHofund Staats Archiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), v. anexa II. 50 Nicolae Iorga, Istoria literaturii române

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
113 I. V. Goraș, Învățământul românesc în ținutul Sucevei. 1775-1918, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1975, p. 53; Ioan Mircea Bogdan, Die Rumänen und ihr Schulwesen (Banat, Siebenbürgen, Bukowina, Moldau und Walachei), în Revolution des Wissens? Europa und seine Schulen im Zeitalter der Aufklärung (1750-1825), Bochum, 1991, p. 405. 114 Constantin Ungureanu, Învățământul primar din Bucovina (1774-1918), Editura Civitas, Chișinău, 2007, p. 25. 115 Nicolae Bocșan, op. cit., p. 121-123. 116 I. V. Goraș, op. cit., p. 50. 117 G. Tofan, Istoricul învățământului

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
Veniamin Ciobanu, La pénétration de l'idéologie révolutionnaire dans les Principautés Roumaines par la voie polonaise, în Al. Zub (ed.), La révolution française et les roumains, Iași, 1989, p. 161-178. 198 Ibidem, p. 170. 199 Erich Prokopowitsch, Ein bukowiner Freikorps im Jahre 1797, în "Südost-Forschungen", XXIII/1964, München, p. 340. 200 Allgemeine Verwaltungs Archiv, Wien, Hofkanzlei, Protokollen, Galizie, 1797, nr. 14810/1195; 15391/1249; 18903/1155. 201 N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi, vol. I, București, 1902, p. 94-95. 202

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
156. 218 Ion Budai-Deleanu, op. cit., p. 189-199. 219 Ion Nistor, Istoria bisericii din Bucovina, București, 1916, p. 34-37. 220 Allgemeine Verwaltungs Archiv, Wien, Hofkanzlei, Protokoll, Galizie, nr. 14810/1195; 15391/1249; 26308/1933 ex. 1797; Erich Prokopowitsch, Ein Bukowiner Freikorps im Jahre 1797, în "Südost-Forschungen", vol. XXIII, München, 1964, p. 339-341. 221 HausHofund StaatsArchiv Wien, Staatsratsakten, nr. 975/1799. 222 Ibidem. 223 Lucia Protopopescu, op. cit., p. 94-116, 148-149. 224 Manuscrisul lui Ion Budai-Deleanu a fost tipărit prima dată, în traducere românească

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
doveditoare a cunoștințelor sale în problema Țărilor Române și acest document. Se mai adaugă și referința privitoare la încordarea internațională produsă, la începutul anului 1791, de încercarea Rusiei de a reține și a îngloba zona Oceakovului (cf. Georges Rude, Europa im 18 Jahrhundert. Die Aristrokratie und ihre Herausforderung durch das Bürgertum, Deutcher Taschenbuch Verlag, München, 1978, p. 427-430). 2 Johann Anton Güldenstädt (26.04.1745, Riga 23.03.1781, St. Petersburg), naturalist și explorator german. Spirit iluminist, în calitate de membru al Academiei

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
Ucraina, Astrahan, Caucazul de Nord și Georgia. Rezultatele acesteia, cuprinzând importante date privitoare la flora, fauna, geografia, economia sau limbile vorbite în regiunile explorate, au fost publicate după moartea sa de Peter Simon Pallas, sub titlul: Reisen durch Russland und im Caucasischen Gebürge, St. Petersburg, 1787. 3 Traducătorul a fost teologul, filozoful și scriitorul grec Eugenios Voulgaris (10.08.1716, Corfu 12.06.1806, St. Petersburg), numit în 1775 episcop ortodox de Cherson. 1 Scris deasupra rândului. 2 Scris deasupra rândului

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340

din băieți și chiar unele colege (cred) am dat fuga la restaurantul din colț, de lângă catedrală, unde am luat câte un mic, mic lichior să nu mioase, încât atunci când am ajuns în sală, nimeni nu mai era emoționat... numai că imul FMTD, după cum a spus mai tarziu domnul Iurasoc, a fost cântat prea tare, atunci neexistând amplicficare, microfoane și alte tehnici ajutătoare. Înainte de începere un coleg, cred că Mihăescu sau Vatamniuc care se ocupă cu „ securitatea” a încercat să oprească niște

PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai (2006) [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820

bucovinenii din diaspora. Începe să publice el însuși primele studii și articole despre Bucovina. Începutul îl constituie, în 1954, lucrarea Germanii din Bucovina. Grupele etnice și economia lor în oglinda istoriei (Das Deutschtum des Buchenlandes. Die Volkgruppe und ihre Wintschaft im Spiegel der Geschichte). În 1961 publică studiile Coloniile și viața economică a germanilor bucovineni: proiect pentru o istorie economică a coloniștilor germani din Bucovina (Siedlung und Wistschaft der Buchenlanddeutschen: Gedanken zu einer Wirtschaftsgeschichte der deutschen Siedler in der Bukowina) în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
Corola-website/Law/126071_a_127400

din România, localitatea Arad, str. Abrud bl. 121, ap. 12, județul Arad. 147. Cioloca Christian Cornel, născut la 14 mai 1980 în localitatea Oravița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Cioloca Aurel și Marioara, cu domiciliul actual în Austria, 6800 Feldkirch, Im Bruhl 32, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Oravița, Str. Ciclovei nr. 1, județul Caraș-Severin. 148. Ghiurcan Norbert, născut la 13 iunie 1980 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiul lui Ghiurcan Nicolaie și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria

HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126071_a_127400]
România, localitatea Târgu Mureș, aleea Carpați nr. 3/10, județul Mureș. 179. Keul Elke, născută la 10 septembrie 1979 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiica lui Keul Gunther Karl și Wagner Marta, cu domiciliul actual în Germania, 73614 Schorndorf-Weiler, Im Rehfeld 16, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Hoghilag nr. 66, județul Sibiu. 180. Keul Gunther, născut la 23 iulie 1978 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiul lui Keul Gunther Karl și Wagner Marta, cu domiciliul actual în Germania

HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126071_a_127400]
cu ultimul domiciliu din România, localitatea Hoghilag nr. 66, județul Sibiu. 180. Keul Gunther, născut la 23 iulie 1978 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiul lui Keul Gunther Karl și Wagner Marta, cu domiciliul actual în Germania, 73614 Schorndorf-Weiler, Im Rehfeld 16, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Hoghilag nr. 66, județul Sibiu. 181. Korner Juliana, născută la 31 mai 1963 în localitatea Pitești, județul Argeș, România, fiica lui Șerbănescu Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 55270 Jugenheim

HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126071_a_127400]
ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Glad nr. 53 A, județul Timiș. 188. Zarnescu Ștefan, născut la 17 martie 1938 în localitatea Pochidia, județul Vaslui, România, fiul lui Zarnescu Dumitru și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 72076 Tubingen, Im Schonblick 56, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Iași, str. Garabet Ibraileanu nr. 6, bl. 7, sc. C, ap. 10, județul Iași. 189. Karsai Rudolf, născut la 7 iulie 1979 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiul lui Karsai Ștefan

HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126071_a_127400]
Corola-website/Law/126174_a_127503

Arbeitserlaubnis kann Auslandern fur eine Beschaftigung von mindestens 30 Stunden wochentlich bei durchschnittlich mindestesn sechs Stunden arbeitstaghich în der Land- und Forstwirtschaft, în Hotel- und Gaststattengewerbe, în der Obst- und Gemusever- arbeitung sowie în Sagewerken bis zu insgesamt 3 Monaten im Kalenderjahr erteilt werden, wenn der Arbeitnehmer auf Grund einer Absprache der Bundesanstalt fur Arbeit mit der Arbeitsverwaltung des Herkunftslandes uber das Verfahren, die Auswahl und die Vermittlung vermittelt worden ist. Der Zeitraum fur die Beschaftigung von Arbeitnehmen nach Satz 1

HOTĂRÂRE nr. 930 din 9 noiembrie 1999 pentru aprobarea Înţelegerii dintre Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale din România şi Oficiul Federal al Muncii din Republica Federala Germania privind angajarea de lucrători români pentru o activitate cu durata determinata în Republica Federala Germania, semnata la Bucureşti la 13 septembrie 1999. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126174_a_127503]
Grund einer Absprache der Bundesanstalt fur Arbeit mit der Arbeitsverwaltung des Herkunftslandes uber das Verfahren, die Auswahl und die Vermittlung vermittelt worden ist. Der Zeitraum fur die Beschaftigung von Arbeitnehmen nach Satz 1 ist fur einen. Betrieb auf sieben Monate im Kalenderjahr begrenzt. Satz 2 gilt nicht fur Betriebe des Obst-, Gemuse-, Wein-, Hopfen- und Tabakanbaus. ... (2) Die Arbeitseriaubnis kann Auslandern fur eine Beschaftigung im Schaustellergewerbe bis zu insgesamt neun Monaten jahrlich erteilt werden, wenn der Arbeitnehmer von der Arbeitnehmer von

HOTĂRÂRE nr. 930 din 9 noiembrie 1999 pentru aprobarea Înţelegerii dintre Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale din România şi Oficiul Federal al Muncii din Republica Federala Germania privind angajarea de lucrători români pentru o activitate cu durata determinata în Republica Federala Germania, semnata la Bucureşti la 13 septembrie 1999. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126174_a_127503]
Zeitraum fur die Beschaftigung von Arbeitnehmen nach Satz 1 ist fur einen. Betrieb auf sieben Monate im Kalenderjahr begrenzt. Satz 2 gilt nicht fur Betriebe des Obst-, Gemuse-, Wein-, Hopfen- und Tabakanbaus. ... (2) Die Arbeitseriaubnis kann Auslandern fur eine Beschaftigung im Schaustellergewerbe bis zu insgesamt neun Monaten jahrlich erteilt werden, wenn der Arbeitnehmer von der Arbeitnehmer von der Bundesanstalt fur Arbeit auf Grund einer Absprache mit der Arbeitsverwallung des Herkunftslandes Ober das Verfahren, die Auswahi und die Vermittlung vermittelf worden ist.

HOTĂRÂRE nr. 930 din 9 noiembrie 1999 pentru aprobarea Înţelegerii dintre Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale din România şi Oficiul Federal al Muncii din Republica Federala Germania privind angajarea de lucrători români pentru o activitate cu durata determinata în Republica Federala Germania, semnata la Bucureşti la 13 septembrie 1999. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126174_a_127503]
von der Arbeitnehmer von der Bundesanstalt fur Arbeit auf Grund einer Absprache mit der Arbeitsverwallung des Herkunftslandes Ober das Verfahren, die Auswahi und die Vermittlung vermittelf worden ist. Wenn die Beschaftigung în einem Kalenderjahr sechs Monate Oberschreitet, darf dem Auslander im folgenden Kalenderjahr keine Arbeitserlaubnis fur eine zeitlich begrenzte Beschaftigung im Schausteilergewerbe erteilt werden; dabei sind auch Beschaftigungen nach Absatz 1 zu berucksichtigen. ... Anexă 2 ------- la înțelegere Anexă 3 ------- la înțelegere Hinweise zu den Anforderungen an Unterkunfte fur auslandische Arbeitnehmer I.

HOTĂRÂRE nr. 930 din 9 noiembrie 1999 pentru aprobarea Înţelegerii dintre Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale din România şi Oficiul Federal al Muncii din Republica Federala Germania privind angajarea de lucrători români pentru o activitate cu durata determinata în Republica Federala Germania, semnata la Bucureşti la 13 septembrie 1999. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126174_a_127503]
einer Absprache mit der Arbeitsverwallung des Herkunftslandes Ober das Verfahren, die Auswahi und die Vermittlung vermittelf worden ist. Wenn die Beschaftigung în einem Kalenderjahr sechs Monate Oberschreitet, darf dem Auslander im folgenden Kalenderjahr keine Arbeitserlaubnis fur eine zeitlich begrenzte Beschaftigung im Schausteilergewerbe erteilt werden; dabei sind auch Beschaftigungen nach Absatz 1 zu berucksichtigen. ... Anexă 2 ------- la înțelegere Anexă 3 ------- la înțelegere Hinweise zu den Anforderungen an Unterkunfte fur auslandische Arbeitnehmer I. Bauliche Ausfuhrung 1. Die lichte Hohe der Schlaf─ und Tagesraume

HOTĂRÂRE nr. 930 din 9 noiembrie 1999 pentru aprobarea Înţelegerii dintre Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale din România şi Oficiul Federal al Muncii din Republica Federala Germania privind angajarea de lucrători români pentru o activitate cu durata determinata în Republica Federala Germania, semnata la Bucureşti la 13 septembrie 1999. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126174_a_127503]
Beschaftigungen nach Absatz 1 zu berucksichtigen. ... Anexă 2 ------- la înțelegere Anexă 3 ------- la înțelegere Hinweise zu den Anforderungen an Unterkunfte fur auslandische Arbeitnehmer I. Bauliche Ausfuhrung 1. Die lichte Hohe der Schlaf─ und Tagesraume muss mindestens 2,30 m betragen. Im Dachraum muss die lichte Mindesthohe uber mindestens 1/3 der Grundflache jedes Raumes vorhanden sein. 2. Die Fussboden mussen einen fusswarmen Belag haben. 3. Wande und Dacher mussen wetterdicht sein. 4. Die Aussenturen mussen dicht und abschliessbar sein. 5. Die

HOTĂRÂRE nr. 930 din 9 noiembrie 1999 pentru aprobarea Înţelegerii dintre Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale din România şi Oficiul Federal al Muncii din Republica Federala Germania privind angajarea de lucrători români pentru o activitate cu durata determinata în Republica Federala Germania, semnata la Bucureşti la 13 septembrie 1999. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126174_a_127503]