4,313 matches
-
moneda națională a ajutoarelor acordate Guvernului României de Comisia Europeană, Guvernul Italiei și Guvernul Confederației Elvețiene pentru finanțarea Programului indicativ pe anul 1996, cuprins în anexa la prezența hotărâre. Articolul 2 Ministerul Finanțelor încheie cu beneficiarii alocațiilor, menționați în Programul indicativ, convenții privind alocarea și utilizarea sumelor, precum și modalitățile de control al utilizării acestora. Articolul 3 Ministerul Finanțelor va sista finanțarea proiectelor cuprinse în Programul indicativ, în cazul în care constată nerespectarea de către beneficiarii alocărilor și de către beneficiarii finali ai alocărilor
HOTĂRÎRE Nr. 649 din 8 august 1996 privind utilizarea Fondurilor de contrapartida constituite din contravaloarea în moneda naţionala a ajutoarelor acordate Guvernului României de Comisia Europeană, Guvernul Italiei şi Guvernul Confederatiei Elvetiene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115757_a_117086]
-
anexa la prezența hotărâre. Articolul 2 Ministerul Finanțelor încheie cu beneficiarii alocațiilor, menționați în Programul indicativ, convenții privind alocarea și utilizarea sumelor, precum și modalitățile de control al utilizării acestora. Articolul 3 Ministerul Finanțelor va sista finanțarea proiectelor cuprinse în Programul indicativ, în cazul în care constată nerespectarea de către beneficiarii alocărilor și de către beneficiarii finali ai alocărilor și proiectelor, a prevederilor convențiilor de alocare, utilizare și control, până la soluționarea problemelor care au determinat luarea acestor măsuri. Articolul 4 Ministerul Finanțelor va informa
HOTĂRÎRE Nr. 649 din 8 august 1996 privind utilizarea Fondurilor de contrapartida constituite din contravaloarea în moneda naţionala a ajutoarelor acordate Guvernului României de Comisia Europeană, Guvernul Italiei şi Guvernul Confederatiei Elvetiene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115757_a_117086]
-
fondurilor alocate. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- p. Ministru de stat, ministrul finanțelor, Nicolae Constantinescu, secretar de stat Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Meleșcanu Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Integrare Europeană, Ghiorghi Prisacaru Anexă 1 PROGRAMUL INDICATIV PE ANUL 1996 de utilizare a fondurilor de contrapartida constituite din contravaloarea ajutoarelor acordate Guvernului României de Comisia Europeană, Guvernul Italiei și Guvernul Confederației Elvețiene
HOTĂRÎRE Nr. 649 din 8 august 1996 privind utilizarea Fondurilor de contrapartida constituite din contravaloarea în moneda naţionala a ajutoarelor acordate Guvernului României de Comisia Europeană, Guvernul Italiei şi Guvernul Confederatiei Elvetiene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115757_a_117086]
-
interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Articolul 4 Sectoarele de drum intrate în patrimoniul Regiei Autonome "Administrația Națională a Drumurilor din România" se clasează ca drumuri naționale și vor avea numerele indicative menționate în anexa. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: --------------- p. Ministrul transporturilor, Șerban Mihăilescu, secretar de stat Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Marin Cristea Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmâncă București, 15 octombrie 1996. Nr.
HOTĂRÂRE nr. 987 din 15 octombrie 1996 privind transmiterea unor sectoare de drum de interes naţional în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116105_a_117434]
-
vamale completează pe verso exemplarului original următoarele date: vama emitenta, numărul și data declarației vamale, cantitatea derulată și șoldul, semnătura și ștampila individuală a lucrătorului vamal. Originalul licenței se restituie declarantului vamal, iar copia se reține de vama. Licențele cu indicativele "S" și "A" se depun și se rețin de organele vamale numai în fotocopie pentru verificarea felului mărfii. 17. Pentru operațiunile de introducere sau scoatere de bunuri, fără plăti de orice fel, efectuate în afara activității de comerț exterior nu se
ORDIN nr. 625 din 22 noiembrie 1990 privind Normele metodologice de aplicare a Hotărîrii Guvernului nr. 1194/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107184_a_108513]
-
ministrul industriei și comerțului, Călin Popescu-Tăriceanu Ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, Nicolae Noica MINISTERUL INDUSTRIEI ȘI COMERȚULUI MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI AMENAJĂRII TERITORIULUI NORMATIV EXPERIMENTAL pentru proiectarea și executarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale cu conducte din polietilena Indicativ I.6. PE-97 NORMATIV pentru proiectarea și executarea rețelelor de conducte din polietilena de distribuție a gazelor naturale Capitolul 1 Obiectul. Domeniul de aplicare 1.1. Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectarea și executarea lucrărilor noi și reparațiilor
ORDIN nr. 99/N/2 din 2 iulie 1997 privind aprobarea Normativului experimental pentru proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale cu conducte din polietilena, indicativ I.6. PE-97. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117658_a_118987]
-
a cărții de identitate provizorii: a) materialul din care este confecționata: hârtie specială, de culoare bleu, cu filigran reprezentând un model geometric pe care este imprimata în zona centrală stema României; ... b) dimensiuni: 105 mm lungime, 74 mm lățime; ... c) indicativele serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, care se aplică prin stanțarea fotografiei pe latura din partea dreaptă și prin stampilarea fotografiei pe banda albă de 7 mm, după completarea documentului. ... Anexă 2 ------------ Anexă 2 a fost înlocuită cu anexă la
HOTARARE nr. 111 din 14 aprilie 1997 (*actualizată*) privind forma si continutul cartii de identitate, ale cartii de imobil si ale fisei de evidenta a populatiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117709_a_119038]
-
utilizări deosebite de către părțile contractante) REGULI GENERALE PENTRU INTERPRETAREA SISTEMULUI ARMONIZAT Încadrarea mărfurilor în Nomenclatura pentru clasificarea mărfurilor în tarifele vamale se face conform următoarelor principii: 1. Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca avand numai o valoare indicativa, încadrarea mărfii considerîndu-se legal determinată atunci cand este în concordanță cu textul pozițiilor și al notelor de secțiuni și de capitole și atunci cand nu șunt contrare termenilor utilizați în acele poziții și note, după următoarele reguli: 2. a) Orice referire la
LEGE Nr. 98 din 23 septembrie 1996 pentru aderarea României la Convenţia internationala privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor, inclusiv la anexa acesteia, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114579_a_115908]
-
de ortografie, autentice, care își așteaptă de prea multă vreme rezolvarea, s-au adăugat în acești ultimi ani altele, determinate, cum era de așteptat, de altfel, de Hotărârea Academiei Române din 17 februarie 1993, privind schimbarea a două norme ortografice: - prezentul indicativ al verbului a fi să se scrie și să se pronunțe: sunt, suntem, sunteți, în loc de sunt, suntem, sunteți; - sunetul î să se redea în scris, prin literele î și î, în funcție de poziția lor în cuvânt: adânc/ânger; a urâ/urât
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu țar-ă (-ă, singular/-e, -i, plural). Cu deosebire numeroase sunt alomorfele morfemelor-rădăcină, ceea ce face din alternanțele fonetice în care se concretizează un mijloc de subliniere a opozițiilor categoriale; sensurile de persoana I și persoana a II-a, la prezent indicativ sau conjunctiv, se exprimă prin dezinențe specifice: -Ø/-i, dar opoziția dintre ele este în mod frecvent accentuată de variațiile fonetice ale rădăcinii: cânt-Ø/cânț-i, aud-Ø/auz-i, simt-Ø/simț-i, spun-Ø/spu-i etc. Morfeme omonimetc "Morfeme omonime" Inventarul unităților
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
blând/Alunecând pe-o rază” (Ibidem, p. 171) sau în redundanță cu expresia dezinențială: „Tu te coboară pe pământ, / Fii muritor ca mine.” (Ibidem, p. 173) Accentul anulează omonimia dintre prezent și perfectul simplu la persoana a III-a a indicativului prezent, la verbe de tipul I de flexiune: cântă (prezent)/cânt° (perfectul simplu). Topica anulează omonimia nominativ-acuzativ în flexiunea substantivului determinat prin articol definit: Studentele (nominativ) iubesc studenții (acuzativ) / Studenții (nominativ) iubesc studentele (acuzativ). Verbele semiauxiliare 8 exprimă - modalitatea: „Am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai dezvoltate decât ale verbului a trebui, dar limitate, totuși, în comparație cu ale verbului predicativ a putea; se întrebuințează la prezent, indicativ: Poți să aluneci dacă nu ești atent, potențial-optativ: Ar putea să aibă vreo 20 de ani... sau la imperfect indicativ, cu valoare de potențial: Puteam să-i spun orice, el nu se supăra. Unele valori modale implică totdeauna aceeași formă temporală a semiauxiliarului; astfel, irealul și dezaprobarea sunt introduse în sintagma predicatului compus numai de imperfectul indicativ sau de perfectul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
înțelesul pe care îl aduc în sintagma predicatului este realizabil numai în și prin sintagmă: a fi pe punctul de a ninge, plânge etc, nu doar a fi pepunctul... Și-au redus la maximum capacitatea flexionară: se folosesc la prezent indicativ: „Stânca stă să se prăvale / În prăpastia măreață” (M. Eminescu) și, mai rar, la imperfect: „Când soarele... sta să cumpănească...” (C. Hogaș) sau la perfectul potențial-optativului: „Ea clipi din ochi, des, parcă ar fi stat să-i dea lacrămile.” (D.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Joace unul și pe patru/ Totuși tu ghici-vei chipul.” (M. Eminescu) Tot așa, dezinența -ă, intrată în relație de interdependență cu un element de natură fonetică, precum intonația, încetează de a mai exprima persoana a III-a a modului indicativ prezent: cânt-ă (el, ei), constituindu-se într-o marcă a persoanei a II-a singular, a modului imperativ: Cânt-ă (tu)! Fiecare din cele două componente ale structurii morfematice a verbului; rădăcina și flectivul (alcătuit din sufixe tematice cu sens gramatical
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a. verbe regulate b. verbe neregulate Verbe regulatetc "Verbe regulate" Verbele regulate păstrează, în linii mari, neschimbată rădăcina în toată paradigma flexiunii. Schimbarea sensului gramatical al formelor verbului își află expresia doar la nivelul flectivului, odată cu modificarea acestuia: cânt (prezent indicativ, persoana I), cânt| (prezent indicativ, persoana a III-a), cântAM (imperfect indicativ, persoana I), cântAȚI (imperfect sau prezent indicativ, persoana a II-a, plural), cântASEȘI (mai mult ca perfect indicativ, persoana a II-a, singular), cântÎND (gerunziu), cântAT (participiu) etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
neregulate Verbe regulatetc "Verbe regulate" Verbele regulate păstrează, în linii mari, neschimbată rădăcina în toată paradigma flexiunii. Schimbarea sensului gramatical al formelor verbului își află expresia doar la nivelul flectivului, odată cu modificarea acestuia: cânt (prezent indicativ, persoana I), cânt| (prezent indicativ, persoana a III-a), cântAM (imperfect indicativ, persoana I), cântAȚI (imperfect sau prezent indicativ, persoana a II-a, plural), cântASEȘI (mai mult ca perfect indicativ, persoana a II-a, singular), cântÎND (gerunziu), cântAT (participiu) etc. Este adevărat că rădăcina acestor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
păstrează, în linii mari, neschimbată rădăcina în toată paradigma flexiunii. Schimbarea sensului gramatical al formelor verbului își află expresia doar la nivelul flectivului, odată cu modificarea acestuia: cânt (prezent indicativ, persoana I), cânt| (prezent indicativ, persoana a III-a), cântAM (imperfect indicativ, persoana I), cântAȚI (imperfect sau prezent indicativ, persoana a II-a, plural), cântASEȘI (mai mult ca perfect indicativ, persoana a II-a, singular), cântÎND (gerunziu), cântAT (participiu) etc. Este adevărat că rădăcina acestor verbe prezintă numeroase variații fonetice (mai cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
toată paradigma flexiunii. Schimbarea sensului gramatical al formelor verbului își află expresia doar la nivelul flectivului, odată cu modificarea acestuia: cânt (prezent indicativ, persoana I), cânt| (prezent indicativ, persoana a III-a), cântAM (imperfect indicativ, persoana I), cântAȚI (imperfect sau prezent indicativ, persoana a II-a, plural), cântASEȘI (mai mult ca perfect indicativ, persoana a II-a, singular), cântÎND (gerunziu), cântAT (participiu) etc. Este adevărat că rădăcina acestor verbe prezintă numeroase variații fonetice (mai cu seamă în partea finală), dar toate acestea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
formele sale de optativ prezent: aș, ai, ar, am, ați, ar fi (cântat, lucrat, coborât, făcut, mers etc.). La infinitiv perfect, forma auxiliarului este de infinitiv prezent: a fi (cântat, lucrat, coborât, urât, mers etc.). 2. Prin intermediul formelor de viitor indicativ, conjunctiv prezent și optativ prezent, auxiliarul a fi se constituie în instrument al modului prezumtiv (prezent și perfect): voi, vei fi cântând, cântat etc.; să fi (eu, tu, el, noi etc.) cântând, cântat; aș, ai fi cântând, cântat etc. Situația
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în cazul constituirii formelor temporale, de viitor anterior, de conjunctiv și de optativ perfect. Auxiliarul A AVEA Intră în structura sintagmei perfectului compus (perfectul absolut) și a viitorului I (o a doua formă). Prezintă în amândouă cazurile forme de prezent indicativ. În sintagma perfectului compus, flexiunea sa de auxiliar diferă parțial de a verbului liber a avea: verb auxiliar verb liber (eu) am (cântat, văzut, mers etc.) am (o carte etc.) (tu) ai (cântat, văzut, mers etc.) ai (o carte etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc.) (ei, ele) au (cântat, văzut, mers etc.) au (o carte etc.) Deosebirile de flexiune apar, prin urmare, la persoana a III-a singular și la persoanele I și a II-a plural. În sintagma formei a doua a viitorului indicativ (viitorul I), construită cu verbul a avea, auxiliarul prezintă aceeași flexiune cu a verbului liber: (eu) am (să cânt etc.) (tu) ai (să cânți etc.) (el, ea) are (să cânte etc.) (noi) avem (să cântăm etc.) (voi) aveți (să cântați
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i, ve-i va-, vo-m, ve-ți, vor-. Verbul a fi, auxiliar al perfectului conjunctiv, prezintă o formă unică, indiferentă la categoriile gramaticale de număr și persoană: fi (să fi cântat, mers etc.) iar verbul a avea, ca auxiliar al viitorului indicativ (forma a doua) are structura verbului liber de care, în limba literară, nu se deosebește. Temele liberetc "Temele libere" Temele verbale libere (infinitiv, participiu, gerunziu) intră în structura sintagmelor analitice din flexiunea verbului românesc pentru dezvoltarea unor sensuri categoriale de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aș cânta Precedată de prepoziția-morfem a, intră în sintagma infinitivului, formă verbal-nominală: a + cânta Ț a cânta Tema de participiu Intră în structura timpurilor compuse, exprimând sensul de „anterioritate”; rămâne invariabilă: perfect compus-indicativ: am + cântat Ț am cântat viitorul anterior indicativ: voi fi+ cântat Ț voi fi cântat perfect-conjunctiv: să fi + cântat Ț să fi cântat perfect-potențial optativ: aș fi + cântat Ț aș fi cântat perfect prezumtiv (timp absolut): va fi + cântat Ț va fi cântat perfect infinitiv: a fi + cântat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de flexiune la care verbul aparține, (c) - de diferite categorii gramaticale, în sfera cărora funcționează și se realizează categoria de persoană verbală. Dezinențe dependente de structura fonetică a verbului Dezinența generală a verbelor, pentru persoana I singular, la tema pezentului (indicativ și conjunctiv) este -Ø: cânt, lucrez, sosesc, cobor, urăsc, par, vând, prind etc. În anumite condiții fonetice, însă, la aceeași persoană mai apar alte trei dezinențe concrete: U (vocalic), -® (semivocalic) și (semivocalic). Primesc dezinența -U (vocalic): • verbele a căror rădăcină
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-a plural - persoana a III-a singular doar în limba vorbită: (eu, ei) vreaU. Dezinențe condiționate de modul verbului Variațiile dezinenței privesc modurile a căror expresie se constituie pe baza temei prezentului, adică, indicativul, conjunctivul și imperativul. Între conjunctiv și indicativ se afirmă două elemente de variație a dezinențelor: • conjunctivul prezintă pentru toate verbele omonimia: persoana a III-a plural - persoana a III-a singular: (să) cântE, lucrezE, apropiE, doarm|, soseasc|, coboarE, urasc|, aflE, dea, ia, aib| etc. • la persoana a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]