41,177 matches
-
9,6%). Cele mai multe cazuri – 24.067 (97,7%) au apărut în rândul persoanelor nevaccinate. În epidemia de rujeolă care a evoluat în perioada 2016-2019, au fost raportate peste 20.000 de cazuri, din care 64 decese. Cea mai afectată grupă de vârstă (incidența > 900/100 000) a fost cea sub 1an (neeligibili la vaccinarea cu ROR). Ponderea cea mai mare a deceselor (51,1%) s-a înregistrat la grupa de varsta sub 1 an. Tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import (B3), diferită
PLAN din 21 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261696]
-
România (D4). Prevenirea infectiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital În Romania, supravegherea infecției rubeolice congenitale (inclusiv a sindromului rubeolic congenital) se face conform “Metodologiei de supraveghere a IRC/SRC” ( http://www.insp.gov.ro/cnscbt/ sectiunea Metodologii ), utilizând definițiile de caz ale Uniunii Europene. Din anul 2005, incidența SRC în România s-a menținut sub 1/100 000 născuți vii până în anul 2011 (ținta OMS este sub 1/100 000 născuți vii). După anii 2010 și 2011, când nu s-au înregistrat cazuri confirmate SRC, incidența a crescut în
PLAN din 21 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261696]
-
Din anul 2005, incidența SRC în România s-a menținut sub 1/100 000 născuți vii până în anul 2011 (ținta OMS este sub 1/100 000 născuți vii). După anii 2010 și 2011, când nu s-au înregistrat cazuri confirmate SRC, incidența a crescut în anul 2012 (când a fost atins varful epidemiei de rubeolă) la 11,9%000 născuți vii. Ulterior, valorile incidenței SRC au scăzut semnificativ (în anul 2013 incidența a fost de 3,3/100.000 născuți vii) și se mențin și în prezent
PLAN din 21 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261696]
-
OMS este sub 1/100 000 născuți vii). După anii 2010 și 2011, când nu s-au înregistrat cazuri confirmate SRC, incidența a crescut în anul 2012 (când a fost atins varful epidemiei de rubeolă) la 11,9%000 născuți vii. Ulterior, valorile incidenței SRC au scăzut semnificativ (în anul 2013 incidența a fost de 3,3/100.000 născuți vii) și se mențin și în prezent la un nivel foarte scăzut (2/100.000 născuți vii). OBIECTIVELE STRATEGICE ALE ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA 2021-2030 mentinerea eliminării rubeolei endemice, prin
PLAN din 21 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261696]
-
anii 2010 și 2011, când nu s-au înregistrat cazuri confirmate SRC, incidența a crescut în anul 2012 (când a fost atins varful epidemiei de rubeolă) la 11,9%000 născuți vii. Ulterior, valorile incidenței SRC au scăzut semnificativ (în anul 2013 incidența a fost de 3,3/100.000 născuți vii) și se mențin și în prezent la un nivel foarte scăzut (2/100.000 născuți vii). OBIECTIVELE STRATEGICE ALE ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA 2021-2030 mentinerea eliminării rubeolei endemice, prin intărirea supravegherii și vaccinare susținută; eliminarea și mentinerea
PLAN din 21 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261696]
-
ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA 2021-2030 mentinerea eliminării rubeolei endemice, prin intărirea supravegherii și vaccinare susținută; eliminarea și mentinerea eliminării rujeolei endemice prin întărirea supravegherii și creșterea acoperirilor vaccinale la niveluri optime necesare atingerii țintei de eliminare. Indicator de rezultat: rata de incidență a rujeolei/rubeolei < 1 la 1 000 000 locuitori la nivel național (exceptând cazurile de import); prevenirea infectiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital (<1 caz de SRC la 100000 de născuți vii), prin întărirea supravegherii și prevenirea prin vaccinare a infecției rubeolice
PLAN din 21 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261696]
-
vedere o sursă de finanțare incertă, generală și lipsită de un caracter obiectiv și efectiv, nefiind așadar reală“ (Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, paragraful 59, Decizia nr. 593 din 14 septembrie 2016, paragraful 30). În ceea ce privește incidența dispozițiilor care impun solicitarea fișei financiare, Curtea Constituțională a statuat că, atâta vreme cât dispozițiile legale generează impact financiar asupra bugetului de stat, obligația solicitării fișei financiare incumbă tuturor inițiatorilor, iar dacă acestea sunt rezultatul unor amendamente admise în cadrul
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
Sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 1.056 din 14 noiembrie 2007 și nr. 643 din 24 septembrie 2020. ... 25. Guvernul observă că în urma procedurii de reexaminare a fost extinsă sfera destinatarilor legii și au fost incluse în domeniul de incidență a legii și sumele reprezentând alte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar. Ca urmare a acestor modificări, impactul asupra bugetului de stat devine semnificativ unul mai mare, astfel că se impunea întocmirea
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
din perspectiva impactului bugetar, a corelării modificărilor propuse cu Codul civil și cu atribuțiile Curții de Conturi, precum și din perspectiva includerii personalului din administrația publică locală printre beneficiarii legii. Așadar, includerea unei noi categorii de venituri în sfera de incidență a legii nu a fost făcută pentru a răspunde unora dintre solicitările Președintelui, ci este o soluție legislativă distinctă, care nu are legătură cu cele solicitate în cererea de reexaminare. Prin urmare, Parlamentul a depășit limitele reexaminării, încălcând astfel dispozițiile
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
reexaminării, încălcând astfel dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituție, deoarece nu a existat o solicitare a Președintelui privind includerea sumelor reprezentând alte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar în domeniul de incidență a Legii nr. 78/2018. Din această perspectivă, Guvernul consideră că, prin depășirea limitelor cererii de reexaminare, sau nesocotit indirect și cele reținute de către instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 63 din 13 februarie 2018. ... 27. Cu privire la
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să fie însoțite de dovada solicitării informării Guvernului, înaintată prin președintele Senatului, în conformitate cu dispozițiile art. 111 din Constituția României, republicată“. ... 40. În ceea ce privește incidența dispozițiilor care impun solicitarea fișei financiare, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 764 din 14 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2017, că art. 111 din Constituție își găsește concretizarea în
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
impact financiar asupra bugetului de stat, iar dacă acestea sunt rezultatul unor amendamente admise în cadrul procedurii legislative, prima Cameră sesizată sau Camera decizională, după caz, are obligația de a solicita fișa financiară. ... 41. Pentru a decide cu privire la incidența dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 111 alin. (1) și art. 138 alin. (5), așadar pentru a stabili obligația constituțională a Parlamentului de a solicita informarea din partea Guvernului și obligația inițiatorilor propunerii legislative de a solicita fișa financiară, este necesar
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare“ [art. I pct. 1]. De asemenea, legea stabilește un nou prag temporal de incidență a exonerării, reglementând că aceasta se aplică „pentru toate sumele plătite, în considerarea actelor care au generat plățile considerate prejudicii, emise sau încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, până la momentul reținerii, de către Curtea de Conturi sau
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
legii în vigoare, care prevede că se aplică „personalului ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice“, legea modificatoare adoptată în urma procedurii de reexaminare extinde sfera de incidență a destinatarilor normei, completând sintagma introdusă inițial prin legea trimisă la promulgare care privea „personalul din cadrul autorităților și instituțiilor administrației publice ale căror bugete sunt prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice“ (respectiv
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
finanțate integral din venituri proprii, bugetul împrumuturilor externe și interne, bugetul fondurilor externe nerambursabile). ... 48. De asemenea, ca obiect al exonerării de la plată, prin art. I pct. 2 din legea supusă controlului, forul legislativ a prevăzut în domeniul de incidență al legii „sumele reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor potrivit prevederilor art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sau reprezentând alte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
al exonerării de la plată atât sumele reprezentând „alte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar“, cât și pe „cele provenind din drepturi de asistență socială“. O atare intervenție legislativă lărgește sfera de incidență a legii exoneratoare cu privire la veniturile bugetare având natura juridică a unor creanțe care nu se vor mai încasa ca urmare a exonerării de la plată, generând un impact asupra bugetului de stat semnificativ mai mare decât cel avut
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
data inițială, 31 martie 2018, până la data intrării sale în vigoare, deci pentru un interval de încă cel puțin 4 ani. ... 50. Efectele celor trei intervenții legislative, care vizează destinatarii beneficiului, obiectul exonerării de la plată, respectiv perioada de incidență a exonerării, excedează impactului bugetar deja determinat la adoptarea Legii nr. 78/2018, pe care o modifică, determinând o diminuare suplimentară a veniturilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, adoptarea legii modificatoare a generat o
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
nr. 153/2017) și celor asimilate acestora. ... 58. Curtea reține, așadar, că sintagma „sume reprezentând alte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar“ nu vizează o categorie nouă de venituri introdusă în sfera de incidență a legii, prin urmare nu poate fi considerată o soluție legislativă distinctă, care nu are legătură cu solicitările formulate în cererea de reexaminare. Aceasta constituie o explicitare a soluției legislative existente în actuala reglementare și, în mod similar, a soluției
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, față de excepția prescripției dreptului material la acțiune, că la momentul producerii riscului asigurat pârâtul avea calitatea de asigurat al societății reclamante, în baza unui contract de asigurare, ceea ce atrage incidența prevederilor art. 2.519 din Codul civil. ... 29. Termenul general de prescripție de 3 ani este incident doar în situația în care acțiunea în regres este îndreptată împotriva unui terț față de contractul de asigurare, iar nu în cazul în care
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
hotărâri judecătorești, precum și opinii teoretice ale magistraților, conturându-se existența unor orientări jurisprudențiale diferite. ... 62. Astfel, într-o opinie, s-a apreciat că, în situația acțiunii formulate de asigurătorul de răspundere civilă auto obligatorie împotriva propriului asigurat, în cazul incidenței dispozițiilor art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995, este aplicabil termenul general de prescripție de 3 ani, reglementat de art. 2.517 și art. 2.528 din Codul civil, iar nu termenul special de 2 ani, instituit de art. 2.519 alin.
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
conform jurisprudenței în materie a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 110. Pe de o parte, instanța de trimitere nu supune interpretării o normă de drept echivocă, neclară, căreia să îi fi stabilit incidența în cauză, ci, dimpotrivă, solicită instanței supreme stabilirea normei de drept aplicabile raportului juridic concret dedus judecății. ... 111. Pe de altă parte, există deja conturată o jurisprudență consistentă, pentru a mai putea subzista elementul de noutate, practica neunitară relevată de
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 23 iunie 1981, pronunțată în Cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei, a statuat că procedurile disciplinare intră sub incidența art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială. Astfel, garanțiile dreptului la un proces echitabil implică dreptul părților de a lua cunoștință
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare, în mod grav, repetat și nejustificat a atribuțiilor prevăzute de lege; dispozițiile alin. (2) și alin. (3) lit. b) sunt aplicabile în mod corespunzător“. Potrivit alin. (2) al art. 57, „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii constată incidența uneia dintre ipotezele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), la sesizarea președintelui sau a vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii ori a unei treimi din membri, și dispune revocarea din funcție, cu votul majorității membrilor săi“, iar, potrivit alin.
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
poată adapta comportamentul fără riscul de a fi trași la răspundere. Cu alte cuvinte, norma penală trebuie să fie atât de clară, încât orice persoană să poată să își dea seama dacă acțiunea sau inacțiunea sa ar putea intra sub incidența normei de incriminare. Apreciază că neclaritatea dispozițiilor de lege criticate rezultă și din soluțiile pronunțate în practică, din cele menționate în doctrină și din punctele de vedere exprimate de către universități și instanțe, astfel cum acestea se regăsesc în dosarele
DECIZIA nr. 362 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263896]
-
infracțiuni de serviciu, era viciată dintr-o dublă perspectivă: a) prin eliminarea, față de soluția legislativă în vigoare, a infracțiunilor săvârșite cu intenție, inclusiv a celor de corupție, ceea ce afectează principiul statului de drept, și b) prin excluderea de la incidența normei a ipotezei condamnării definitive a notarului public la o pedeapsă privativă de libertate pentru care instanța dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, ceea ce afectează, în plus, și principul egalității în drepturi. Curtea a arătat că este neconstituțională distincția
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]