51,734 matches
-
Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, prin care s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (10) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță fără participarea procurorului și a inculpatului, este neconstituțională; Decizia nr. 733 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 27 ianuarie 2016, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 341 alin. (6) lit. c) și, prin extindere, ale
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
criticat, arată că nu există niciun scop legitim care să fundamenteze o atare diferență de tratament în condițiile în care hotărârile pronunțate în materia executării pedepselor sunt la fel de importante ca hotărârile penale „ordinare“ prin care se stabilește vinovăția/nevinovăția inculpaților. Executarea pedepselor penale constituie punctul central al oricărui sistem de drept penal și nu există nicio rațiune pentru care această categorie de hotărâri să fie exclusă de la controlul de legalitate realizat prin intermediul recursului în casație. Dreptul la un
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
cele reglementate în cuprinsul dispozițiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, și anume: nerespectarea dispozițiilor privind competența după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente; condamnarea inculpatului pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; încetarea în mod greșit a procesului penal; lipsa constatării sau constatarea greșită a grațierii pedepsei aplicate inculpatului și aplicarea de pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. Cu
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente; condamnarea inculpatului pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; încetarea în mod greșit a procesului penal; lipsa constatării sau constatarea greșită a grațierii pedepsei aplicate inculpatului și aplicarea de pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. Cu excepția primului caz de casare - necompetența instanței -, care se referă la nerespectarea unor norme de procedură, celelalte motive de recurs au în vedere încălcări ale legii penale
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
la nerespectarea unor norme de procedură, celelalte motive de recurs au în vedere încălcări ale legii penale. În temeiul prevederilor art. 436 alin. (1) din Codul de procedură penală, persoanele care pot formula cerere de recurs în casație sunt: procurorul, inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente, în condițiile prevăzute de lege. Procurorul poate declara recurs în casație atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă a cauzei. Inculpatul poate formula cerere de recurs în casație
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
cerere de recurs în casație sunt: procurorul, inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente, în condițiile prevăzute de lege. Procurorul poate declara recurs în casație atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă a cauzei. Inculpatul poate formula cerere de recurs în casație atât în ceea ce privește latura penală, cât și în ceea ce privește latura civilă, dar numai împotriva hotărârilor prin care s-a dispus condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
privește latura civilă, dar numai împotriva hotărârilor prin care s-a dispus condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei ori încetarea procesului penal, ceea ce înseamnă că, în cazul în care s-a pronunțat o hotărâre de achitare, inculpatul nu poate declara recurs cu privire la temeiul achitării, acest aspect neîncadrându-se, de altfel, în niciunul dintre cazurile în care se poate face recurs în casație, prevăzute de art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală. În fine
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
materia executării pedepselor, încalcă principiul egalității în fața legii prin raportare la dreptul la un proces echitabil, pe motiv că hotărârile pronunțate în materia executării pedepselor sunt la fel de importante ca hotărârile penale prin care se stabilește existența vinovăției/nevinovăției inculpatului, astfel că diferența de tratament instituită nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă, generând discriminare. ... 18. Sub aspectul asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că, în instituirea
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
Decizia nr. 651 din 17 octombrie 2017, citată anterior, paragraful 28). ... 19. Curtea observă că hotărârile definitive pronunțate în materia executării pedepselor nu dezleagă fondul cauzei penale, având în vedere că nu statuează asupra existenței faptei penale și a vinovăției inculpatului. Întrucât nu soluționează o acțiune penală ce are ca obiect o acuzație în materie penală, această categorie de hotărâri definitive nu poate să atragă incidența niciunuia dintre cazurile de recurs în casație reglementate de dispozițiile art. 438 alin. (1) din
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
al României, Partea I, nr. 960 din 5 decembrie 2017, paragraful 19, precum și Decizia nr. 372 din 28 mai 2019, precitată, paragraful 40). ... 20. Mai mult, Curtea a observat că rechizitoriul prin care se dispune trimiterea în judecată a inculpatului constituie, potrivit art. 329 alin. (1) și art. 327 lit. a) din Codul de procedură penală, actul de sesizare a instanței de judecată. Potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
supraveghere tehnică nu împiedică judecătorul de cameră preliminară din cauza în care acestea sunt transferate să verifice legalitatea dispunerii/autorizării măsurii și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, atât în urma formulării unor cereri și excepții de către inculpat, cât și din oficiu. Or, constatarea nelegalității mijlocului de probă și/sau a procedeului probatoriu determină nelegalitatea probei, cu consecința excluderii ei din procesul penal. ... 22. În continuare, în ceea ce privește criteriile în funcție de care se evaluează legalitatea măsurii
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
interpretări, în scopul aplicării lui unitare de către instanțele judecătorești (Decizia nr. 265 din 6 mai 2014), în cauză nefiind aduse atingeri ale dispozițiilor constituționale. ... 15. În final, apreciază că o interpretare a dispozițiilor constituționale în sensul indicat de către inculpați ar conduce la concluzia că prin orice hotărâre a Completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept s-ar adăuga, în mod nepermis, la lege, cu consecința arogării de către instanța supremă a unui rol de legiuitor pozitiv, interpretare ce nu
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Matei într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea unor infracțiuni prevăzute de dispozițiile Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
Societatea Națională de Depozitare Subterană a Gazelor Naturale „Depogaz“ - S.A. prevăd că Romgaz - S.A. are organizate în componența sa sedii secundare cu statut de sucursală, fără personalitate juridică, printre care se regăsește și Sucursala Târgu Mureș. Or, calitatea unuia dintre inculpați de director al Sucursalei Târgu Mureș din cadrul Romgaz - S.A. nu atrage competența Direcției Naționale Anticorupție, fapt confirmat și de prevederile art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 575/2001, care stabilesc că Romgaz - S.A. este condusă de adunarea generală a acționarilor
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii; or, ordonanța de urgență anterior menționată nu vizează conduita persoanei fizice. ... 11. Se arată că această lacună legislativă creează situații în care legea penală se aplică, prin analogie, în defavoarea inculpatului, în speță, unor funcționari publici persoane fizice fiindu-le imputate fapte de abuz în serviciu săvârșite prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor specifice unei persoane juridice, aspect ce reprezintă o extindere a aplicării unei norme penale de incriminare cu privire la
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
sens, că elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu nu necesită alte intervenții din partea legiuitorului, acestea îndeplinind cerințele de calitate a legii, inclusiv previzibilitatea. Se mai arată că, în stabilirea vinovăției pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, inculpatul nu este obligat să își dovedească nevinovăția, sarcina probei revenind organului de urmărire penală sau instanței de judecată; mai mult, în situația în care există probe referitoare la vinovăția inculpatului, acesta are dreptul de a proba lipsa temeiniciei lor. Se
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
în stabilirea vinovăției pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, inculpatul nu este obligat să își dovedească nevinovăția, sarcina probei revenind organului de urmărire penală sau instanței de judecată; mai mult, în situația în care există probe referitoare la vinovăția inculpatului, acesta are dreptul de a proba lipsa temeiniciei lor. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016. ... 18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției
DECIZIA nr. 329 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259518]
-
în fața judecătorului de cameră preliminară, în cadrul procedurii redeschiderii urmăririi penale, încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al acestuia prin suprimarea caracterului contradictoriu și oral al acestei proceduri. În aceste condiții și nelegala citare a inculpatului, în procedura redeschiderii urmăririi penale, încalcă drepturile fundamentale anterior menționate, încălcare ce nu poate fi înlăturată, întrucât textul criticat nu permite promovarea contestației în anulare împotriva încheierilor definitive. Pentru aceste motive, se susține că dispozițiile art. 426 lit. a) din
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază. Aceste motive sunt însă aplicabile prin prisma prevederilor art. 409 alin. (1) din Codul de procedură penală, conform cărora pot face apel: procurorul, referitor la latura penală și latura civilă; inculpatul, în ceea ce privește latura penală și latura civilă; partea civilă, în ceea ce privește latura penală și latura civilă, și partea responsabilă civilmente, în ceea ce privește latura civilă, iar referitor la latura penală, în măsura în care soluția
DECIZIA nr. 331 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259529]
-
2021). Rezultă că, în speță, s-au luat foarte puține măsuri procedurale pentru a compensa imposibilitatea apărării de a o audia în mod direct pe I.N. Aceasta reprezintă o garanție procedurală importantă, de natură să protejeze dreptul la apărare al inculpatului, absența acesteia având o mare pondere la punerea în balanță a examinării caracterului echitabil general al procesului în raport cu art. 6 § 1 și 3 lit. d). ... 13. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că faptul că
HOTĂRÂREA din 29 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259753]
-
al contestației. În continuare, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor art. 436 alin. (1) din Codul de procedură penală, titularii dreptului de a promova calea extraordinară de atac analizată sunt: procurorul, în ceea ce privește latura penală și latura civilă; inculpatul, în ceea ce privește latura penală și latura civilă, împotriva hotărârilor prin care s-a dispus condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei ori încetarea procesului penal; partea civilă și partea responsabilă civilmente, în ceea ce privește latura
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
apel, care apreciază asupra propunerii de arestare, se susține că procurorul nu are nici posibilitatea de a propune luarea altei măsuri preventive și nici posibilitatea de a nu formula o propunere în sensul nedispunerii unei măsuri preventive cu privire la inculpat, aspect ce contravine prevederilor constituționale. Se arată, de asemenea, că alin. (2) al art. 43 din Legea nr. 302/2004 reglementează doar cu privire la măsura arestării, fără să dea posibilitatea magistraților să aplice principiul proporționalității și să aleagă între mai
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
dispunerii altei măsuri preventive. ... 8. Se afirmă că dispozițiile art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 dau posibilitatea judecătorului să analizeze dacă se impune menținerea măsurii arestului preventiv, dar ulterior, după ce libertatea individuală și alte drepturi fundamentale ale inculpatului au fost restrânse, astfel că inculpatul nu poate fi repus în situația anterioară. ... 9. Se arată că prevederile art. 43 alin. (6) și (7) din Legea nr. 302/2004 dispun cu privire la predare, care poate fi făcută doar dacă persoana
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
afirmă că dispozițiile art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 dau posibilitatea judecătorului să analizeze dacă se impune menținerea măsurii arestului preventiv, dar ulterior, după ce libertatea individuală și alte drepturi fundamentale ale inculpatului au fost restrânse, astfel că inculpatul nu poate fi repus în situația anterioară. ... 9. Se arată că prevederile art. 43 alin. (6) și (7) din Legea nr. 302/2004 dispun cu privire la predare, care poate fi făcută doar dacă persoana este arestată. ... 10. Se susține că
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]
-
31. Pentru aceste motive, se arată că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare ori principiului loialității probelor, acestea stabilind doar caracterul de mijloc de probă în procesul penal al declarațiilor suspectului ori inculpatului. ... 32. Cu privire la dispozițiile art. 20 alin. (1) din Constituție referitoare la interpretarea Legii fundamentale, se arată că acestea devin incidente în cazul în care se solicită constatarea neconstituționalității unor dispoziții legale pe motivul că ele ar fi contrare
DECIZIA nr. 332 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259912]