KorAP: Find »[drukola/base=infarct & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...238 >

5,940 matches

Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419

așa cum arată o meta analiză realizată pe 24.210 pacienți din 8 trialuri randomizate controlate, care a demonstrat că intervențiile de reducere a nivelului de homocisteină prin suplimentarea vitaminelor B, singure sau combinate, în variate doze, au eșuat în prevenția infarctului miocardic, AVC ului sau în reducerea mortalității totale, în cazul indivizilor expuși la risc sau cu boală cardio - vasculară definită (33). b) Proteina C reactivă (PCR) este unul dintre cei mai studiați markeri ai inflamației, studiile clinice prospective demonstrând că

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
indivizilor expuși la risc sau cu boală cardio - vasculară definită (33). b) Proteina C reactivă (PCR) este unul dintre cei mai studiați markeri ai inflamației, studiile clinice prospective demonstrând că este un predictor puternic și independent al evenimen - telor cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular ischemic, moarte subită cardiacă), cu o relație liniară între concentrațiile plasmatice și creșterea riscului (34). De asemenea, PCR se asociază cu componentele individuale ale sindromului metabolic (obezitate centrală, hipertrigliceridemie, HDL colesterol scăzut, HTA și hiperglicemie) (35). La

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
acute (36). 7.3.4. Depresia Studiile epidemiologice populaționale relevă prevalențe mai scăzute ale anxietății și depresiei la vârstnici, o posibilă explicație fiind aceea că bolnavii geriatrici sunt frecvent subdiag - nosticați și netratați. Asocierea simptomelor depresive cu evenimentele cardiovasculare severe (infarct miocardic, intervenții de revascularizare) este considerată normală și tranzi - torie, fiind ulterior neglijată terapeutic, iar pe de altă parte unele dintre simptome sunt comune celor două condiții - fatigabilitatea, inapetența, dispneea și tulburările de somn (37). În ultimii ani există o

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
de apreciere a eficacității unor intervenții terapeutice (49). La indivizii peste 65 de ani fără istoric de boală cardiovasculară clinică, înrolați în Cardiovascular Health Study , grosimea intimă medie carotidiană s a asociat cu evenimente majore, cum sunt AVC ul și infarctul miocardic (50). În același timp, la pacienții vârstnici este recunoscută incidența crescută a bolii arteriale periferice, existând o relație de tip invers între severitatea scăderii IGB și factorii de risc sau boala cardiovasculară clinică (51). Ghidurile actuale indică valori ≤ 0

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427

vârstă. Prezența stenozelor semnificative coronariene la necropsie este notată la aproximativ 50% dintre femeile vârstnice și la aproximativ 70 80% dintre bărbații vârstnici (8). Deși la prima vedere procentul octogenarilor nu este mare, aceștia reprezintă 20% dintre toate spitalizările pentru infarct miocardic și 30% dintre decesele apărute în spital ulterior infarctului miocardic (8). Coronarografic, pacienții vârstnici prezintă leziuni mult mai extinse, afectare frecventă multicoronariană și mai multe calcificări coronariene. Evidențele unui infarct miocardic în antecedente, a modificărilor ecocardiografice, a ateromatozei carotidiene

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
aproximativ 50% dintre femeile vârstnice și la aproximativ 70 80% dintre bărbații vârstnici (8). Deși la prima vedere procentul octogenarilor nu este mare, aceștia reprezintă 20% dintre toate spitalizările pentru infarct miocardic și 30% dintre decesele apărute în spital ulterior infarctului miocardic (8). Coronarografic, pacienții vârstnici prezintă leziuni mult mai extinse, afectare frecventă multicoronariană și mai multe calcificări coronariene. Evidențele unui infarct miocardic în antecedente, a modificărilor ecocardiografice, a ateromatozei carotidiene sau a unui indice gleznă braț scăzut au fost documentate

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
este mare, aceștia reprezintă 20% dintre toate spitalizările pentru infarct miocardic și 30% dintre decesele apărute în spital ulterior infarctului miocardic (8). Coronarografic, pacienții vârstnici prezintă leziuni mult mai extinse, afectare frecventă multicoronariană și mai multe calcificări coronariene. Evidențele unui infarct miocardic în antecedente, a modificărilor ecocardiografice, a ateromatozei carotidiene sau a unui indice gleznă braț scăzut au fost documentate la 22% dintre femei și la 33% dintre bărbați cu vârsta cuprinsă între 65 și 70 de ani și la 43

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
și în scăderea mortalității la cei care au avut deja un eveniment cardiovascular (17). Hipertensiunea sistolică izolată, forma dominantă de HTA la vârstnici, prin creșterea marcată a presiunii pulsului, se asociază cu un risc cardiovascular semnificativ crescut, în special pentru infarct miocardic. Pacienții foarte vârstnici sunt slab reprezentați în trialurile clinice care demonstrează beneficiul terapiei antihipertensive, dar din punctul de vedere al tratamentului HTA sistolice izolate există un beneficiu clar atât pentru boala coronariană, cât și pentru accidentul vascular cerebral (AVC

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
unui VS indusă de senescență și care este cel mai adesea moderat hipertrofiat (27). Dispneea, ca manifestare frecventă simptomatică de ischemie coronariană, poate fi determinată de mai mulți factori, inclusiv de regurgitările valvulare mitrale semnificative. Relativ frecvent, pacienții vârstnici cu infarct miocardic acut, în special femeile, se prezintă cu dispnee, modalitate atipică de debut a sindromului coronarian acut, care poate explica procentul crescut de infarcte miocardice nediagnosticate la această categorie de vârstă (28). Reducerea capacității de efort și a activității fizice

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
determinată de mai mulți factori, inclusiv de regurgitările valvulare mitrale semnificative. Relativ frecvent, pacienții vârstnici cu infarct miocardic acut, în special femeile, se prezintă cu dispnee, modalitate atipică de debut a sindromului coronarian acut, care poate explica procentul crescut de infarcte miocardice nediagnosticate la această categorie de vârstă (28). Reducerea capacității de efort și a activității fizice odată cu înaintarea în vârstă poate contribui la absența anginei tipice, uneori și la apariția „echivalentelor anginale”. În plus, la această categorie de vârstă, coexistă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
29). Dispneea reprezintă atât consecința afecțiunilor cardiace (și îmbracă forme diferite - dispnee de efort, dispnee de repaus, dispnee paroxistică nocturnă culminând cu edemul pulmonar), cât și a celor extracardiace (boli ale cutiei toracice, afecțiuni pulmonare restrictive sau obstructive, anemii, obezitate). Infarctul miocardic se caracterizează prin mortalitate crescută la vârste înaintate, justificată de comorbiditățile frecvent asociate, leziunile coronariene mai severe, utilizarea mai redusă a terapiilor cu dovezi de creștere a supraviețuirii postinfarct (aspirină, betablocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, proceduri

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
vârste înaintate, justificată de comorbiditățile frecvent asociate, leziunile coronariene mai severe, utilizarea mai redusă a terapiilor cu dovezi de creștere a supraviețuirii postinfarct (aspirină, betablocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, proceduri de revascularizare). În Registrul de triaj al infarctului miocardic și al intervențiilor, care a comparat pacienți peste 75 de ani și pacienți mai tineri, rata de tromboliză a fost de 5% versus 39%, a angioplastiei percutane (APTL) 7% versus 29%, a bypass-ului aortocoronarian (BAC) 5% versus 11

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
tineri, rata de tromboliză a fost de 5% versus 39%, a angioplastiei percutane (APTL) 7% versus 29%, a bypass-ului aortocoronarian (BAC) 5% versus 11%, iar a utili- zării de aspirină 57% versus 82% (30). La persoanele vârstnice diagnosticul de infarct miocardic ar trebui luat mai des în considerare, peste o treime dintre acestea rămânând nerecunoscute, fie pentru că sunt silențioase, fie pentru că sunt prea atipice pentru a fi luate în considerare. Aceste infarcte nediagnosticate apar cel mai adesea la bărbați diabetici

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
versus 82% (30). La persoanele vârstnice diagnosticul de infarct miocardic ar trebui luat mai des în considerare, peste o treime dintre acestea rămânând nerecunoscute, fie pentru că sunt silențioase, fie pentru că sunt prea atipice pentru a fi luate în considerare. Aceste infarcte nediagnosticate apar cel mai adesea la bărbați diabetici și la hipertensivi de ambele sexe. Aproape jumătate dintre cazurile de infarct miocardic la femeile vârstnice hipertensive nu sunt recunoscute (31). Sincopa la pacientul vârstnic semnalează afecțiuni cardiace diverse (stenoză aortică, cardiomiopatie

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
dintre acestea rămânând nerecunoscute, fie pentru că sunt silențioase, fie pentru că sunt prea atipice pentru a fi luate în considerare. Aceste infarcte nediagnosticate apar cel mai adesea la bărbați diabetici și la hipertensivi de ambele sexe. Aproape jumătate dintre cazurile de infarct miocardic la femeile vârstnice hipertensive nu sunt recunoscute (31). Sincopa la pacientul vârstnic semnalează afecțiuni cardiace diverse (stenoză aortică, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, infarct miocardic acut, bloc atrioventricular, terapie antihipertensivă administrată intempestiv), neurologice (accident ischemic cerebral, spondi- loză cervicală cu insuficiență

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
cel mai adesea la bărbați diabetici și la hipertensivi de ambele sexe. Aproape jumătate dintre cazurile de infarct miocardic la femeile vârstnice hipertensive nu sunt recunoscute (31). Sincopa la pacientul vârstnic semnalează afecțiuni cardiace diverse (stenoză aortică, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, infarct miocardic acut, bloc atrioventricular, terapie antihipertensivă administrată intempestiv), neurologice (accident ischemic cerebral, spondi- loză cervicală cu insuficiență circulatorie vertebro-bazilară) sau hipovolemii acute severe. Fatigabilitatea la vârstnici poate fi cauzată de decondiționarea fizică, reducerea debitului cardiac, dar și de terapia cu

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430

Sindroame coronariene acute cu supradenivelare de segment ST: considerații diagnostice, terapia farmacologică 18.1. Date generale Pacientul vârstnic este fragil, cu multe comorbidități și riscuri suplimentare care particularizează atitudinea terapeutică și prognosticul infarctului miocardic acut cu supradenivelare de segment ST (STEMI) la această categorie de pacienți. Momentan nu există o definiție unanim acceptată a vârstnicului. În țările dezvoltate este considerată ca definitorie vârsta cronologică de 65 de ani, criteriu care nu poate fi

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
cu diferențe în funcție de regiune și țară. Aproximativ 14% din populația Europei are peste 65 de ani, și se așteaptă la dublarea acestui procent până în 2050. În țările vestice, vârstnicii (≥ 75 de ani) reprezintă între 22 și 37% dintre pacienții cu infarct miocardic acut (IMA), mortalitatea în rândul acestei categorii de pacienți fiind mai mare de 50%, în relație de directă proporționalitate cu vârsta (1,2). Conform așa-zisului „paradox al raportului tratament-risc foarte înalt”, pacienții vârstnici sunt frecvent subtratați, atât în

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
importantă în intensificarea măsurilor terapeutice la vârstnici este reprezentată de lipsa trialurilor clinice randomizate, limita de vârstă fiind frecvent un criteriu de excludere (1). Sindromul coronarian acut (SCA) reprezintă principala cauză de deces la vârstnici, peste 80% dintre decesele prin infarct de miocard înregistrându-se la această categorie de vârstă. Octogenarii au o rată de mortalitate la 2 ani, dublă față de septuagenari (33% versus 17%, p < 0,001), vârsta reprezentând un factor de risc independent (7,8). Principalii determinanți sunt reprezentați

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
coronariană extinsă, rezerva cardiacă diminuată și profilul trombogenic particular la acest grup de pacienți (9). Diferențele la vârstnicii cu STEMI: baze fiziopatologice Modificările morfo-funcționale secundare procesului de îmbătrânire apar la toate nivelurile aparatului cardiovascular, iar mecanismul fiziopatologic de producere a infarctului miocardic este influențat de modificări la nivelul mai multor sisteme ale organismului ( tabelul 18.1) (10,11). La nivelul circulației coronariene scad elasticitatea și distensibilitatea arterelor din cauza modificării structurii matricei conjunctive. La nivelul mediei, modificările sunt determinate de procesul de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
20% dintre cazurile de STEMI la vârste mai mari de 85 de ani (14). Pe lângă tabloul clinic de la prezentare, profilul factorilor de risc cardiovascular la vârstnic este diferit, cel mai probabil pacientul fiind femeie cu istoric de insuficiență cardiacă sau infarct miocardic. Predominanța sexului feminin la vârste de 75 de ani i peste este explicată prin durata de viață mai mare în rândul femeilor. Profilul factorilor de risc asociază: preexistența anginei pectorale (70%), HTA (55%) și DZ (30%). Dislipidemia (37%), obezitatea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
cu vârsta (14-16). Ascultația cordului obiectivează zgomotul 1 frecvent diminuat, expresie a disfuncției sistolice globale. Zgomotele 3 și 4 apar mai frecvent, consecința disfuncției ventriculare stângi preexistente sau instalate acut. Prezența unui suflu sistolic sau a frecăturii pericardice, expresia complicațiilor infarctului de miocard, se obiectivează cu o frecvență asemănătoare la vârstnic față de pacientul tânăr cu STEMI (14,17). Electrocardiograma (ECG) are atât rol diagnostic, cât și în estimarea cantității de miocard la risc. Undele T negative și blocul de ramură stângă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
cât și în estimarea cantității de miocard la risc. Undele T negative și blocul de ramură stângă tind să fie mai frecvente la pacienții vârstnici, dar fără semnificație statistică (11). Biomarkerii serici fac parte din protocolul standard de diagnostic al infarctului de miocard de acut, însă trebuie interpretați în context clinico-paraclinic. Marker sensibil al necrozei miocardice, independent de vârstă, este nivelul seric al CK-MB, a cărui dinamică este aceeași ca și în cazul tânărului. La pacientul vârstnic se înregistrează însă niveluri

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
tabloul clinic, modificările electrocardiografice sau imagistice. Având în vedere că la vârstnici se înregistrează creșteri ușoare ale nivelului seric al cTn în patologii non-coronariene, valoarea-prag diagnostică trebuie să fie mai ridicată. Determinarea seriată a troponinelor crește puterea de diferențiere între infarctul de miocard acut și altă patologie acută sau cronică (11). Radiografia cord-plămân, deși nu are rol diagnostic în STEMI, permite identificarea pacienților cu risc crescut postinfarct miocardic (congestie venoasă pulmonară, cardiomegalie). Având în vedere frecvența ridicată a comorbidităților la vârstnici

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
În studiul TRITON-TIMI 38 s-a comparat asocierea aspirinei cu clopidogrelul față de asocierea aspirinei cu prasugrelul la pacienții supuși angioplastiei coronariene. Grupul căruia i s-a administrat prasugrel a înregistrat o reducere a endpoint-ului primar (mortalitatea la 30 de zile, infarct miocardic non-fatal, AVC non-fatal), dar cu o creștere a sângerărilor majore, în special la pacienții cu vârste mai mari de 75 de ani, cu istoric de AVC sau subponderali. Pe de altă parte, reducerea riscului relativ de evenimente cardiovasculare la

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]