3,516 matches
-
rezistență nespecifică și neadaptativă, înnăscută, care este înscrisă în programul său genetic și o componentă cu capacitate de răspuns specific și adaptativ, programată tot genetic, dar a cărei activare este indusă de un anumit antigen. În realizarea răspunsului imun, sistemul imunitar se bazează pe procese duale. Caracterul dual al sistemului imunitar implică, mai întâi, prezența a două tipuri de imunități interdependente: imunitatea umorală, mediată de limfocitele B (fig. 1.7) și imunitatea celulară, mediată de limfocitele T (fig. 1.8). Imunitatea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
său genetic și o componentă cu capacitate de răspuns specific și adaptativ, programată tot genetic, dar a cărei activare este indusă de un anumit antigen. În realizarea răspunsului imun, sistemul imunitar se bazează pe procese duale. Caracterul dual al sistemului imunitar implică, mai întâi, prezența a două tipuri de imunități interdependente: imunitatea umorală, mediată de limfocitele B (fig. 1.7) și imunitatea celulară, mediată de limfocitele T (fig. 1.8). Imunitatea celulară se bazează pe acțiunea directă a limfocitelor asupra celulelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
elaborarea și desfășurarea răspunsului imun are loc proliferarea și amplificarea populației de limfocite. În organismul uman, prin diviziunea celulelor stem, se produc zilnic aproximativ 10 miliarde de limfocite care trec în circulația sangvină, asigurând supravegherea tuturor structurilor organismului. Celulele sistemului imunitar se află într- o permanentă patrulare, instituindu-se o continuă stare de veghe, de monitorizare imunologică pentru a fi depistate și îndepărtate toate elementele nonself, invadatoare sau derivate din propriul organism, prin modificări sau alterări ireversibile (celule maligne, celule cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
monitorizare imunologică pentru a fi depistate și îndepărtate toate elementele nonself, invadatoare sau derivate din propriul organism, prin modificări sau alterări ireversibile (celule maligne, celule cu mare încărcătură (balast) mutațională, celule îmbătrânite sau moarte etc.). Prin mobilitatea elementelor sale, sistemul imunitar poate fi considerat ca un țesut mobil, circulant prin tot organismul pluricelular. Pentru înțelegerea mecanismelor imunității se impune definirea unor concepte de bază ale Imunologiei. Fagocitoza este procesul prin care o celulă specializată - fagocitul - ingeră o particulă nutritivă sau inertă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
realizează fagocitoza. Macrofagele circulă în tot organismul, înghițind și digerând bacterii invadatoare, material străin și resturi celulare proprii sau străine. Macrofagele fagocitează orice celulă opsonizată, adică învelită cu anticorpi, precum și celulele tisulare moarte. Limfocitul este o celulă specializată a sistemului imunitar cu rol esențial în recunoașterea specifică a epitopului antigenic, prin intermediul receptorului său membranar. Limfocitele B sunt celule specializate în sinteza anticorpilor, fiecare clonă de limfocite B fiind specializată pentru producerea unui anumit anticorp, care prezintă o specificitate unică de legare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celulă de memorie pentru antigenul stimulator. Celulele de memorie rămân în repaus (quiescent) până la contactul următor cu antigenul corespunzător, când se activează rapid, devenind producătoare de anticorpi specifici față de antigenul a cărui memorare au păstrat-o. În condiții normale, sistemul imunitar nu răspunde la constituenții normali ai propriului organism. Această proprietate poartă numele de AUTOTOLERANȚĂ. Toleranța față de self se instalează în timpul dezvoltării embrionare și constă, în esență, în eliminarea celulelor T potențial autoreactive în timus. Receptorii celulelor T pentru antigen sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diversitatea unor asemenea molecule în limfocite relevante. Imunoglobulinele și receptorii limfocitelor T sunt înrudite ca structură, iar genele care le codifică au o organizare asemănătoare. Proteinele CMH au unele trăsături comune cu imunoglobulinele și receptorii celulelor T. Superfamilia genelor sistemului imunitar are un strămoș comun care a fost funcțional ca un sistem imunitar primitiv. Expansiunea inițială a unei populații specifice de celule B sau de celule T generată de prima expunere la un antigen, poartă numele de răspuns imun primar . Se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sunt înrudite ca structură, iar genele care le codifică au o organizare asemănătoare. Proteinele CMH au unele trăsături comune cu imunoglobulinele și receptorii celulelor T. Superfamilia genelor sistemului imunitar are un strămoș comun care a fost funcțional ca un sistem imunitar primitiv. Expansiunea inițială a unei populații specifice de celule B sau de celule T generată de prima expunere la un antigen, poartă numele de răspuns imun primar . Se produce un număr mare de limfocite B sau de limfocite T cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de asemenea limfocite reprezintă o clonă a celulei care a răspuns inițial la prezența antigenului. Celulele B secretă mari cantități de anticorpi, aceștia fiind dominanți în populația de imunoglobuline a organismului. După ce se realizează un răspuns imun primar eficient, sistemul imunitar al organismului reține celulele B și celulele T purtătoare de anticorp corespunzător antigenului sau celule T purtătoare de receptor al celulei T pentru antigenul corespunzător, cu care organismul a venit în contact. Asemenea limfocite B și limfocite T se numesc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
statut intermediar între celula imatură și cea matură, deoarece ele nu au dobândit toate trăsăturile unei celule mature, dar sunt celule cu durată lungă de viață și pot fi rapid convertite în celule mature corespunzătoare. Prezența lor permite ca sistemul imunitar al organismului să realizeze un răspuns imun rapid, dacă organismul este reexpus la același antigen, care le-a indus diferențierea inițială. Un asemenea răspuns imun rapid se numește răspuns imun secundar. Rezerva de limfocite imature a unui organism animal conține
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
omoară celula ingerată. În polimorfonuclearele neutrofile funcționează două sisteme bactericide: unul independent de O2 și altul dependent de O 2. Sistemul bactericid independent de O2 cuprinde o gamă largă de activități enzimatice; hidrolaze acide, proteaze neutre. 1.2. ORGANIZAREA SISTEMULUI IMUNITAR LA VERTEBRATE Sistemul imunitar este esențial pentru supraviețuirea organismului animal, datorită agresiunii permanente a microorganismelor și a virusurilor asupra sa. Omul adult poartă pe suprafața tegumentului și a mucoaselor sale un număr uriaș de celule bacteriene (circa 1014), chiar mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
polimorfonuclearele neutrofile funcționează două sisteme bactericide: unul independent de O2 și altul dependent de O 2. Sistemul bactericid independent de O2 cuprinde o gamă largă de activități enzimatice; hidrolaze acide, proteaze neutre. 1.2. ORGANIZAREA SISTEMULUI IMUNITAR LA VERTEBRATE Sistemul imunitar este esențial pentru supraviețuirea organismului animal, datorită agresiunii permanente a microorganismelor și a virusurilor asupra sa. Omul adult poartă pe suprafața tegumentului și a mucoaselor sale un număr uriaș de celule bacteriene (circa 1014), chiar mai multe decât propriile sale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este asigurată de complicate mecanisme celulare și umorale, de rezistență și imunitate. Funcția esențială a sistemelor de apărare este protecția față de agenții patogeni invadatori. Interacțiunea permanentă cu microorganismele are un rol hotărâtor în dobândirea complexității structurale și funcționale a sistemului imunitar. Dovada o constituie faptul că la animalele germ-free (axenice), numărul limfocitelor B și titrul anticorpilor (Ac) serici naturali sunt de 5-10 ori mai mici decât la organismele convenționale. Evoluția a generat tipuri celulare specializate, tot mai eficiente funcțional, care neutralizează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
vertebrate, reacțiile de apărare sunt rezultatul acțiunii unor factori umorali nespecifici (complement, substanțe bactericide) și specifici (anticorpi) și a unor populații de celule specializate, cu acțiune nespecifică (fagocite) sau specifică (limfocite). În concepția modernă, din punct de vedere structural, sistemul imunitar al organismelor superioare este considerat ca un organ difuz, dar de sine stătător, alcătuit dintr-un număr foarte mare de celule și molecule, reunite într-o rețea de interacțiuni complexe a cărei funcție este asigurarea integrității și conservarea individualității structurale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sine stătător, alcătuit dintr-un număr foarte mare de celule și molecule, reunite într-o rețea de interacțiuni complexe a cărei funcție este asigurarea integrității și conservarea individualității structurale a organismului. În concepția restrictivă a lui N. K. Jerne, sistemul imunitar este reprezentat în exclusivitate de limfocite, iar într-o accepțiune mai largă, pe lângă limfocite, în alcătuirea sistemului imunitar intră o serie de celule accesorii cu rol esențial în declanșarea răspunsului imun: macrofagele și o serie de celule înrudite (celulele Lagerhans
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
complexe a cărei funcție este asigurarea integrității și conservarea individualității structurale a organismului. În concepția restrictivă a lui N. K. Jerne, sistemul imunitar este reprezentat în exclusivitate de limfocite, iar într-o accepțiune mai largă, pe lângă limfocite, în alcătuirea sistemului imunitar intră o serie de celule accesorii cu rol esențial în declanșarea răspunsului imun: macrofagele și o serie de celule înrudite (celulele Lagerhans din tegument, celulele dendritice și celulele interdigitate). Se apreciază că la adultul normal, numărul limfocitelor este de 1012
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de ordinul a 1020. Împreună, aceste componente formează organul difuz, cu greutate de circa 910 g (1-2% din greutatea corpului), a cărui consistență este mai greu de perceput, tocmai datorită distribuției sale difuze în tot organismul. Celulele și moleculele sistemului imunitar sunt prezente în toate țesuturile, dar în unele organe (splină, ganglioni limfatici, plăci Peyer, amigdale, timus), componentele celulare au o densitate maximă, ceea ce face ca asemenea organe să se individualizeze, să prindă contur. Numărul celulelor sistemului imunitar (cu un ordin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și moleculele sistemului imunitar sunt prezente în toate țesuturile, dar în unele organe (splină, ganglioni limfatici, plăci Peyer, amigdale, timus), componentele celulare au o densitate maximă, ceea ce face ca asemenea organe să se individualizeze, să prindă contur. Numărul celulelor sistemului imunitar (cu un ordin de mărime superior neuronilor) și al moleculelor sale nu reflectă fidel potențialul de apărare al organismului, deoarece, în cursul răspunsului imun au loc proliferarea celulară și amplificarea numerică a limfocitelor, precum și intensificarea potențialului de biosinteză proteinică. La
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
apărare al organismului, deoarece, în cursul răspunsului imun au loc proliferarea celulară și amplificarea numerică a limfocitelor, precum și intensificarea potențialului de biosinteză proteinică. La acestea se adaugă o rată înaltă de reînnoire și refacere a rezervelor sale celulare. Astfel, sistemul imunitar este unul dintre cele mai complexe ale organismului vertebratelor. Complexitatea lui derivă din structura de rețea de comunicații intercelulare, din ubicvitatea sa în organism și din efectele multiple pe care le determină un număr mic de categorii celulare. Sistemul imunitar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imunitar este unul dintre cele mai complexe ale organismului vertebratelor. Complexitatea lui derivă din structura de rețea de comunicații intercelulare, din ubicvitatea sa în organism și din efectele multiple pe care le determină un număr mic de categorii celulare. Sistemul imunitar este considerat un adevărat sistem informațional sau „creier mobil” legat de apărarea organismului față de agresori externi și interni. Din punct de vedere structural și funcțional, sistemul de apărare al organismelor superioare prezintă numeroase dualități:- existența unui compartiment al rezistenței nespecifice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
față de agresori externi și interni. Din punct de vedere structural și funcțional, sistemul de apărare al organismelor superioare prezintă numeroase dualități:- existența unui compartiment al rezistenței nespecifice și neadaptative (înnăscută) și a unui compartiment cu acțiune specifică și adaptativă (sistemul imunitar „clasic”);- prezența a două populații de limfocite (T și B), care mediază imunitatea celulară și respectiv umorală;- activitatea limfocitelor este modulată fie stimulator, fie inhibitor, sub acțiunea unor celule și a unor factori umorali;- existența organelor limfoide centrale (primare) și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la rândul ei, posedă epitopi antigenici recunoscuți de molecule cu rol de receptor. La om se produce zilnic aproximativ un miliard de limfocite ce trec în circulație. Circulând și recirculând prin rețeaua vaselor sanguine și limfatice, celulele și moleculele sistemului imunitar asigură supravegherea organismului, recunoașterea moleculelor și a celulelor nonself, față de care reacționează. 1.2.1. LIMFOCITELE Sistemul imunitar este reprezentat de țesuturi derivate din mezoderm, a căror principală componentă celulară este limfocitul. De aici derivă denumirea de sistem limfoid. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
aproximativ un miliard de limfocite ce trec în circulație. Circulând și recirculând prin rețeaua vaselor sanguine și limfatice, celulele și moleculele sistemului imunitar asigură supravegherea organismului, recunoașterea moleculelor și a celulelor nonself, față de care reacționează. 1.2.1. LIMFOCITELE Sistemul imunitar este reprezentat de țesuturi derivate din mezoderm, a căror principală componentă celulară este limfocitul. De aici derivă denumirea de sistem limfoid. În ultimul timp se folosește denumirea de „limfon”, care semnifică totalitatea organelor limfoide - primare și secundare, precum și celulele componente
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Ag și de aceea se mai numesc imunocite . De aici derivă denumirea de sistem imunocitar, echivalentă celei de sistem limfoid. Toate celulele acestui sistem poartă pe suprafața lor molecule cu rol receptor, capabile să recunoască specific determinanții antigenici străini. Sistemul imunitar funcționează pe baza interacțiunii dintre semnal (antigen) și receptorul specific limfocitar preformat. În concepția modernă, limfocitul este celula centrală a sistemului imunitar. Ea nu este celula „cap de serie” - așa cum o considerau vechii histologi, deoarece păstrează o mare capacitate de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acestui sistem poartă pe suprafața lor molecule cu rol receptor, capabile să recunoască specific determinanții antigenici străini. Sistemul imunitar funcționează pe baza interacțiunii dintre semnal (antigen) și receptorul specific limfocitar preformat. În concepția modernă, limfocitul este celula centrală a sistemului imunitar. Ea nu este celula „cap de serie” - așa cum o considerau vechii histologi, deoarece păstrează o mare capacitate de reactivitate și diferențiere. Dovada în acest sens o reprezintă inducția blastică experimentală cu fitohemaglutinină - extract din fasole capabil de a transforma limfocitele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]