6,265 matches
-
Pendulul apei calme, generale, Sub sticlă sta, în Țările-de-Jos. Luceferii marini, amari în vale; Sălciu muia și racul fosforos. Un gând adus, de raze și curbură (Fii aurul irecuzabil greu!) Extremele cămărilor de bură Mirat le începea, în Dumnezeu. STEAUA IMNULUI " Asemenea seri se întorc, zice-se, de demult." M. I. Caragiale (Craii de Curtea Veche, pag. 36) Râu încuiat în cerul omogen, Arhaic Unt, din lăudată seară, Scurs florilor, slujind în Betleem, Când gărzile surpate înviară. Să port - sub raze
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Și vom lăsa ca ochiul de foc să ne orbească; Un somn năuc ne-o duce pe drumul mort, îngust, Dar ființa noastră pură desprinsă de gândire Va asculta cum sparge a orei îngrădire, Cum urcă din adâncuri un mare imn august. Și-ntregi în trâmbițarea de dincolo de vreme Și năzuind înalte și albe biruinți Ne vom zvârli prin larma asaltelor fierbinți Mai sus de noi... în largul destinelor supreme... LUNTREA Teorbele sonore și cântecele toate Au adormit în burgul târziei
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
contur. Nămeți și nori apasă... Dar, deslușind colanul De piscuri sfidătoare, privește, am venit... Am coborât să-ți sprijin truditul pas de frate Ca, de pe-nalte praguri, s-asculte nengrădit Prelunga nechezare a lumei fecundate... - Tu nu știi încă? Imnul tumulturilor vii Nici zid și nici tenebră nu poate să-l sufoce: La poarta zăvorâtă grăbește-te să vii: Vei desluși și astăzi, în larguri, marea voce. CÎND VA VENI DECLINUL Cu mâini învinețite de umblet lung prin ger Voi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de firizi Uimiri și mari zăceri adiacente Genunii adiate pe Atrizi. ÎNCLEȘTĂRI Ca umbra-n stemă, pe basilici, O veghie singură să urci Sub agere oțele silnici: O Moscovă de cer și furci. Stea netedă, vigoare-n chiciuri, Asprime zveltă, imn de biciuri! Explică stricte-acele glorii De căngi răspunse din victorii. DEDICAȚIE Falangele acelei oboseli De alge dezlegate către sud, A tâmplei umbră din străine seri: Cu drumul meu, atunci, le-am mai văzut. La Düsseldorf, o cadră-n Bolkenstrasse... În
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
învierea prin reminiscență activă a misteriosului Combray și preocuparea liricei înalte: ridicarea unui helenism neistoric, altfel adevărat (prezent în gândirea geometrică a lui Eudox și Apolonius, ajuns la expresiune în oda pindarică) - aceeași concurență făcută duratei curente se afirmă stăruitor. * Imnul spiritual e scris, fără colaborare, dar coeficient, de poeți din țări și decenii diferite. Dar urechi de critic neinițiate interpretează această omogenitate incongruentă într-o coincidență materială. Rilke și Nichifor Crainic apar d-lui E. Lovinescu în suprapunere. * Și fiindcă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
vechile icoane grecești, pe fund de aur roșu, și țepeni în caftanele lor de sarasir, pe acei trufași arhonți, purtîndu-și în mâini capetele tăiate, iar privirile lor neînduplecate întorcîndu-se cu scârbă de la mine, vîn-zătorul". Drept încheiere, să transcriu încă acel imn de solemnă speranță - răscumpărarea întreitului suflet al cetei crăiești - tremurând cu harfele Ierusalimului spre lăcrimate și milostive seri: " Se făcea că la o curte veche, în paraclisul patimilor rele, cei trei Crai, mari-egumeni ai tagmei preasenine, slujeau pentru cea din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
docilelor, vegetalelor raze - unde crima fracției și a secundei expia acum în amestec. Pe zarul de constantă lumină însă, ivăr inferioarelor iaduri, Sufletul Cercetat se menținea neajuns. Și "psalmii deșertatului de soare stăpîn" al acelei întristate geografii, inflexionau ușor către imn - către un mare accent poesc - până când degetele instruite suiră pe firele maturei harfe, tonul nunților rasei. " O neistovit spectacol, calmă participare! Ești majorarea până la gând, a dulcilor esențe familiare? Vale irizată, hore fericite ale ecourilor, arce protectoare cerești: străvăzuta frigiditate
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de rachiu, procurat prin contrabandă de paznici, adevărată otravă pentru organismul său șubred. Aceste scene, puțin înălțătoare, erau răscumpărate însă seara printr-un ritual impresionant. Deținuții politici se adunau în curtea închisorii, înainte de sunarea stingerii, în jurul unui tricolor, să cânte imnuri patriotice, sfârșind totdeauna cu Marseillesa. La cuvintele "Amour sacré de la patrie", toți îngenunchiau. De sus, din celulele de lângă streașină, corul copiilor condamnați pentru vagabondaj, sămânța revoluțiilor viitoare, relua accentele Marseillesei și culmina cu imnul tineretului republican de pe atunci: " Nous entrerons
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
stingerii, în jurul unui tricolor, să cânte imnuri patriotice, sfârșind totdeauna cu Marseillesa. La cuvintele "Amour sacré de la patrie", toți îngenunchiau. De sus, din celulele de lângă streașină, corul copiilor condamnați pentru vagabondaj, sămânța revoluțiilor viitoare, relua accentele Marseillesei și culmina cu imnul tineretului republican de pe atunci: " Nous entrerons dans la carrière Quand nos ainés n'y seront plus; . . . . . . . . . . . . . . . Nous aurons le sublime orgueil De les venger ou de les suivre." Bătrânii defilau apoi pe dinaintea tricolorului, îi sărutau aplecați faldurile, ca să urce apoi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a conținutului temelor. Tribuna, 17 mai 1958 FORMAȚIA MATEMATICĂ În ceea ce mă privește resimt ca o umilință neștiința mea de elinește, neputința în care mă găsesc de a proba, ca pe un ban de argint, sunetul ce emit în original imnurile către Demetera, tragediile lui Eschil, versurile lui Teocrit. Ceva mai mult, sunt gata s-o recunosc public, cu o singură condiție. Umaniștii clasici să declare și ei imediat, că resimt ca o umilință egală și vinovată, necunoașterea Elementelor lui Euclid
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Ce-i făceau la bezele./ Și-au danțat feciori/ Pricopsiți, la streangul furcii; / Ea danța/ Acana/ Cu muscalii și cu turcii"...(Idem). ă...î Poezia lui Ion Barbu se desfășoară ca o succesiune magică de "ritmuri" înspre mistere, adică de imnuri orfice formate din impulsuri metaforice, ca o suită sincopată de discurs: "Capăt al osiei lumii!/ Ceas alb, concis al minunii,/ Sună-mi trei/ Clare chei/ Certe, sub lucid eter/ Pentru cercuri de mister!// An al Geii, închisoare,/ Ocolește roatele interioare
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cu moartea, înțeleasă ca virtualitate a creației. În Timbru, poetul atribuie capacitatea de a cânta nu numai instrumentelor muzicale, imperfecte, ci și obiectelor, elementelor, spețelor. Totul e să nimerești expresia, tonul potrivit, superb comparate cu foșnetul apelor mării sau cu imnul paradisiac: Ar trebui un cântec încăpător, precum/ Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare./ Ori lauda grădinii de îngeri, când răsare/ Din coasta bărbătească al Evei trunchi de fum." Cel de-al doilea ciclu, Uvenderode, ar corespunde, zic interpreții, etapei alchimice
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
inițială, sub regimul increatului: Că vinovat e tot făcutul/ Și sfânt, doar nunta, începutul". În Uvedenrode, râpă uvidă cu melci, vale a plângerii în care omul trăiește după izgonirea din rai, groapă baudelairiană pentru un mort "joyeux", poetul concepe un imn "la soare", simbol al principiului integrator al unității lumii, sub semnul unei sexualități cosmice pure, muzicale, inspirat de fecioara Geraldine: "Gasteropozi!/ Mult limpezi rapsozi,/ Moduri de ode/ Ceruri/ eșarfă/ Antene în harpă:/ Uvedenrode/ Peste mode și timp/ Olimp!" Urmează totuși
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
unui câine, Fox, dăruit și crescut la Isarlîk, cetate utopică prin care putem înțelege și Bucureștii. Alexandru PIRU CUPRINS Notă asupra ediției ............................................................... 3 Tabel cronologic ................................................................... 4 VERSURI DUPĂ MELCI (1921) SECOL ............................. 27 DUPĂ MELCI ................... 10 MARGINI DE SEARĂ ...... 28 STEAUA IMNULUI .......... 28 JOC SECUND (1930) SUFLET PETRECUT ......... 29 DIOPTRIE ........................ 29 ăDin ceas, dedus adâncul ...î21 DESEN PENTRU CORT .... 30 TIMBRU .......................... 21 EDICT ............................. 30 GRUP .............................. 22 ÎNECATUL ....................... 22 UVEDENRODE ORBITE ........................... 23 31 31 IZBĂVITĂ ARDERE ......... 24 32 37 LEGENDĂ ........................26 39 42
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
PREMIUL I - Ana Maria Gibu / Dorohoi / România PROZA PREMIUL I -Elenă Buică / Toronto / Canada - SPICUIRI DESPRE VIEȚIREA MEA ÎN SPAȚIUL LIMBII ROMÂNE PREMIUL ÎI -Corneliu Zeana / Iași / România - LAMPĂ DE GAZ PREMIUL III -Voican Marin Ghioroiu / București / România - EXPERIMENTUL DIABOLIC IMN PREMIUL I -MARIN VOICAN GHIOROIU / București / Romania-LIMBA ROMÂNĂ (muzică și versuri, înregistrare la TVR -BUCUREȘTI) CUM VA FI SERBATA ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 Ne-am implicat, am publicat petiții, am fost alături de țară prin Maestrul
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
din Republică Moldova unde s-a celebrat Ziua Limbii Române (și nu limba moldoveneasca, așa cum le-ar plăcea unora să se zică) încă din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastră” de Alexe Mateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn Național încă din anul 1994; “Limba noastră-i o comoară/ Din adâncuri înfundata/ Un șirag de piatră rară/Pe moșie revărsata ... Ce frumos poem a creat tânărul poet Alexe Mateevici, care a trăit numai 29 de ani! Așa este - limba
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
vom afla lângă Eminul nostru drag, cu gândul spre țară, spre Platoul munților Bucegi, unde maestrul Corneliu Leu, îndrumător național și internațional al evenimentului, ne va fi aproape. Vom ură cu toții -„ La mulți ani, dulce Limba Română!” și vom cânta : IMNUL MANIFESTĂRILOR de ZIUA LIMBII ROMÂNE (din ”Îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu)Ne cheamă Sfinxul din Carpați) Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ.Ne cheamă Sfinxul din
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
ai sfințit în românesc izvor / De cuvânt și dragoste de țară.” Glasurile micuților români au însuflețit versuri din lirica poeților Mihai Eminescu, George Coșbuc, Gheorghe Sion, Marin Sorescu, Grigore Vieru, Tudor Arghezi, Horia Bădescu, după ce toți cei prezenți au intonat Imnul limbii române. Au recitat copiii Georgiana Breazu, Chiriacos Charalambous, Nicolae Ștefan, Cristina Alexandroiu, Athina Drousioti, Andreea Sloduneanu, Alexandra-Valentina Radu, Andreina Gurbet, Nadia Gageac și micuța Gabriela Dinu, în vârstă de numai 5 ani, care a încântat audiența cu “Cățelușul șchiop
ROMÂNII DIN CIPRU AU SĂRBĂTORIT LA PAFOS ZIUA LIMBII ROMÂNE! de ZIARUL RO MANIA CIPRU în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364389_a_365718]
-
București, 1981); Istorii agrippine (București, 1976); Străinii din Kipukua (București, 1979); Greul pământului, 2 volume (București, 1982); Rotonda plopilor aprinși (București, 1983); Anamneze (București, 1984); Cerurile Oltului, Eseuri teologice (Rm. Vâlcea, 1990); Amintirile peregrinului Apter. Nuvele și povestiri (București, 1991); Imn Eminescului (București, 1992); Acțiunea catolicismului în România interbelică (București, 1992); Poezie reIigioasă românească modernă (1992); Noul Testament (București,1993), Biblia (București, 2001); Memorii (2008) și multe altele. Glas peste vreme Răposatul Mitropolit Bartolomeu Anania scria în ultima vreme, la cei aproape
MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364442_a_365771]
-
în ograda castelului cu sute de turnulețe argintii. Aceste erau simboluri ale puterii și ale bogăției, prin urmare, chiar și umblătorile din fundul curților imperiale, sau ducale, aveau, obligatoriu, cinci-șase. Famfarele și tarafurile întrunite ale celor două curți atacară energic imnul imperial: Dujmanii mă dujmănește! O melodie străveche plină de semnificații eroice. Emoționant! Împăratul coborât din aeroglisor încercă unele mișcări care ar fi putut sugera un dans. Era însă nimic pe lângă ce făceau prințesele în jurul slăvitei lor mame. Sau prinții cu
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
în Babilon” - supărător de profund; Undeva se adla un coș mare încăpător În care cădea câte un cap „visător”. Nu s-a făcut vid, au venit din ce în ce mai mulți, Toți aroganți, prea-plini de sine și prea...des culți; Clovnerii, comic involuntar, imn de parade Se lăfăie copios prin librării, pe estrade. Ne-a sufocat viața „Toboșarul timpurilor noi” - Pe când trăgeam brazde sărace prin anii de nevoi. „Laudă lucrurilor”, precum și „Cântul vieții” Au însuflețit multă vreme pereții. Oare au fost, într-un fel
NEMURIREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361298_a_362627]
-
că Nicolae N. Negulescu: «[...] pornește dintr-o lume veche, dintr-un „adânc de departe“, cu voci oraculare, cu „lacrimi domnești“, cu balade, cu zăpezi care îi înfloresc pe umeri: un univers legendar; cântecul lui e fără vârstă, fiindcă e un imn al miturilor și al virtualităților are lucrează adânc în om» / «De fapt, componenta ezoterică, indiferent dacă e însușită ori decorativă, stăpânește această literatură care, înainte de a fi examinată esteticește, trebuie văzută ca o experiență stranie ce ar merita [să fie
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
prin rânduri sensibile cu atât mai meritorii cu cât recunoștința concetățenilor se dovedește ingrată, casa memorială a sculptorului din Hobița fiind de curând vandalizată și devastată. Primul fior al iubirii juvenile simțit în poezia Florinei Dinu e urmat de adevărate imnuri închinate iubirii mature, depline, evidentă în stihurile lui Ion Buciuman: "aud iubire-n zumzetul din floare / aud iubire-n fiecare boare aud iubire-n bobul care moare / aud iubire-n vara viitoare" (aud iubire), ale Mărioarei Vișan, Elenei Păduraru, Bombonicăi
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
secretara ambasadei, Nadia Crișan. Au fost, de asemenea ,prezenți, cum era și de așteptat, și numeroși pastori români din America, iar din România, vicepreședintele cultului penticostal, Moise Ardelean. Programul din sanctuar a fost deschis prin intonarea de către fanfara bisericii a imnurilor României și a Statelor Unite. A urmat apoi un cuvânt de „bun venit” adresat de către pastorul bisericii „Happy Valley”, Cornel Avram, care este totodată și președintele „Uniunii Bisericilor Penticostale” din Statele Unite și Canada. Au avut loc apoi mai multe alocuțiuni, prima
LA PHOENIX (ARIZONA) S-A INAUGURAT CEA MAI MARE BISERICA ROMANEASCA DIN DIASPORA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361436_a_362765]
-
fost istoria mea. Eu am mari probleme pentru că pregătesc un spectacol de o anume factură și probabil că vor fi mulți șocați. - Cu mai multe cântece din istoria românilor? - Da, chiar asta vreau să și fac. Adică un spectacol de imnuri naționale, pornind de la cântecele naționale din perioada pașoptistă la cântecele mobilizatoare din preajma Războiului de Independență, apoi de la momentul 1916, din perioada interbelică și până în epoca comunistă. Vor fi toate acolo. N-o să renunț nici la „Lumina-i steagul nostru-n
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]