2,210 matches
-
abaterilor de la normal pa care le prezintă unii elevi. Concluzii Aportul logopediei în sprijinirea învățământului modern de masă prin corectarea și prevenirea tulburărilor de limbaj, duce la înlăturarea repulsiei față de învățătură, la stimularea posibilităților lor creatoare, prin înlăturarea complexului de inferioritate. Rezultatele bune în vorbire și scriere, citire, sporesc interesul pentru întreaga activitate școlară, înlăturând modificările de caracter negativismul, inhibarea, anxietatea, mutismul electiv și conturează normal personalitatea copilului. Colaborarea logoped-familie-cadre didactice își aduce aportul în crearea unei atmosfere de încredere și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ea este teama de a dezvălui, prin vorbire, o taină. „Un complex subconștient se înghesuie între silabe și cuvinte”, susține Stekel. Bâlbâiala este o trădare psihică ca și un lapsus al limbii vorbite sau scrise. Alții văd în complexul de inferioritate cauza nevrozei. Psihologii individualiști consideră bâlbâitul un nevrotic cu o tulburare funcțională a vorbirii. Iată și o caracterizare sumară e unor sisteme de tratament care se bazează mai mult sau mai puțin pe procedeele psihoterapiei. Metoda lui Liebmann Esența tratamentului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Kainz dă ca exemplu grăitor cuvântul „liniște” („Ruhe”) care se articulează diferit, în funcție de pronunția sa liniștită sau, dimpotrivă, dacă cuvântul are o tonalitate severă, imperativă. La dislalicii noștri avem de a face, adesea, cu atitudini psihice neadecvate, ca sentimente de inferioritate, lipsă de încredere în sine, nesiguranță, timiditate, sfială sau cu strădanii compensatorii, ambiție exagerată, îngâmfare, lăudăroșenie etc. Nu e de mirare că prin aceasta articulația suferă, fiind frânată sau oprită. Terapia tulburărilor dislalice trebuie, așadar, să țină seama de aceste
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
genere, că tulburarea lor este remarcată de cei din jur. O excepție formează copiii cu grave defecte organice ca despicături palatine etc. sau aceia cărora le este amintit, de către educatori, tot timpul defectul lor, întărindu-se astfel complexul lor de inferioritate. Odată cu înaintarea în vârstă, copiii dislalici devin, de regulă, conștienți de tulburarea lor, fie prin intențiile bune, însă nepotrivite ale educatorului, fie prin tachinărie sau luarea în râs a colegilor. Adesea, ei ajung să fie fricoși, timizi, reținuți; musculatura organelor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
asupra atitudinii unui elev față de școală și cerințele acesteia. Contradicția permanentă dintre cerințe și neputință duce, la un moment dat, la apariția unor dereglări în comportamentul social: agresivitate, indisciplină, aversiune, dezgust școlar, indispoziție la efort, nesiguranță, anxietate și complexe de inferioritate. De aceea, e nevoie de a acționa în 3 direcții: 1. Ducerea elevului la convingerea că „toate pot fi cunoscute”. 2. Dezvoltarea unei sănătoase ncrederi în sine. 3. Formarea unei opinii publice. Până la cuprinderea lor în activitățile logopedice, elevii dislexici-disgrafici
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
acte de violență, o integrare insuficientă a familiei în viața socială, constituie tabloul unui mediu nefavorabil dezvoltării normale a copilului și al adaptării socioprofesionale. arată prof. univ. V. Pavelcu. Toate neajunsurile atmosferei de familie, arătate mai sus, sădesc sentimentul de inferioritate, de nesiguranță, de devalorizare a eu-lui și duc la tendințe agresive sau anxioase. Pornind de la ideea că influența pe care o exercită un factor sau altul asupra copilului nu este izolată, ci există în permanență o interacțiune bio-psiho-socială, René Lafon
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
logopedul are un status egal și în care se completează și atestă opinii reciproce. Tabloul complex și variat al logopatiilor, dăunător din punct de vedere neuropsihic prin: timiditate, negativism, nehotărâre, închidere în sine, mutism, excitabilitate mărită, instabilitate psihomotorie, complex de inferioritate, etc. este direct proporțional cu o gamă diversă a tulburărilor de limbaj. Considerăm o acțiune extrem de importantă stabilirea psihodiagnosticului, ca un fapt de mare responsabilitate profesională și socială, având în vedere consecințele acestuia în decelarea diverselor categorii nosologice, în conturarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ori, bâlbâiala fiziologică se permanentizează datorită familiei care nu se ocupă metodic și avizat de corectarea copilului, procedând cu severitate excesivă, insulte, ironii, reproșuri. Alteori, mediul din grădiniță poate altera tendințele spre bâlbâială, situându-l pe copil în stare de inferioritate față de grupă, întărind teama lui de vorbire și cercul vicios în care a intrat. Dojana, dezaprobarea și chiar pedeapsa pentru lipsa de exprimare corectă și rapidă, mai ales după o absență mai îndelungată, boală etc. favorizează apariția bâlbâielii pe care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
S-a constatat că discordanța oculo-manuală (dreptaci la mână stângaci la ochi), dominanta încrucișată, este mai frecventă la dislexici și are o semnificație deosebită. Dificultățile de adaptare (20% dislexici sunt copii nevrotici), ca urmare a tulburărilor comportamentale, a complexului de inferioritate, a modificărilor personalității, deci vădite tulburări afective, toate conduc la veritabile dislexii. Consecințele sunt multiple: caracterial, cu răsunet profund în activitatea școlară și atmosfera familială. De aceea dislexia imaturitatea afectivă impune o psihoterapie logopedică cu pondere mai mare în raport cu tehnicile
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
neexprimat: „Atunci puse să-i facă altul mai greu - îl aruncă în sus...” (M. Eminescu, Proză literară, p. 4) Opoziția internă a categoriei gramaticale a intensității obiective (comparative) se realizează în patru termeni corelativi, purtători de sensuri gramaticale: echivalență, superioritate, inferioritate, superlativ și un termen neutru, nepurtător de sens gramatical: pozitiv. Echivalențatc "Echivalen]a" Gradul de intensitate echivalentă semnifică manifestarea unei însușiri cu aceeași intensitate la obiecte diferite sau la același obiect în momente sau locuri diferite: „Cerul era la fel de albastru
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiect se poate produce într-o perspectivă dinamică, în momente succesive: gradul de intensitate devine atunci de superioritate progresivă 5: „Din ce în ce mai singur mă-ntunec și îngheț,/Când tu te pierzi în zarea eternei dimineți.” (M. Eminescu, I, p. 114) Inferioritateatc "Inferioritatea" Gradul de intensitate inferioară semnifică manifestarea mai puțin intensă a unei însușiri la un obiect în raport cu altul sau cu el însuși într-un alt moment sau loc: „El este mai puțin optimist decât mine.”, „El este mai puțin optimist ca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în raport cu altul sau cu el însuși într-un alt moment sau loc: „El este mai puțin optimist decât mine.”, „El este mai puțin optimist ca altădată.” Când deosebirile de intensitate sunt situate într-o perspectivă dinamică, se dezvoltă gradul de inferioritate progresivă: „El devine tot mai puțin optimist.” Observații: Gradele de intensitate superioară și de intensitate inferioară, aflându-se într-un raport antitetic, se pot substitui reciproc, concomitent cu substituirea termenilor adjectivali prin antonimul lor. Enunțul „El este mai puțin optimist
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
raport antitetic, se pot substitui reciproc, concomitent cu substituirea termenilor adjectivali prin antonimul lor. Enunțul „El este mai puțin optimist decât Mihai.” este sinonim cu enunțul „El este mai pesimist decât Mihai.” Această sinonimie permite întrebuințarea eufemistică a gradului de inferioritate în locul gradului de superioritate: „Maria este mai puțin frumoasă.” în loc de „Maria este mai urâtă.” Superlativultc "Superlativul" Gradul superlativ semnifică manifestarea însușirii la un grad maxim sau minim de intensitate la un obiect în raport cu altele sau cu el însuși în momente
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
libere și, mai rar, sintetic, prin morfeme conjuncte. Echivalența se exprimă prin locuțiunile adverbiale devenite morfeme la fel de, tot așa de, tot atât de: „Am avut o vreme la fel de frumoasă.” Superioritatea se exprimă prin adverbul-morfem mai: „Ziua de ieri a fost mai frumoasă.” Inferioritatea se exprimă prin morfemul complex mai puțin: „Noaptea a fost mai puțin frumoasă ca altădată.” În exprimarea superiorității sau inferiorității progresive, morfemul mai este dublat de unul din morfemele tot, mereu, din ce în ce: „Nopțile sunt din ce în ce mai frumoase.”, „Nopțile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tot atât de: „Am avut o vreme la fel de frumoasă.” Superioritatea se exprimă prin adverbul-morfem mai: „Ziua de ieri a fost mai frumoasă.” Inferioritatea se exprimă prin morfemul complex mai puțin: „Noaptea a fost mai puțin frumoasă ca altădată.” În exprimarea superiorității sau inferiorității progresive, morfemul mai este dublat de unul din morfemele tot, mereu, din ce în ce: „Nopțile sunt din ce în ce mai frumoase.”, „Nopțile sunt tot mai puțin frumoase.” Superlativul pozitiv se exprimă prin morfemul complex cel mai, cu primul constituent variabil în funcție de genul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi atotștiutoare...” (M. Eminescu, Proză literară, p. 42), „Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic,/ Rumenind străvechii codri și castelul singuratic.” (M. Eminescu, I, p. 76) • adverbe (locuțiuni adverbiale) - morfeme: foarte (foarte vechi), foarte puțin (superlativul de inferioritate: foarte puțin amabil), prea (exprimă în mod frecvent superlativul excesiv: „Nopțile-s de la o vreme prea lungi.”, sau superlativul absolut: „A fost odată ca-n povești/(...) O prea frumoasă fată.” (M. Eminescu, I, p. 167), așa de, atât de, nemaipomenit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în raport cu alte acțiuni: „El citește mai frumos decât mine/ieri/scrie.” Organizarea internă a categoriei se desfășoară în aceleași variante și prin corelația acelorași termeni din flexiunea adjectivului. Intensitatea obiectivă (comparativă) se realizează pe baza a patru termeni: echivalența, superioritatea, inferioritatea, superlativul; • echivalența; însușirea unei acțiuni manifestă aceeași intensitate la diferiți agenți sau în momente diferite: „El scrie la fel de frumos ca Maria.”, „Merge tot așa de încet ca și ieri.”; coordonatele (spațiale sau temporale) ale unei acțiuni prezintă aceeași dezvoltare: „Am
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
agent sau cu el însuși, într-un alt moment: „Azi am alergat mai repede eu/decât ieri.”; coordonatele acțiunii prezintă o dezvoltare superioară: „O, umbră dulce, vino mai aproape/ Să simt plutind deasupră-mi geniul morții.” (M. Eminescu, IV, p. 338); • inferioritatea; însușirea acțiunii verbale prezintă un grad inferior de intensitate la agenți diferiți sau în momente diferite: „Răsuflă mai puțin greu.”; coordonatele desfășurării acțiunii verbale au o dezvoltare inferioară: „Pădurea aceasta este mai puțin departe.” Ca și la adjective, gradul de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
intensitate se face prin aceleași morfeme libere, de natură adverbială, din flexiunea adjectivului: echivalența: la fel de, tot așa de, tot atât de: „El s-a sculat la fel de devreme, cu toate că s-a culcat târziu.” superioritatea: mai, din ce în ce mai, tot mai: „Răspunde mai greu/din ce în ce mai greu.” inferioritatea: mai puțin, tot mai puțin, din ce în ce mai puțin: „Vorbește tot mai puțin coerent.” superlativul relativ pozitiv: cel mai: „El înaintează cel mai greu dintre toți.” superlativul relativ negativ: cel mai puțin: „El vorbește cel mai puțin coerent dintre ei.” intensitatea relativă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
copilului, etc.) care plasează elevul într-o stare de dificultate în raport cu ceilalți din jur; această stare nu-i permite o existență sau o valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care dispune și induce un sentiment de inferioritate care accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale; altfel spus, cerințele educative speciale solicită abordarea actului educațional pornind de la capacitățile elevului deficient sau aflat în dificultate de a înțelege și valorifica conținutul învățării, și nu de pe poziția profesorului sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
creației, o axă foarte importantă, dar de multe ori neglijată în programele de intervenție. Pentru dezvoltarea capacităților creative copiii și adulții sunt puși în situația de a crea, produsele lor sunt valorizate astfel încât nici o persoană să nu aibă sentiment de inferioritate. Se pot organiza ateliere de creație cu părinții în care aceștia să exerseze exprimările verbale (prin joc de rol, piese de teatru, de marionete, etc.), exprimările scrise (prin creare de povești, povestiri din viață, redactare de jurnal, etc.), exprimările manuale
ABC ACTIVIT??I EXTRA?COLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/83158_a_84483]
-
din partea majoritarilor; indivizii normali dar cu inteligența redusă, nu au capacitatea de a anticipa rezultatele acțiunilor lor în raport cu influențele mediului; indivizii temporar deprimați la care prezența scopului în plan mental este redusă datorită lipsei de voință și a sentimentului de inferioritate; Îmbinând criteriul gradului de responsabilitate a victimei în comiterea infracțiunii cu cel al reacției societății în raport cu victimele, A. Karmen stabilește două categorii de victime: acuzate și apărate. În categoria victimelor acuzate intră victimele împotriva cărora sunt dovezi de vinovăție împărțită
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
Cauzalitatea victimală reprezintă o structură comportamentală complexă a victimei care a jucat un rol oarecare în săvârșirea agresiunii și care este determinată de interdependența unor factori obiectivi (economici, politici, ideologici, religioși) și a unor factori subiectivi (interese individuale, sentimente de inferioritate, de superioritate, atitudinile și relațiile interindividuale). Cauzalitatea victimală este întotdeauna concretă și formează împreuna cu mediul ambiental o totalitate, oferind modele explicative ale agresiunii, ale efectelor victimale și ale integrării victimei în mediul social. Factorii de risc conjunctural, relațional și
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
fază epuizată repune o nouă minge în atac. 29. Exercițiu tehnico-tactic 6:4 în care atacanții încearcă prin diverse combinații să finalizeze, iar apărarea execută marcaj strict la jucătorii din atac, evitând înscrierea golului. 30. Acțiune joc cu apărători în inferioritate numerică împotriva atacanților. Trei apărători, plasați inițial în mijlocul terenului în trei zone, marchează, deposedează și resping atacurile desfășurate de patru atacanți. 31. Doi jucători, păstrând între ei un interval de 2-3 m, aleargă în aceeași direcție, cu aceeași viteză, însă
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
9. Joc cu handicap 2 x 3 cu menținerea posesiei mingii Se joacă pe o jumătate a careului sau în cercul central. Echipa aflată în superioritate numerică joacă cu cel mult 1 - 2 atingeri ale mingii iar echipa aflată în inferioritate numerică joacă liber. După 3 minute de joc urmează o pauză activă de 3 minute și se schimbă componența grupelor. 10. Joc 5 x 5 Se va pune accent pe susținerea coechipierilor (în cazul acesta a celor 3 care joacă
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]