1,501 matches
-
teritoriul acesta a devenit un "fundus regius" (pământ crăiesc), prevăzut cu autonomie teritorial-etnică, dependent de regalitate prin comitele numit de rege. Privilegiul lui Andrei II a acordat comunității săsești dreptul de a-și alege liber dregătorii dintre membrii ei, fără imixtiunea comiților de Sibiu și cu excluderea explicită a venalității acestora. Singurele instanțe superioare cărora le erau supuși sașii erau regele și comitele de Sibiu. Procesele sașilor erau judecate de propriile lor instanțe. Autonomia sașilor era completă: teritorială, judiciar-administrativă, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a dobândit o mare putere încât dirija întreaga politică a statului (Hoardei). În felul acesta, teritoriile întinse, cuprinse între Don și Dunăre, se aflau în subordinea sa directă și el a reușit să întărească stăpânirea mongolă în regiunile carpato-balcanice, prin imixtiuni politice și militare repetate în țările din zonă. Izvoarele vremii îl numeau pe Nogai împărat, rege, han, țar, întocmai ca și pe hanii Hoardei de la Sarai. Declanșarea de către mongoli a unei expediții în sudul Dunării a avut ca pretext conflictul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
datorită faptului că sprijinul lor continua să fie necesar menținerii poziției sîrbilor. Liderii sloveni erau politicieni iscusiți grație experienței acumulate în parlamentul austriac. Dat fiind că limba lor era clar diferită de cea sîrbo-croată, acestora nu le era teamă de imixtiunea unor administratori din afară, beneficiind efectiv de autonomie locală. Grație faptului că stăpîneau limba oficială, ei au reușit să ocupe mai multe posturi în aparatul birocratic al statului decît le-ar fi revenit proporțional cu numărul lor. Cu toate că și ei
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
iar locurile de pătrundere ale telului în apă au fost însemnate prin patru stâlpi așezați pe ambele maluri. Moldova n-a contribuit la instalarea acestei linii, pentru care motiv Comisia Europeană a Dunării a formulat așa de mari pretenții, încât imixtiunea ei în afacerile Moldovei devenind prejudicioasă, s-a pus încă de pe atunci problema răscumpărării liniei telegrafice de pe porțiunea teritoriului moldovenesc. În cele din urmă, s-a încheiat o convenție între cele două părți, prin care s-au aplanat în parte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încheiat în 1829, în conștiința contemporanilor a dobândit un contur tot mai limpede ideea că “treburile” sau “afacerile” Orientului se confundă cu soarta Imperiului Otoman; determinată de cauze interne ale decăderii, de lupta popoarelor subjugate pentru emancipare națională și de imixtiunea ori intervenția inevitabilă a marilor puteri europene. Termenul este folosit în această accepțiune și de țar; și de Metternich (de pildă, cu prilejul întrevederii de la Münchengrätz - 1833), apoi de toți diplomații angajați în negocierea convențiilor de la Londra (1839 și 1840
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai importantă și apropiată a Petersburgului rămânea Crimeea, poarta nordică, zăvorâtă, a Mării Negre, regiunea de unde tătarii crimeoți loveau cu regularitate, din flanc, avansul Rusiei în sud-estul Europei. Cauzele și pretextele războiului declarat Rusiei, în octombrie 1768, de Poartă sunt cunoscute: imixtiunile și infiltrările țariste în Polonia, a cărei integritate teritorială fusese garantată de Rusia și Turcia, construcția de ruși a unei fortărețe în Noua Serbie, violarea teritoriului Cabarda, subsidiile trimise Muntenegrului, asistența acordată prințului Georgiei, relațiile insidioase cu ortodocși din Imperiul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care nu va fi favorabilă emancipării naționale a Principatelor, în general a popoarelor aflate sub dominația sau stăpânirea otomană. Polonia și Imperiul Otoman erau cele două mari puteri, mari prin întindere și populație, dar structural în descompunere, care formau obiectul imixtiunilor și expansiunii vecinilor. Regele și diferitele grupări ale șleahticilor nu renunțaseră cu desăvârșire la vechile iluzii de suzeranitate asupra Principatelor Române. Cum însă prima salvarea propriului stat, polonezii au fost nevoiți să vadă în Moldova și Muntenia una din piesele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deci în iulie, când plenipotențiarii s-au întrunit la Kuciuk Kainardji, boierii munteni reluau vechile eforturi și idei, apelând la Rumianțev, Obreskov, Panin, Potemkin, Cernîșev, moștenitorul tronului (Pavel) și la țarină, revendicând un statut ca al Curlandei sau Raguzei, fără imixtiuni otomane, iar Mihai Cantacuzino postula din nou independența sub protecția Rusiei, Austriei și Prusiei. Arzul locuitorilor Moldovei, în frunte cu mitropolitul și boierii, din 30 august 1774, trimis la Poartă prin împuterniciții Cuza și Chirica, cuprindea principalele idei vehiculate în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
naționalității o pui mai presus de libertate”. N. Bălcescu, ca și alți fruntași ai revoluției române, a tras concluzia cuvenită din intervenția contrarevoluționară externă: pentru a putea transforma structurile interne potrivit propriei lor voințe, românii trebuiau să acorde prioritate lichidării imixtiunilor dăunătoare și primejdioase externe, în primul rând protectoratul țarist. În această privință, ideile lui N. Bălcescu și Czartoryski coincideau perfect, cel dintâi încurajând apropierea și cooperarea celui din urmă prin cuvinte flatante. Neîndoielnic, însă, că între N. Bălcescu și Adam
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
reală, numai că ea a fost într-un fel confiscată în profitul Rusiei, a cărei preponderență politică este manifestă. Pacea de la Adrianopol - nota Engels - „i-a adus Rusiei gurile Dunării, o porțiune de teritoriu din Asia și noi pretexte pentru imixtiuni în treburile Principatelor dunărene”, în vreme ce Marx a scris în 1853 că, „începând cu 1828, protectoratul rus a costat Principatele 150.000.000 de piaștri, fără a socoti imensele pagube pricinuite de jafuri și devastări”. Însă consecințele cele mai grave ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dej l-ar fi desemnat pe Apostol ca succesor, dar Alexandru Drăghici, care deținea Ministerul de Interne, era rivalul lui Apostol și omul rușilor. Ceaușescu permitea evitarea unei rupturi între Apostol și Drăghici și trecea drept un tovarăș rezervat în fața imixtiunilor sovietice în treburile românești. În sfîrșit, Maurer mai remarcă că Ceaușescu era tînăr, poate mai influențabil decît tovarășii dogmatici, ca de exemplu Drăghici. Alte mărturii infirmă această interpretare a lui Maurer afirmînd că, dimpotrivă, Ceaușescu reprezenta curentul dur din Biroul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
elementare". Interpretarea oficială a fenomenului Helsinki de către România reține o formulă: aceea a corelației dintre respectul independenței fiecărui stat și edificarea securității europene. Concluziile ce decurg din acest principiu vor fi enunțate oficial de România: "Se-nțelege de la sine că imixtiunile nu pot decît să frîneze procesul de realizare a securității europene și că ele nu au nimic în comun cu ușurarea destinderii. Amestecul în afacerile interne ale altor state poate doar să pericliteze începutul fragil al destinderii. Tapajul ce se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
procedurii falimentului sau incapacitatea asociatului cu răspundere nelimitată. Prin "stare de faliment" se apreciază că se înțelege situația juridică a asociatului comerciant pe cont propriu ce curge din momentul în care tribunalul a decis irevocabil declanșarea procedurii insolvenței 258. c) Imixtiunea în administrarea societății, folosirea bunurilor societății și săvârșirea unor acte de concurență de către asociatul cu răspundere nelimitată încălcându-se dispozițiile art. 80 din L.S.C. și art. 82 din L.S.C. pot conduce la excluderea asociatului culpabil 259. "Folosirea capitalului social" are
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
anumite fapte potrivnice intereselor societății, L.S.C. reglementează posibilitatea excluderii din societate a asociatului. Cazurile de excludere a asociaților din societate: a) Neefectuarea aportului de către asociatul care a fost pus in intârziere. b) Supunerea asociatului procedurii falimentului sau incapacitatea asociatului. c) Imixtiunea în administrarea societății, folosirea bunurilor societății și săvârșirea unor acte de concurență. d) Săvârșirea de către asociatul administrator a unor fapte păgubitoare pentru societate. e) Exercitarea de către creditorul personal al asociatului a opoziției împotriva hotărârii de prelungire a duratei societății. Excluderea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
lui Alain Robbe-Grillet. Înregistrarea minuțioasă a faptelor în desfășurare, a situațiilor traversate de protagonist, muzeograful T., a percepțiilor și senzațiilor acestuia include și retrăiri (la țară, la Praga), nu fără ca, într-o mică secvență, procedarea autenticistă să fie ruptă de imixtiunea auctorială, ce își asumă atributul omniscienței. Monologul interior al lui T. continuă în romanul Mărturisirile unui neisprăvit (1999), în volum fiind reluat și Rătăcire. Aici, un „prieten” al autoarei, defunct, își anunță repetat intenția de a-și povesti viața, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
scoasă de Florica Ichim (ca supliment al revistei "Teatrul azi") încearcă să lumineze, ce-i drept, pe porțiuni, adevărata viața publică și secretă a teatrului național în a doua jumătate a secolului trecut. Politicul își permitea (în deceniile 6-9) o imixtiune dăunătoare în artă. Dacă n-ar fi tragice de-a dreptul, unele amintiri ale regizorului clujean ar putea părea, treimiiștilor, comice: un gîndac efemer la cîrma ideologică a anilor '60, un oarecare Florea (pe care, culmea!, l-am cunoscut în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
păcate, nici în prezent, subminând așezarea religioasă. Există două modalități de manifestare a politicului în Ecclesia: prima vizează subordonarea Bisericii intereselor unui anumit partid politic sau grupări politice, iar cea de-a doua vizează intrarea oamenilor Bisericii în activitatea politică. Imixtiunea politicului în Biserică este posibilă prin interpretarea în sens apusean a formulei "primatul spiritualului", care desemnează dreptul Bisericii de a se amesteca în treburile statutului. Această conotație nu se aplică în Ortodoxie, unde Biserica și Statul sunt două instituții care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
preoții, în calitate de reprezentanți ai Ecclesiei, își arogă dreptul de a funcționa în sfera seculară. Nae Ionescu reușește să explice diferența fundamentală care se stabilește între autonomia bisericească și acțiunea politică 5. Puterea politică sau corpul politic nu a renunțat la imixtiunea flagrantă în viața Bisericii, luând în considerare avantajele electorale ale acestei situații. Autonomia formal căpătată este inoperantă cât timp Biserica este controlată de un partid politic. În perioada interbelică, pe fondul apropierii campanilor electorale și al intensificării luptelor între partidele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a întâmplat recent în viața Bisericii Ortodoxe, prin crearea unui adevărat haos, ea având rădăcini mai vechi, în perioada interbelică. S-a mers atunci până la ideea bizară a fondării unui partid clerical, prin introducerea unui punct de vedere strict catolic imixtiunea directă a Bisericii în lumea seculară refuzându-se supunerea la disciplina canonică. De fapt, nimeni nu contesta preoților dreptul la opinie sau la anumite opțiuni, fiindcă, în calitate de cetățeni liberi, nu puteau fi indiferenți la problemele cetății. Dar în perspectiva prozelitismului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de simbolică. Prin urmare, catalogarea de către Nae Ionescu a spiritului cezaro-papist și protestant în care a fost scrisă pastorala patriarhală nu ține de domeniul sofismului, ci de cel al realității efective 14. Manifestările cezaro-papiste înregistrate de Nae Ionescu variază de la imixtiunea în problemele interne ale Eparhiei Argeșului (Zece mii de lei și o pastorală, 27 aprilie 1930) sau ale Vadului (Duminica, 19 mai 1930), până la autoacordarea dreptului de a emite brevete și decorații (Duminica, 31 martie 1931). Introducerea "Ordinului Patriarhului Miron" nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
poarte în primul rând grija de a asigura lui Dumnezeu, în sufletul și în fapta oamenilor, ce este a lui Dumnezeu. O puternică viață spirituală, o dezinteresare măsurată de statul politic și economic, o independență absolută față de încercările lui de imixtiune, o strașnică delimitare a ființei ei, prin reintrarea în legea lui Dumnezeu"29. Filosoful român va face mereu astfel de constatări, indiferent de partidul aflat la guvernare, întrucât toți acești oameni politici sunt reprezentanții unor structuri laice, iar "autonomia cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
-o de a scăpa total de intruziunea politicului în viața ei, consacrându-se misiunii sale sfinte. Sesiunea Congresului bisericesc din 1929 a demonstrat două aspecte semnificative: 1) în Biserică se face politică și încă una primejdioasă -; 2) conducerea Ecclesiei facilitează imixtiunea politicului în domeniul religios. În aceste condiții, Nae Ionescu considera cu îndreptățire că operația de deparazitare a Bisericii rămânea una actuală, chiar "într-o formă acută". Mai mult, filosoful român identifica elementele de corupție ale vieții bisericești care subminau structura
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a științelor în care studiul teologiei să urmeze epistemologiei clasice. Dacă acest lucru este dificil de realizat, atunci să se permită laicatului creștin competent în problemele religioase să pătrundă în teologie. Cu siguranță, teologii au obligația de a superviza această imixtiune a laicatului creștin, dar nu de a-l desconsidera, așa cum se întâmplă în prezent, în Biserica Ortodoxă Română. Laicatul creștin poate aduce o prospețime și o noutate de formulare, pornind de la dimensiunea trăirii directe a valorilor religioase de care teologia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
137: "Iar prima îndatorire a Sfântului Sinod este să ia în discuțiune evenimentele întâmplate în Biserică în răstimp și să respingă cu ultimă energie legea d-lui Lapedatu, ca o îndrăzneață încercare de anulare a autonomiei Bisericii Ortodoxe și de imixtiune a guvernului în dreptul de legiferare în materie religioasă, care nu poate reveni decât exclusiv Bisericii". 19 Nae Ionescu, Scrisoare deschisă Înalt Prea Sfinției Sale, domnului domn dr. Miron Cristea, Patriarh al României, în "Cuvântul", an III, nr. 950, 8 decembrie 1927
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
armată). Atunci când statul a renunțat, prin acordarea autonomiei, la drepturile lui de suveranitate asupra Bisericii, a făcut-o pentru că a recunoscut acestei instituții o altă structură decât cea a așezărilor lumești. Prin aceasta însă, i-a negat și dreptul de imixtiune în treburile politice, ca una ce administrează o împărăție care "nu e din lumea aceasta". Pentru stat, deci, autonomia este de ambele părți reciprocă. Căci, de îndată ce Biserica se coboară între cele lumești, ea cade în domeniul de acțiune al statului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]