3,483 matches
-
producă efectul comic"74. Definiția de mai sus calcă pe urmele principalei teorii aristotelice asupra artei, teoria imitației, care susține că esența operei, a celei literare cu precădere, rezidă în fenomenul de mimetism 75. Parodia ar reprezenta o imitație a imitației, adică o imitație de grad secund. Punând accentul pe efectul de ridiculizare care se obține prin mijlocirea textului parodic și incluzând în acest tip de literatură subiectele cele mai lipsite de demnitate, definiția însăși se dovedește mimetică: Aristotel făcuse cel
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
74. Definiția de mai sus calcă pe urmele principalei teorii aristotelice asupra artei, teoria imitației, care susține că esența operei, a celei literare cu precădere, rezidă în fenomenul de mimetism 75. Parodia ar reprezenta o imitație a imitației, adică o imitație de grad secund. Punând accentul pe efectul de ridiculizare care se obține prin mijlocirea textului parodic și incluzând în acest tip de literatură subiectele cele mai lipsite de demnitate, definiția însăși se dovedește mimetică: Aristotel făcuse cel dintâi precizările cu privire la
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
măsură, și la stilul scrierilor respective. Le Petit Larousse surprinde prin lipsa de densitate, neoferindu-i termenului decât două rânduri, primul tributar paradigmei parodice cultivate îndeosebi de teatrul francez clasic, iar cel de-al doilea făcând simpliste mențiuni lingvistice: "1. imitație burlescă a unei opere literare sau artistice; 2. imitație grosolană: o parodie de proces"76. Într-un Dicționar de termeni literari cum este cel propus de Academia de Științe, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" regăsim trimiterea la
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
surprinde prin lipsa de densitate, neoferindu-i termenului decât două rânduri, primul tributar paradigmei parodice cultivate îndeosebi de teatrul francez clasic, iar cel de-al doilea făcând simpliste mențiuni lingvistice: "1. imitație burlescă a unei opere literare sau artistice; 2. imitație grosolană: o parodie de proces"76. Într-un Dicționar de termeni literari cum este cel propus de Academia de Științe, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" regăsim trimiterea la etimologia termenului, care ar proveni, la noi, din limba
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
menționează termenul care a luat naștere în limba greacă și apoi a intrat în limba latină. În mod cu totul restrictiv, se insistă pe ideea că parodia ar fi terenul predilect de desfășurare a satirei/ burlescului/ comicului: "P. desemnează o imitație satirică a unei opere serioase, îndeobște cunoscută publicului, ale cărei subiect și procedee de expresie sunt transpuse la modul burlesc. Ea nu este o simplă pastișă, mai mult sau mai puțin involuntară, ci o mimare a originalului, cu intenția expresă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în Comicologia: "Paraodos (para + odos, contra-cântec) indică la început o intrare laterală pentru cor și orchestră; același nume este dat acelei părți din piesă în care corul intră în scenă pentru a-și recita ritmurile anapestice. Apoi, parodia denumește o imitație comică a unei opere serioase și de notorietate, căreia i se vizează subiectul sau procedeele de expresie (s.n.)"80. Aceasta intră în dialog cu încercarea de definire etimologică propusă, mai târziu, de Mircea Doru Lesovici: "Parodia (gr. parodia £ para "alături
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
notorietate, căreia i se vizează subiectul sau procedeele de expresie (s.n.)"80. Aceasta intră în dialog cu încercarea de definire etimologică propusă, mai târziu, de Mircea Doru Lesovici: "Parodia (gr. parodia £ para "alături" și ode "odă") e, în linii mari, imitația unui text literar care urmărește un efect umoristic, de obicei prin accentuarea și îngroșarea trăsăturilor caracteristice ale originalului"81, dar și în congruență cu decriptările pe care le întâlnim în importante studii de poetică. Este și cazul discutării termenului de către
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la care era supus comandantul victorios de către soldați; e cunoscut râsul ritual al romanilor la înmormântări; e cunoscută libertatea legiferată a râsului mimic"91 etc.). Spre această idee se îndreaptă și Ulrich Weisstein în studiul său dedicat formelor artistice de "imitație răzbunătoare" a modelului: Întrucât aceste parodii făceau parte din concursurile desfășurate la diverse festivaluri, putem totuși concluziona că stabilesc aproximativ aceeași relație cu epicul pe care o stabilește satira cu tragedia. Deși conține numeroase și evidente elemente umoristice, satira nu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și realitate, dacă nu cea mai spinoasă problemă a esteticii vechilor greci, cu siguranță una de căpătâi, credem că își poate găsi o explicație și destinul parodiei (o "literatură de gradul doi", după expresia celebră a lui Genette, adică o imitație a imitației, care conduce la apariția palimpsestului 93). Aristotel plasează originea artei tocmai în facultatea instinctiv-umană de a imita: "În general vorbind, două sunt cauzele ce par a fi dat naștere poeziei, amândouă cauze firești. Una e darul înnăscut al
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
dacă nu cea mai spinoasă problemă a esteticii vechilor greci, cu siguranță una de căpătâi, credem că își poate găsi o explicație și destinul parodiei (o "literatură de gradul doi", după expresia celebră a lui Genette, adică o imitație a imitației, care conduce la apariția palimpsestului 93). Aristotel plasează originea artei tocmai în facultatea instinctiv-umană de a imita: "În general vorbind, două sunt cauzele ce par a fi dat naștere poeziei, amândouă cauze firești. Una e darul înnăscut al imitației, sădit
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a imitației, care conduce la apariția palimpsestului 93). Aristotel plasează originea artei tocmai în facultatea instinctiv-umană de a imita: "În general vorbind, două sunt cauzele ce par a fi dat naștere poeziei, amândouă cauze firești. Una e darul înnăscut al imitației, sădit în om din vremea copilăriei (lucru care-l și deosebește de restul viețuitoarelor, dintre toate el fiind cel mai priceput să imite și cele dintâi cunoștințe venindu-i pe calea imitației), iar plăcerea pe care o dau imitațiile e
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
amândouă cauze firești. Una e darul înnăscut al imitației, sădit în om din vremea copilăriei (lucru care-l și deosebește de restul viețuitoarelor, dintre toate el fiind cel mai priceput să imite și cele dintâi cunoștințe venindu-i pe calea imitației), iar plăcerea pe care o dau imitațiile e și ea resimțită de toți. Că-i așa, o dovedesc faptele"94. Arta este, în continuare, pusă sub semnul verosimilului și al necesarului ("A înfățișa universalul înseamnă a pune în seama unui
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
al imitației, sădit în om din vremea copilăriei (lucru care-l și deosebește de restul viețuitoarelor, dintre toate el fiind cel mai priceput să imite și cele dintâi cunoștințe venindu-i pe calea imitației), iar plăcerea pe care o dau imitațiile e și ea resimțită de toți. Că-i așa, o dovedesc faptele"94. Arta este, în continuare, pusă sub semnul verosimilului și al necesarului ("A înfățișa universalul înseamnă a pune în seama unui personaj, înzestrat cu o anumită fire, vorbe
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
exercitat asupra procesului imitativ, și mimesis al formei (sau a expresiei), ca idealizare și depășire a realității, întrucât reprezentările, cel puțin în poezia nobilă a tragediei, pot să întreacă prin exemplaritate realitatea"96, astfel explica Gabriela Duda definirea mimesis-ului ca imitație și model al realității. Diferențiind "acțiunile" imitate de poezie în "nobile" și "vulgare" și denumind modurile de reprezentare "stil narativ" și "stil dramatic", Aristotel separa genurile poetice astfel: tragedia (acțiune nobilă în stil dramatic), epopeea (acțiune nobilă în stil narativ
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
faptul că arta literară conține în natura ei germenii parodiei, la fiecare autor manifestându-se, sub o formă sau alta, tendința ridiculizării celorlalți. Prima mențiune cunoscută asupra parodiei o leagă de comedie, însă nu prin scontatul efect umoristic, ci prin "imitația unor oameni neciopliți". "Homer, bunăoară, închipuie pe oameni mai buni (proces de idealizare, s.n.), Cleofon așa cum sunt (respectă uzanțele realismului, s.n.), Hegemon Thasianul, născocitorul parodiilor, și Nicohares, autorul Deiliadei, mai răi (aplecarea spre caricatură, s.n.) (...). Prin aceasta se și desparte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
unul altuia înțepături astfel compuse (s.n.). În felul acesta, dintre cei vechi, unii ajungeau autori de poeme eroice, alții de poeme satirice"102. Dacă, referindu-se la subiectul comic al parodiilor unui Hegemon Thasianul sau Nicohares, Aristotel făcuse legătura cu "imitația unor oameni neciopliți", în ceea ce-l privește pe Homer, considerat de unii autorul primelor parodii, Batrahomiomahia și Margites, precizările sunt încă și mai aplicate. Ele vizează conținutul, proceedele, manierismul scriiturii homerice. Dintre toate, reține atenția iambul, care slujește, iată, cu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Ele vizează conținutul, proceedele, manierismul scriiturii homerice. Dintre toate, reține atenția iambul, care slujește, iată, cu precădere trimiterilor înțepătoare dintre doi autori. Precizările cu privire la funcția metrilor continuă, de altfel, în Poetica, XXIV: Dacă cineva s-ar gândi să întreprindă o imitație narativă într-un alt soi de măsură, sau în mai multe, ar părea nelalocul lui. Într-adevăr, din toate felurile de metri, nu-i altul mai așezat și mai amplu decât cel eroic ceea ce-i și îngăduie să facă loc
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ar părea nelalocul lui. Într-adevăr, din toate felurile de metri, nu-i altul mai așezat și mai amplu decât cel eroic ceea ce-i și îngăduie să facă loc cu cea mai mare ușurință cuvintelor rare și metaforelor -, așa cum și imitația de formă narativă e mai maiestuoasă decât celelalte feluri de poezie. Metrul iambic, în schimb, și tetrametrul trohaic exprimă mișcarea, din care pricină unul e potrivit pentru danț, iar altul pentru acțiune. Cu atât mai nelalocul lui ar fi cine
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
apoi prin intertextualitate: "când el se folosește (...) de aceleași versuri pentru a exprima lucruri diferite"104. De fapt, teoreticianul se referă la două construcții parodice specifice Antichității, centos și sillos, discutate de Marcus Fabius Quintilianus. Prima desemnează acea formă de imitație a unui text prin citarea sa literală și se apropie de pastișă atunci când asociază citate preluate din unul sau chiar mai mulți autori 105. Cea de-a doua denumire, mai specializată, desemnează poeme epice folosite drept armă de atac împotriva
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Aristotel enumera deci explicit parodiile de care avea știință. Recapitulând, acestea se numeau Deiliada, Batrahomiomahia (Lupta dintre șoareci și broaște, al cărei model este de la sine înțeles), Gigantomahia și Margites, atribuit lui Homer. Dintre toate, cea care a născut cele mai multe imitații de-a lungul timpului, chiar și in absentia textului propriu-zis, autorii bazându-se pe informații colportate, rămâne fără îndoială Batrahomiomahia, atribuită de unii lui Homer, de alții lui Pigres, un conducător ce luptase în războiul persan. Deși conținutul propriu-zis al
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
tendința evidentă de ridiculizare a epopeii, pregătind terenul speciei numite mock epic sau poem eroi-comic. Dintre genurile "nobile" sau pur și simplu serioase, epopeea reprezintă, în concepția aristotelică, ținta predilectă a parodiștilor cel puțin sub două aspecte: ea oferă posibilitatea imitației stilistice și a imitației conținutistice prin degradarea mimetică, graduală atât a limbajului, cât și a evenimentelor propriu-zise. În primul caz, vorbim despre tratarea unui subiect nobil într-un "stil vulgar"112 (limbaj colocvial, aparținând claselor inferioare social); în cel de-
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a epopeii, pregătind terenul speciei numite mock epic sau poem eroi-comic. Dintre genurile "nobile" sau pur și simplu serioase, epopeea reprezintă, în concepția aristotelică, ținta predilectă a parodiștilor cel puțin sub două aspecte: ea oferă posibilitatea imitației stilistice și a imitației conținutistice prin degradarea mimetică, graduală atât a limbajului, cât și a evenimentelor propriu-zise. În primul caz, vorbim despre tratarea unui subiect nobil într-un "stil vulgar"112 (limbaj colocvial, aparținând claselor inferioare social); în cel de-al doilea, despre un
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ce scop, ce plan, cum contribuie totul la victorie, chiar ce pare destinat să-i placă". Mai vechiul principiu al mimesisului capătă aici o funcționalitate distinctă, destinația sa e tocmai gândirea "vie", critică; "este una dintre primele mențiuni în care imitației îi este asociat principiul gândirii critice conștiente, ce recreează, într-o manieră proprie, realitatea textuală deja existentă"115. Asociind parodia și practicile specifice deprinderilor retorice, Quintilianus îi sfătuia pe retori ca, pentru a-și binedispune auditoriul (realizând implicit mult- râvnita
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
paternității operelor parodice (deși având încă un statut de secundariat, de gen minor) într-o perioadă care prețuia mai mult decât orice eroismul faptelor, noblețea caracterelor, înălțătoarele idealuri. Suficiente premise pentru o asemenea dezvoltare se găseau în ideea artei ca imitație (mimesis-ul aristotelic ridică și astăzi întrebări cu privire la originea artei și la sursele de inspirație); parodia ar funcționa deci ca o imitație a imitației, asigurându-și ecoul, dacă nu chiar repurtând un nesperat succes în rândul publicului prin trimiterea la opere
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
orice eroismul faptelor, noblețea caracterelor, înălțătoarele idealuri. Suficiente premise pentru o asemenea dezvoltare se găseau în ideea artei ca imitație (mimesis-ul aristotelic ridică și astăzi întrebări cu privire la originea artei și la sursele de inspirație); parodia ar funcționa deci ca o imitație a imitației, asigurându-și ecoul, dacă nu chiar repurtând un nesperat succes în rândul publicului prin trimiterea la opere mari, deja cunoscute și oricum apreciate. Apariția operelor parodice va fi, de-acum înainte, observabilă în paralel cu evoluția de la etimologie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]