5,050 matches
-
ci un produsnonfuncțional al poziției sociale. În acest caz, soluția este de tipul celei preconizate de teoria precedentă. • Teoria privilegiului tradițional. Nivelul mai ridicat de aspirații asociat cu calificarea și școlaritatea este rezultatul unei inerții a tradiției. În societățile trecute, inegalitatea socială a fost mereu asociată și cu nivelul de calificare și școlaritate. În virtutea tradiției, persoanele care au calificări ridicate vor avea pretenții mai ridicate. Și în acest caz, soluția este de ordinul unei reorientări sociale: lupta împotriva mentalităților elitiste, asociate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să fie conștient. Cercetând procesele sociale existente și căutând să le perfecționeze, sociologul este tentat să le considere ca „reale” în mod absolut. În fapt, ele reprezintă doar o alternativă care trebuie mereu evaluată în raport cu celelalte alternative posibile. Există o inegalitate funciară între alternativele de organizare ale unui sistem: alternativa practicată este, prin însuși acest fapt, și nu prin valoarea sa intrinsecă, mai puternică decât alternativele posibile, dar nepracticate. Această inegalitate provine din cinci surse distincte. Prima, proba practicii: însăși existența
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care trebuie mereu evaluată în raport cu celelalte alternative posibile. Există o inegalitate funciară între alternativele de organizare ale unui sistem: alternativa practicată este, prin însuși acest fapt, și nu prin valoarea sa intrinsecă, mai puternică decât alternativele posibile, dar nepracticate. Această inegalitate provine din cinci surse distincte. Prima, proba practicii: însăși existența sa probează nu numai realizabilitatea, dar și validitatea ei, în timp ce celelalte alternative, existente doar în mintea oamenilor ca simple ipoteze, ar putea să nu fie practice, să reprezinte simple utopii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o producție „neglijentă ecologic” într-una „curată ecologic”. Evidențierea, în ultimele decenii, a consecințelor negative ale stilurilor autoritare în sistemul industrial este una dintre cele mai importante surse ale tendințelor de democratizare a conducerii întreprinderilor. Impactul orientării producției asupra egalității/inegalității sociale, asupra nivelului de aspirații, asupra stării de alienare a modului de viață al colectivității poate reprezenta un exemplu de consecință laterală insuficient studiată, dar care, probabil, va deveni o temă de interes major pentru cercetare. Iar acest fapt va
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dezvoltării forțelor de producție, trece prin stadii distincte, începând cu un stadiu fundat pe proprietatea comună, asupra mijloacelor de producție și pe egalitate, urmând stadii caracterizate în general prin proprietatea privată, în variate forme, asupra mijloacelor de producție, asociată cu inegalitatea socială, ca apoi, după ce se depășește un anumit nivel al dezvoltării forțelor de producție, să se ajungă într-un nou stadiu fundat pe proprietate comună și egalitate socială”. La ora actuală există doar o serie de ipoteze fundamentale, de proiecte
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în consecință? Dacă am avea posibilitatea să-l chestionăm, probabil că am primi un răspuns în genul următor: am ajuns la această concluzie meditând asupra caracteristicilor naturii umane; o asemenea analiză m-a dus la concluzia că nu există nici o inegalitate de natură; inegalitatea au introdus-o oamenii, într-un mod artificial, nenatural. Putem considera că această relatare sinceră asupra procesului de raționare este adevărată? Adică, realmente acesta a fost, în mare, procesul de cristalizare a concluziei enunțate mai sus în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
am avea posibilitatea să-l chestionăm, probabil că am primi un răspuns în genul următor: am ajuns la această concluzie meditând asupra caracteristicilor naturii umane; o asemenea analiză m-a dus la concluzia că nu există nici o inegalitate de natură; inegalitatea au introdus-o oamenii, într-un mod artificial, nenatural. Putem considera că această relatare sinceră asupra procesului de raționare este adevărată? Adică, realmente acesta a fost, în mare, procesul de cristalizare a concluziei enunțate mai sus în mintea lui Rousseau
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
A este determinat în egală măsură de B, C, D etc. și la rândul său îi determină pe B, C, D etc. Dificultatea pluralismului este că el trebuie să mențină ipoteza influenței absolut egale a tuturor factorilor. Dacă acceptă o inegalitate între aceștia, se ajunge la indicarea unui factor mai important și cu aceasta la o opțiune mai fermă, mult mai ușor de verificat decât teza generală și abstractă a egalei determinări. În fapt, pluralismul apare mai mult ca o încercare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
când cei aleși trebuie să decidă asupra problemelor politicilor lor. Comparativ cu alegerile, puterea din timpul perioadelor preși postelectorale este influențată mult mai mult de resurse și de strategii. Cercetătorii din științele politice discută de mult timp asupra gradului de inegalitate a puterii în timpul perioadelor extraelectorale a guvernării democratice și despre consecințele acestei inegalități asupra caracteristicilor empirice și valorilor normative urmărite de către regimul respectiv. Optimiștii din științele politice susțin că inegalitățile din resurse și pregătire nu modifică în mod semnificativ balanța
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
puterea din timpul perioadelor preși postelectorale este influențată mult mai mult de resurse și de strategii. Cercetătorii din științele politice discută de mult timp asupra gradului de inegalitate a puterii în timpul perioadelor extraelectorale a guvernării democratice și despre consecințele acestei inegalități asupra caracteristicilor empirice și valorilor normative urmărite de către regimul respectiv. Optimiștii din științele politice susțin că inegalitățile din resurse și pregătire nu modifică în mod semnificativ balanța de putere necesară unei democrații eficiente și respectate. Teoreticienii pluraliști, influențați de lucrările
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
din științele politice discută de mult timp asupra gradului de inegalitate a puterii în timpul perioadelor extraelectorale a guvernării democratice și despre consecințele acestei inegalități asupra caracteristicilor empirice și valorilor normative urmărite de către regimul respectiv. Optimiștii din științele politice susțin că inegalitățile din resurse și pregătire nu modifică în mod semnificativ balanța de putere necesară unei democrații eficiente și respectate. Teoreticienii pluraliști, influențați de lucrările de început ale lui Robert Dahl, susțin că politicile sunt discutate în arene de dezbateri distincte - de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
putere de influență într-o anumită arenă, nu sunt la fel de active și influente în alta. Mai mult, nu există bariere care să oprească un grup de interese să se organizeze și să participe într-o astfel de arenă. Drept rezultat, inegalitățile nu sunt cumulative. Nu există o oligarhie care să conducă societatea, ci mai degrabă o multitudine de interese organizate, fiecare în competiție cu interesele rivale din acea arie de interese speciale. Studiul cel mai renumit al lui Dahl examinează politicile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sporirea sistemului de ajutor social diferă în funcție de beneficiile așteptate; ipoteza este că influența partidelor de centru-stânga și formele de acces politic aflate la dispoziția organizațiilor muncitorești influențează volumul cheltuielilor guvernamentale pentru ajutorul social; a fost testată prin studii comparative ale inegalității veniturilor, folosind date privind națiunile dezvoltate industrial. • Cel de-al cincilea exemplu, referitor la distribuția puterii politice, se bazează pe teoria conform căreia în societățile democratice există puteri efective egale la nivelul grupurilor și indivizilor; ipoteza este că influența grupurilor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
încerca să examineze rolul băncii centrale în fluctuațiile valutare ale monedei mexicane, să cerceteze vreodată dacă relația mexicană este tipică sau atipică pentru națiunile în curs de dezvoltare. Un expert în politica Americii Latine ar putea încerca să testeze efectul inegalității de la nivelul posesiunii de terenuri asupra stabilității regimurilor în trei națiuni-eșantion din America Latină, fără să cerceteze în ce mod este legată variația de inegalitate de la nivelul posesiunii de terenuri din cele trei țări, de variația totală de egalitate de la nivelul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în curs de dezvoltare. Un expert în politica Americii Latine ar putea încerca să testeze efectul inegalității de la nivelul posesiunii de terenuri asupra stabilității regimurilor în trei națiuni-eșantion din America Latină, fără să cerceteze în ce mod este legată variația de inegalitate de la nivelul posesiunii de terenuri din cele trei țări, de variația totală de egalitate de la nivelul posesiunii de terenuri pentru întreaga populație de țări care ar fi putut fi selectate pentru studiu. Există justificări pentru limitarea domeniului potențial al unui
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
variabilă în parte. Nu se face nici o încercare de a se infera cauzalitatea. Datele nu sunt bazate pe covariație la fiecare observare. Totuși, se pot extrage multe lucruri din statisticile comparative univariate. S-ar putea examina media și variația pentru inegalitatea de venit la nivelul statelor americane înainte și după plata beneficiilor de ajutor social. Cu cât reducerea coeficientului de variație este mai mare, cu atât statele sărace se folosesc mai mult de asistența socială pentru a compensa disparitățile inițiale din
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
se explică așadar prin efectul „omogenizator” al sistemelor de Învățământ și cel al culturii marilor companii internaționale, dar și prin factori individuali, și anume prin dezvoltarea unor tipuri de personalități specifice societăților complexe postindustriale și urbanizate, caracterizate prin sisteme de inegalități sociale și de relații de putere asemănătoare. Mergând mai departe, Inkeles atribuie noilor tipuri de personalități autonome, asertive chiar și puterea de a interveni la nivel macropolitic, ajungând până la răsturnarea sistemelor autoritare. Întorcându-ne la modelul propus de Kornai, vom
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru rămânerea la domiciliul părinților, fie pentru intrarea timpurie pe piața muncii. Aceste mecanisme sociale subliniază, Încă o dată, impactul protecției sociale asupra destinelor individuale. În ceea ce privește ajutoarele financiare părintești, după cum susține Jean-Hugues Déchaux (1994), acestea reprezintă un factor determinant În creșterea inegalităților sociale. Attias-Donfut Îl contrazice pe Déchaux, spunând că, În realitate, orientarea sistemică a darurilor - financiare și materiale - de la cei vârstnici către cei tineri corespunde darurilor făcute de cei bogați către cei săraci, ceea ce are drept consecință diminuarea inegalităților Între generații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În creșterea inegalităților sociale. Attias-Donfut Îl contrazice pe Déchaux, spunând că, În realitate, orientarea sistemică a darurilor - financiare și materiale - de la cei vârstnici către cei tineri corespunde darurilor făcute de cei bogați către cei săraci, ceea ce are drept consecință diminuarea inegalităților Între generații (2000, 667). Acest aspect apare și În cercetarea efectuată de C. Barry (1996), care susține ideea că diferențele de venituri, În funcție de vârstă, se resimt mai puțin după distribuirea ajutoarelor, transferurile diminuând veniturile celor mai În vârstă și crescându
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai puțin după distribuirea ajutoarelor, transferurile diminuând veniturile celor mai În vârstă și crescându-le pe cele ale tinerilor (Barry, Eneau și Hourriey, 1996, 441). În acest context, ne simțim datori să facem precizarea că, În opinia noastră, În problema inegalității sociale, avem de-a face cu două procese contrarii: pe de o parte, avem ca rezultat pozitiv o „egalizare socială” a veniturilor ca rezultat al transferurilor familiale de la părinții și bunicii bogați către copiii (respectiv nepoții) lor; pe de altă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
transferurilor familiale de la părinții și bunicii bogați către copiii (respectiv nepoții) lor; pe de altă parte Însă, În cazul familiilor cu venituri mici, ajutoarele date copiilor riscă să-i sărăcească și mai mult, ceea ce are drept efect o adâncire a inegalităților dintre generația intermediară și generația tânără. Îngrijirea nepoților - Ancheta trigenerațională coordonată de Attias-Donfut a pus În evidență faptul că, ocazional și În timpul vacanțelor, 85% dintre femeile și, respectiv, 75% dintre bărbații din generația-pivot Își ajută copiii În creșterea propriilor lor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la inversarea istorică a sensului dominant al circulației bunurilor: dacă În trecut beneficiarii avantajelor erau generațiile ascendente, astăzi de aceste avantaje profită generațiile descendente. Jocul Între transferurile publice și cele private Între generații implică o reducere moderată, dar reală a inegalităților sociale, atât Între generații, cât și În interiorul generațiilor de tineri și, respectiv, de vârstnici. Singură, doar generația intermediară - cea care contribuie cel mai mult În relațiile cu ascendenții și cu descendenții - acuză o accentuare a inegalităților sale interne, generate de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
moderată, dar reală a inegalităților sociale, atât Între generații, cât și În interiorul generațiilor de tineri și, respectiv, de vârstnici. Singură, doar generația intermediară - cea care contribuie cel mai mult În relațiile cu ascendenții și cu descendenții - acuză o accentuare a inegalităților sale interne, generate de jocul transferurilor de bunuri către celelalte generații. Aceste transferuri private, interacționând cu cele publice, intră În interferență cu dinamica macrosocială de-a lungul a două procese principale: În primul rând, prestațiile publice exercită efecte redistributive considerabile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În mod egal, aceste prestații publice au efecte incitante asupra solidarității intrafamiliale, prin intermediul căreia se realizează o redistribuire a bunurilor În cadrul familiei. În acest context, există o redublare prin transferuri private a redistribuției publice a cărei funcție de reducere relativă a inegalităților se Întărește din ce În ce mai mult. Al doilea mecanism rezultă din dinamica generațiilor ce interacționează atât unele asupra celorlalte, cât și cu conjunctura istorică ce le-a generat. Cohortele succesive care compun societatea exprimă succesiunea perioadelor de creștere și a celor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asupra celorlalte, cât și cu conjunctura istorică ce le-a generat. Cohortele succesive care compun societatea exprimă succesiunea perioadelor de creștere și a celor de stagnare (sau chiar regres), de prosperitate sau de degradare socială. În consecință, aceste cohorte „acuză inegalitățile intertemporale ale istoriei, dar, de asemenea, sunt receptive unele față de celelalte” (Attias-Donfut, 2000, 678). În concluzie, În jocul social care pune În scenă trei sau chiar patru generații succesive, generația intermediară (cea care a beneficiat de cea mai puternică acumulare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]