8,340 matches
-
clătinând frunzele, norii de-alcool / Ceva de nerecunoscut stă prin preajmă și încrețește apa flămândă” (Pădure). Tulburând imaginea conturată anterior, Arta răbdării (1993) exprimă mai pregnant o criză în fond fertilă. Notarea „stării de fapt” și echivalarea ei cu „mainimicul” individualizează „noul sezon elegiac” anunțat într-un poem în care tristețea mallarmeană a cărnii este consonantă cu aceea a lecturii. Motivele dominante sunt „mainimicul” și „docta puella”, primul, „semnul pierderii de substanță a lumii, emblema elegiei acestei pierderi” (Ion Pop), înlocuind
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
înscrie în tipul de poveste de aventuri, cu psihologii sumare și lineare. De interes documentar sunt surprinderea spiritului epocii, imaginea orașelor medievale (Cluj, Sibiu), mediul specific alcătuit din meșteșugari, nobilime, țărani liberi. Umorul și caricatura, folosite în creionarea unor personaje, individualizează când și când personajele care au, cel mai frecvent, psihologii rudimentare. După aceeași formulă epică este scris și romanul Horea, rex Daciae (I-III, 1982-1985), care evocă răscoala din 1794. Documentat istoric, M. propune unele perspective neobișnuite sau care țin
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
armoniile pierdute”, „cântecele de toamnă” ori „conturările fantastice”, cum se intitulează câteva din ciclurile cuprinse în placheta Ispite și biruinți. În fond, acest climat e produs de o sensibilitate în care dominanta este o molcomă melancolie, tipic moldovenească, colorată și individualizată de o doză discretă de intelectualitate și care exclude tot ce depășește măsura, exhibarea, disonanța, insolitul. În același sens pledează și fidelitatea față de versificația clasică, grija pentru expresie și recursul intermitent la virtuțile „cugetării”. Astfel N. putea fi revendicat și
NARLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
o anticoagulare mai intensă, cu INR-țintă între 3 și 4 (deși aceasta crește riscul hemoragic). Durata optimă a tratamentului nu se cunoaște. Decizia stopării AVK la un moment dat sau a continuării sale pe termen nelimitat (toată viața) va fi individualizată, ținând seama, pe de o parte, de severitatea și localizarea trombozei inițiale, precum și de asocierea altor factori pro-trombotici, și, pe de altă parte, de riscul hemoragic asociat medicației. Trombozele arteriale cerebrale au un risc de recurență variabil. în cazurile cu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
P. se oprește, în dezacord cu alți specialiști, asupra destinului unui gen, ca în Evoluția și formele genului liric (1968). Expunerea teoretică, susținută cu fragmente poetice, parcurge întreaga istorie a liricului, de la primele forme de lirism colectiv până la cele puternic individualizate de astăzi, în relație directă cu istoria socială și spirituală a umanității. Aceeași atitudine de asumare a chestiunilor controversate se află în abordarea unui raport binar, tradiție - inovație, înțeles ca dualitate obiectivă a procesului creator. Să evidențieze concordanța trecut-viitor, caracteristică
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
din mine (1936) și Fata Morgana (1938). Lirica lui P. nu a avut timp să se elibereze de stângăciile și naivitățile începutului.Totuși, multe fragmente, mai ales cele cu valoare concluzivă într-un poem, anunțau un autor capabil să se individualizeze printr-un timbru aparte. La el expresionismul exaltării, al cântecului de izbândă coexistă cu simbolismul stărilor crepusculare. Poezia e plină de vitalitate, iar bucuria de a trăi în armonie cu toate elementele ce compun lumea pare imposibil de zdruncinat. Titlul
PETCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
grav, autoironic, ireverențios, melancolic, îndrăgostit perpetuu, dar și sarcastic și ludic” (Mircea Zaciu). Poemele, diferit dimensionate - între compoziția amplă sau aceea artizanală apropiată de haiku - configurează și transcriu graficul unei dinamici spirituale, „metamorfozele” vocii poetice și ale tehnicilor care îi individualizează timbrul. Întemeindu-și poezia pe forța imaginilor, pe capacitatea lor de reprezentare, P. scrie poeme de notație fulgurantă și de viziune, rod al unei mari acuități perceptive și al unei remarcabile inventivități, atât în ordinea temelor, cât și în aceea
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
a unei lumi ce își macină resursele vitale în contemplarea propriei alunecări spre moarte. Omniprezența unui ochi de un realism lucid, necruțător în inima acestui fenomen de disoluție tăcută, resemnată sau mai curând neputincioasă e punctul culminant al artei care individualizează o operă de mare gravitate și de profunde conotații tragice. Drumul către expresia ultimă a acestei viziuni nu a fost nici direct și nu a fost nici rezultat al spontaneității, cât mai ales semnul unei conștiințe sigure a necesității lui
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
XIX-lea, căruia i se adaugă o privire asupra modului în care s-a valorificat literar ideea latinității la noi după 1900. Pasiunea pentru aspectele puțin cunoscute, acuratețea caracterizărilor și siguranța situărilor generale constituie și de această dată trăsături care individualizează o contribuție de istorie literară și culturală demnă de toată atenția. SCRIERI: Istoria literaturii române moderne, vol. I, vol. II, partea I-II, București, 1962-1976; Vasile Alecsandri et le Félibrige, Montpellier, 1972; Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași (în colaborare), București
PLATON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
estetică a Antichității, și armonia, frumusețea spiritului popular, civilizației românești fiindu-i proprii „instinctul artistic” și „stilul artistic” (Artele în România în periodul preistoric, Priviri asupra stilului în arte). Autorul detașează ideea cea mai dragă lui: această tradiție, preluată, poate individualiza arta națională. Ca arheolog, O. are o contribuție de seamă la descoperirea și cercetarea, din perspectivă estetică, a vestigiilor de cultură materială veche și medievală românească. Studiile sale, monografia Le Trésor de Pétrossa, elaborări savante, cu o informație prodigioasă, exercită
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
biologici, psihologici și sociali Tratament Mai ales unimodal (medicamente) Simptomatic, fiziopatologic sau etiologic Valoare terapeutică intrinsecă Validare empirică In mod esențial unimodal (regulă fundamentală) Conștientizarea factorilor inconștienți Valoare terapeutică intrinsecă Validare prin consensul utilizatorilor Multimodal (metode simultane sau succesive) Metodă individualizată de ajutorare a subiectului în vederea modificării unor aspecte ale funcționării sale Validare empirică Evaluare Controlul concordanței între efectul așteptat și cel obținut Analiză critică a rezultatelor Reanalizarea ipotezelor și a tratamentului Considerată ca fiind secundară sau neglijabilă Absența efectului imputat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să întrerupă factorii de autoîntreținere a tulburării. - Ea oferă un maximum de responsabilitate pacientului. - Ea ameliorează stima de sine și experiența corporală. - Ea ține cont de contextul social, în special de cel familial. - Ea este structurată și transparentă. - Ea este individualizată. - Ea este limitată în timp și face obiectul unor evaluări regulate. Obiectivele terapiei bulimiei - Stoparea crizelor de bulimie și a comportamentelor de purgație. - Normalizarea alimentației (în ceea ce privește regularitatea, cantitatea și diversitatea). - Modificarea atitudinilor negative față de greutate și de siluetă. - Tratamentul tulburărilor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Securității etc.), în măsura în care aceasta se raportează la sine - este un jurnal din care ceilalți lipsesc cu desăvârșire -, iar scopul său nu este atât înțelegerea, comunicarea, oglindirea în afară, cât oglindirea, narcisiacă, în sine însuși. Bujor Nedelcovici are talentul de a individualiza, literar vorbind, o temă morală frecventă. El nu construiește, propriu-zis, o tipologie memorabilă, sugerează doar [...] o maladie morală a timpului și consecințele ei [...], împinge lucrurile spre parabolă, dar trebuie spus că, având fin instinct de romancier, nu insistă și nu
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
cromaticul de sursă orientală și balcanică, barocul lingvistic, ce corelează onomastica bizară cu metaforismul delirant, sintagma suavă cu expresia groasă, suculentă, ca și duhul folcloric local, eresul, etnograficul regional, întrecând tot ceea ce se produce analog în opera prozatorului. Alte ambianțe individualizează lumea unui roman publicat după decembrie 1989, Amantul Marii Doamne Dracula. Apar și aici secvențe cârciumărești, aspecte și figuri din medii periferice, imagini de ținut danubian, limbajul e tot atât de colorat ca în orice altă carte a lui N. și nu
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
Din 1970 până în 1973 este redactor la revista „Argeș”. În 1970, în suplimentul revistei „Argeș”, coordonat de Gheorghe Tomozei, îi apare ciclul Lunecând în alb și tot atunci se produce debutul editorial, cu volumul Lumea care nu moare. Voce lirică individualizată dintru început prin sobrietate, N. nu se lasă sedusă de retorica efuziunilor și nici de metaforismul pletoric propriu, de regulă, debutanților. Este o senzorială, care transcende însă materialitatea și efemeritatea senzațiilor, trăgându-le în trăiri spiritualizate, e și o sentimentală
NICOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288447_a_289776]
-
reluare a cercetărilor monografice. În ciuda faptului că D. Gusti a fost ministru al Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, nici relația cu sfera Învățământului nu este studiată, fiindcă funcția dascălului de la țară În cadrul campaniilor monografice sau de acțiune culturală nu a fost individualizată. Această legătură s-a materializat prin instituția căminului cultural, al cărei animator a fost, de regulă, Învățătorul. De asemenea, continuă să fie nelămurită relația cu medicii și cercetătorii de antropologie fizică. Dincolo de investigațiile antropometrice cu caracter științific discutabil, cercetările și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reies și din faptul că, În timp ce un copil se pronunță despre educația primită personal (și care poate fi diferită de educația primită de frații și/sau surorile lui), un părinte califică În mod global educația dată copiilor săi, fără să individualizeze. De fapt, după cum confirmă analiza educației, un părinte nu dă mereu aceeași educație copiilor săi, ci „aceasta diferă În funcție de sexul copilului și de locul acestuia În frăție”. Fetele au primit, În general, o educație mai strictă decât băieții. Cei mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
peste 1500 de piese și se distinge prin câteva balade necunoscute până atunci. Cu excepția câtorva cântece viciate de intervenții cărturărești, textele vădesc autenticitate și demonstrează „comunitatea de repertoriu și de stil dintre sudul Moldovei și Muntenia” (Ovidiu Bârlea). Preocuparea ce individualizează poate în modul cel mai pregnant activitatea de folclorist a lui P. este culegerea de mitologie populară. Lucrările Sfârșitul lumii (1911), Povestea lumii de demult (1913), Diavolul învrăjbitor al lumii (1914), Cerul și podoabele lui (1915), Văzduhul (1916) și Mitologie
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
ceea ce el considera „aceeași condiție umană mizeră”, protagonistul declară sfidător: „să te mândrești cu ceva omenesc este de domeniul jalei, și câteodată de cel al morbidului”. În contextul prozei scrise la cumpăna deceniilor al șaptelea și al optulea, romanul se individualizează prin trei trăsături: ridiculizarea umanismelor (vechi sau noi) în numele unui cinism feroce, care refuză speciei umane orice iluzie compensatorie; suprimarea convenției prozei analitice, bazată pe distincția dintre esență și aparență, dintre „persoană” și „persona”; dar, mai ales, proiectarea personajelor ca
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
cu Lumea de Dimitrie Cantemir, Isaak Lakedem de Al. Dumas-tatăl, în traducerea lui G. Baronzi, Moartea lui Avel de S. Gessner, în transpunerea lui Al. Beldiman, Crucea de argint de Eugène Sue, tradusă de I. Heliade- Rădulescu ș.a. Copiile se individualizează prin îmbunătățiri ale limbii și stilului, prin explicații aduse noțiunilor neclare. Copistul își permitea chiar intervenții personale și folosea o limbă fără asperități, apropiată de aceea de dincolo de Carpați. Ca miniaturist, P. nu a fost un simplu ilustrator de texte
PATRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
Zburătorul lui I. Heliade- Rădulescu și, un veac mai târziu, Adela lui G. Ibrăileanu - se află în violent contrast cu personajele negative, printre care și Pena Corcodușa (Mateiu I. Caragiale) sau Domnișoara Hus (Ion Barbu). Erotica veșmintelor, onomastica, metaforele vegetale individualizează încă o dată vârstele și adâncesc psihologia diverselor tipuri feminine. P. se arată un critic subtil, decriptează sensuri noi și ajunge la concluzii originale, cum sunt acelea despre doamna T., personaj în continuă transformare și, într-un fel, eroina principală a
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
organizațiile care s-au tot multiplicat ca urmare a schimbărilor produse în diviziunea socială și economică a muncii. Clasele sociale, ocupațiile și habitus-urile culturale ordonau structurile de roluri în categorii ce separau și în același timp uneau indivizii, adică individualizau și clasau (grupau) în mod concomitent. De-a lungul întregii perioade de inițiere, organizare și consacrare a modernității, putem observa cum s-a ajuns la acea legitimare prin care persoana individuală a fost considerată și i s-au conferit drepturi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de o parte, distribuția bazată pe educație, venit, ocupație, rezidență sau coduri culturale conservă, chiar adâncește, diferențele categoriale sau de clasă socială. Pe de altă parte, conștiința apartenenței categoriale la o clasă socială este doar imaginată sau cvasi-inexistentă, piața muncii individualizează strategiile de ocupare și de viață, politicile sociale sunt centrate pe individ. Dintre proiectul clasial convențional al categorizării și grupării impersonale și proiectele sau strategiile de viață individualizate, realitatea socială a ales deja individualizarea. Pentru un individ ce ignoră această
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tuturor, instituționalizată sau nu, a devenit condiția fundamentală a menținerii pe piața muncii și a succesului. Mobilitatea a devenit cotidiană Piața muncii și mobilitatea ocupațională sau pozițională sunt coextensive. Mobilitatea ocupațională și cea a locului de muncă împreună cu mobilitatea geografică individualizează în aceeași măsură în care facilitează o permanentă îmbogățire a portofoliului de experiențe și strategii de viață. Stabilitatea este înlocuită de căutare, rolurile funcționale provoacă o perpetuă căutare a sensului vieții și a strategiilor de viață, destinului fatalist i se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
configurații ale pieței muncii, dar mai ales accentuează individualizarea și căutarea/afirmarea individuală. Piața în general și piața muncii în special oferă oportunități individualităților și, prin acestea, cresc presiunile pentru individualizare. Ele sunt însă numai o parte a instanțelor ce individualizează. Altele nu mai puțin importante generează și ele forme noi de individualizare și probleme pe măsură. Individualizarea și dependența instituțională Afirmarea individualității și proeminența strategiilor individuale de viață depind astfel în mod fundamental de piața muncii. Totuși, piața muncii generează
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]