7,939 matches
-
agresive etc. 4) Psihozele expansive Această categorie de psihoze colective cuprinde manifestările psihopatologice de masă, caracterizate printr-o proiecție în viitor. Ele constau dintr-un refuz al prezentului, pe care doresc să-l înlocuiască cu un alt sistem de valori impuse. Aceste mișcări contestatare au la baza lor protestul, ca motivație a dorinței de schimbare. În plan psihologic, avem de-a face cu o criză a identității. Masele nu se mai recunosc ca aparținând unor valori uzate și doresc să impună
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
negare a valorilor morale, religioase, sociale și culturale. Din aceste considerente bolnavul psihic „se rupe de societate”. Statul îl refuză și-l „izolează”, justificând această atitudine fie ca pe o „protecție socială”, fie ca pe o „măsură de siguranță preventiv-terapeutică” impusă acestuia. În fond, statul „se teme” de nebuni și îi refuză. Este, din punct de vedere formal, o atitudine de auto-protecție firească; în esența lor însă, lucrurile stau cu totul altfel. Statutul bolnavului psihic este temporar. El durează atâta timp
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Școala sa a fost luată ca model de către Platon pentru edificarea Akademiei sale, care i-a împrumutat deviza (misiunea) și curriculumul. Pitagora s-a prezentat ca mag, șaman și filosof, dar era un om de știință. Modul de viață pitagoreic impus acusmaticilor la Crotona a atribuit confreriei un caracter ezoteric. Altfel curriculumul, învățăturile și tehnicile de cercetare și de instruire - prezentate ca inițieri în mistere și secrete barbare - erau cât se poate de laice. Pitagora a impus un curriculum musical (adică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
principiul dificil și nesigur al neîncrederii. Regula dubitației nu a putut fi formulată, explicit, decât târziu, când Descartes a îndrăznit să proclame vestita lui mărturisire: Dubito ergo cogito! Nu are rost să evocăm erorile - adesea odioase - ale acestei lungi letargii impuse de Biserică spiritului omenesc, mereu frământat de întrebări și însetat de certitudini. Este mai folositor să amintim, poate, compromisurile benigne, smulse cu dificultate de martirii cunoașterii omenești. Cel mai important pare să fi fost realizat de scolastică și de marii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Victimele acestei schizofrenii paideutice nu se vor putea adapta societății informatizate și „erei tehnotronice”. Se vor raporta la realitatea halucinantă în mod confuz, incapabili să o perceapă în integralitatea ei și să o exploreze în manieră holistă. Sistemul de valori impus civilizației europene de creștinism, grav avariat de iluminism și de gândirea științifică modernă, se va degrada în continuare. Ultimul său pilon - scientismul - pare afectat de seismul declanșat de teoria relativității, mecanica cuantică, relațiile de incertitudine și celelalte descoperiri stranii amintite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
propriu-zisă”. și, într-adevăr, copiii au început să cânte ceva despre cum bate vântul, ce fac păsărelele, cum arată casele, fiecare vers fiind însoțit de posturi și mișcări de brațe. Întâmplarea ilustrează prea bine disocierea între normal, firesc și fictiv, impus. Cei doi timpi ai serbării despărțeau ceva fără sens de ceva cu sens. Dacă cineva ar face un experiment asociativ verbal, dând ca stimul cuvântul comunism, fără îndoială că în mod covârșitor ca frecvență primele două cuvinte ar fi foame
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la începutul secolului XX” (Revel, 1998). III. O toleranță de prost gust Dacă, spune Revel în continuare, judecăm regimurile nu după intențiile, ci după actele lor, nu în funcție de propaganda, ci după rezultatele lor, identificarea comunismului cu nazismul este o „evidență impusă chiar de fapte”. Ea nu este, de altfel, nouă: „O vedem revenind periodic sub pana observatorilor care nu sunt toți de dreapta, din moment ce îi putem număra printre ei pe Léon Blum, Victor Serge, David Rousset sau André Gide”. Totuși, la fel de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
timpului. De asemenea, se exprimă nu cu cuvintele lor, ci cu cele ale epocii. Pentru exemplificare, dar și pentru a înțelege atmosfera timpului, presiunea psihică exercitată de serviciul de personal prin cerința repetată de a-ți face autobiografia, prin completările impuse, reproducem încă una dintre cele patru A.d.p. ale lui I.C. Autobiografie Sunt născut în satul Boteni - Muscel (1902) din părinți muncitori de pământ. Tata și mama n-au știut carte. Din cauză că nu aveau îndeajuns pământ, puneau porumb pe pământ
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ordin, iar de vorbit cred că n-am depășit o jumătate de pagină. Pentru rezolvarea necesităților fiziologice, trebuia să ridici mâna și, dacă ți se dădea voie, puteai merge să te ușurezi la tinetă - de nu, trebuia să-ți inhibi impusul fiziologic, o zi, două... În legătură cu hrana zilnică, și așa cu totul insuficientă, cantitativ și calitativ, a fost tot o măsură de pedeapsă. Ei împărțeau rația alimentară și ți se dădea atât cât credeau ei că meriți - și, mai mult încă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aștept). Trecut printr-o experiență extremă, supraviețuind mulți ani exclusiv în meditație solitară, rugă și speranță, el a îmbogățit literatura română cu două locuri poetice originale: podul și grădina. Oarecum similar mansardei lui Mircea Eliade, podul devine un spațiu vital impus, închis și întunecat în plină zi, în care „timpul s-a oprit”. În schimb, grădina este locul sfânt unde noaptea tăinuiește libertatea, singurătatea omului, altar de rugă și pridvor al cerului. Binecuvântând anii de recluziune, V. se simte înălțat în
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
la diferite vârste; - răspunsurile și reacțiile celor din jurul copilului; - cerințele adultului în raport cu așteptările, posibilitățile și performanțele solicitate copilului la anumite vârste (mersul fără ajutor, aspecte privind pronunția și limbajul, efectuarea unor operații/activități de tip școlar în avans etc.); - activitățile impuse, propuse sau acceptate de acesta. În concluzie, interacțiunea individului pe tot parcursul existenței sale, dar mai ales în copilăria timpurie, cu elemente ale mediului familial, mediului înconjurător, mediului pedagogic sau al celui social favorizează în mod semnificativ progresele și calitatea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
înainte ca acestea să fie deschise și transmise în rețeaua principală. Astfel, vă puteți asigura că fișierele nedorite nu vor ajunge în rețea. O altă serie de filtre permite analiza conținutului unui flux informațional, stopând comunicațiile care nu respectă regulile impuse. Posibilitățile firewall-ului Ca prim element în sistemul defensiv al unui sistem informatic, un firewall poate rezolva, în funcție de configurația sa, parțial sau în totalitate, următoarele probleme: • concentrează căile de pătrundere în spațiul privat, permițând în felul acesta o mai bună monitorizare
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în discursul lor politic clișeele populiste ale Frontului Renașterii Naționale. La puțin timp după transformarea acestuia în Partidul Națiunii și accentuarea orientării antisemite ca urmare a apropierii de Germania hitleristă, revista își încetează apariția. Programul ei a fost într-adevăr impus „de sus”, dar nu și colaborarea scriitorilor. Unii scriitori au aderat în speranța că vor fi promovate valorile etnice și etice în artă și literatură, continuându-se astfel reformele culturale și sociale din mediul rural. Alții au avut motivații conjuncturale
MUNCA SI VOIE BUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288278_a_289607]
-
revede numai în amintiri „colțul de țară” părăsit. Vestala antică se preschimbă în „autohtona” Sfânta Vineri, care dă pribeagului posibilitatea a se găsi pretutindeni, de a trece „din loc în loc, / Din timp în timp, / Din țară în țară, / Peste nedrepte impuse hotară” (Vestala). Nostalgia pentru pământul natal e prezentă și în culegerea În cumpănă în fiecare seară (1947), în care sunt incluse însemnările unui misterios și exotic Tytan de Kamuty: micronuvele, maxime, precepte morale, poeme în proză. Versurile din Potirul profanat
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
inedite, ca tentativa lui Nicolae Mavrogheni de a se elibera de tutela turcilor printr-o apropiere de ruși. Sunt deplânse abuzurile fanarioților, excesele dregătorilor și spolierile domnilor Constantin Hangerli, Ioan Gheorghe Caragea sau Alecu Suțu, rămași de pomină prin dăjdiile impuse. La sfârșitul cronicii se află un tezaur de date geografice, statistice și economice, preluate din condici boierești. Cronograful are o frază sobră, cam fără relief, cu o sintaxă arhaizantă, în grai muntenesc. Despre aceeași perioadă istorică N. R. scrie în grecește
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
critice, partizană și deformantă, concentrează unele dintre cele mai grosiere mistificări ale proletcultului: într-o „conversație” cu un „străin” care dorea să se informeze „cu bună credință, asupra libertății de creație în țara noastră” este pusă pe același plan ideologia impusă literaturii în țările căzute în sfera de influență sovietică cu „unitatea ideologică” a artei gotice sau renascentiste, totul împănat din belșug cu „argumente irefutabile” din operele lui Lenin. În articole dedicate Mariei Banuș, lui Mihai Beniuc, Miron Radu Paraschivescu, A
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
deosebire pertinente tocmai în ce privește reformularea canonului. Pluralitatea și mobilitatea formelor romanului nu îl descurajează pe autor de la strădania de a demonstra unitatea, pe care diversitatea de forme nu o estompează. Pe fundalul acestei unități se profilează - remarcă eseistul - „atât înnoirile impuse sistemului epic de către un creator, cât și gradul de coincidență dintre resursele care îi determină ficțiunea și tipurile de integrare a realității, specifice unei epoci anume”. Autodefinirea și redefinirea periodică a romanului ca gen literar, în secolele al XVIII-lea
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
să genereze conflicte, tensiuni, incertitudine și insatisfacție pentru celelalte persoane. Pentru a evita acest efect agregativ negativ, fiecare persoană va fi interesată să susțină norma generală a respectării rândului. Această normă nu exprimă o finalitate primară a suprasistemului, ci este impusă acestuia de sistemele componente, de persoanele care vor să stea liniștite la coadă, evitând conflictele și tensiunile. Egalizarea cozilor, starea de echilibru a suprasistemului, nu apare însă nici în acest caz ca o finalitate a acestuia. Nu există o regulă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
precisă a frecvenței, a intensității sau a duratei, subiectul este invitat să îndeplinească o sarcină care presupune un exercițiu de auto-observare după criterii determinate cu o durată limitată. Limitată la unul sau două comportamente circumscrise, această sarcină este propusă, niciodată impusă. Natura și nivelul participării pacientului oferă foarte multe informații pentru individualizarea metodelor de tratament. Analiza cantitativă a rezultatelor nu se poate limita la o lectură normativă. Unele fluctuații orare sau zilnice generează întrebări privind variabilele interne sau externe capabile să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
privind ajutorul extern, în care sunt implicate mai multe organizații internaționale independente care sunt dispuse să ofere ajutor, dar doresc să pună și niște condiții. Totodată, există mai mulți potențiali beneficiari independenți ai acestui ajutor; aceștia doresc să limiteze condițiile impuse. În acest context, s-ar putea emite ipoteza existenței unei piețe de ajutor competitive, în care echilibrul dintre volumul de ajutor furnizat și prețul acestuia pentru țările beneficiare în concesiuni forțate este reprezentat prin punctul de intersecție dintre curba de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
asigura impunerea cooperării și descurajarea nesupunerii. Pentru ca indivizii să poată realiza comunitatea protectoare pe care o doresc, aceștia trebuie să-și sacrifice într-o oarecare măsură libertatea de alegere. Atunci când acțiunea colectivă nu are loc în mod voluntar, aceasta trebuie impusă. Leviatanul este o concentrare a puterii, dar efectul său, spune Hobbes, este acela de a asigura crearea și menținerea unei societăți morale în care indivizii să poată trăi având garanția păcii și securității. Concluzia lui Hobbes este una foarte bine
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
netă indiferent de efortul de muncă, grupurile care și-au selectat propriile reguli distribuționale nu au avut un număr mare de indivizi profitori, ci dipotrivă au avut tendința de a prezenta rate de productivitate mai înalte decât grupurile cu reguli impuse. Concluziile au fost provocatoare pentru teoria democratică, dar nu se știe care este gradul lor de generalizare. Frolich și Oppenheimer înșiși au notat că: „nu trebuie să se meargă prea departe cu interpretarea acestor rezultate”. Situația de laborator a necesitat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
spune că nu există cunoaștere absolută. Ca oameni de știință, suntem însă datori să ne exprimăm aserțiunile privind modelarea și testarea încă din primele pagini în lucrările noastre publicate și să le supunem comentariului critic al comunității științifice. Standardele astfel impuse încetează a mai fi arbitrare (chiar dacă sunt provizorii), întrucât se bazează pe cea mai bună logică și cele mai bune raționamente de care dispunem. Cea de-a treia premisă a acestor cursuri privește practica științelor sociale. Subiectul nostru este individul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
tematice și „stilistica” din literatura sovietică a epocii, dominată, în proză, de ofensiva formelor scurte, în care rolul tradiției rămâne considerabil. Aprecierile și interpretările depășesc treapta popularizării, dar sunt evident grevate de imixtiunile ideologiei momentului. Constrânsă mai totdeauna de exigențe impuse ori autoimpuse, emoționalitatea autoarei va irupe în încercările memorialistice intitulate Pe scara timpului... (1972). Scurte însemnări despre locuri, oameni și cărți, comunicate în forme mozaicate, miniaturale, evocările rețin câteodată atenția prin prospețimea impresiei. Mai multe traduceri din literatura rusă sunt
NICOLESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
perioade și preferințele de „recitire” a unor autori interbelici. Putem lansa ipoteza conform căreia criza de identitate de la Începutul deceniului trecut a atras, În mod firesc, sau chiar a determinat recurgerea la cărturarii tineri de dreapta și, dimpotrivă, calmarea atmosferei (impusă și de intensificarea procesului de integrare euroatlantică) cere modele realiste asemenea celor oferite de Școala monografiilor sociologice. Este clar că etalarea filosofico-literară a disperării trebuie să fie contrabalansată de cercetare, de cunoaștere, de proiecte privind realitatea imediată. Dar la o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]