6,074 matches
-
două sunt diferite, în timp ce alții consideră că familia ar fi un tip de comunitate, dacă nu chiar comunitatea originară. Mai mult, unii consideră că nici "corporațiile" incluzând ghildele, breslele nu ar fi comunități, acestea din urmă structurându-se pe baze informale. Dar vorbind despre comunitarism avem în vedere diferite tipuri de comunitarism, complexitatea problematicii generând maniere de abordare multiple. De exemplu, chiar dacă acceptă ideea continuității comunității, unii comunitariști privesc comunitatea ca pe o relicvă a trecutului în societățile moderne, alții ca
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
observat că și normativitatea juridică este foarte eficace, cu condiția să se respecte! Dacă nu, se destramă urgent. Astăzi acționează în lumea civilizată un melanj de normativitate juridică adresându-se rațiunii, de normativitate religioasă, adresându-se credinței, respectiv de normativitate informală, bunului simț, obișnuinței, adresându-set afectivității. Fiecare are tarele ei. Un sistem juridic impotent, corupt nu poate asigura conformitatea față de norma juridică. De asemenea, ateul scapă constrângerilor normativității religioase. În fine, în absența comunităților, normativitatea nescrisă nu acționează de asemenea. Și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
apară împotriva celui care a încercat aceasta. Ne ignorăm, cel mult ne suportăm, dar nu socializăm, nu ne respectăm, nu ne recunoaștem. În aceste condiții, lumea înconjurătoare devine un tărâm al nimănui, o zonă în care controlul social de factură informală nu se exercită. Și totuși, într-un fel trebuia umplut acest spațiu cu un fel de control. Familia a încercat să preia mult din partea de control social ce revenea comunității. Familia a trebuit și mai trebuie încă să suporte mai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
două carențe reale ale procesului electoral românesc, precum insuficenta pregătire a personalului și potențialitatea votului multiplu. Pentru remedierea imediată a celei de a doua carențe, actorii politici implicați în turul al doilea al alegerilor prezidențiale au convenit, în cadrul unei negocieri informale, organizată la sediul Guvernului, să propună BEC adoptarea unei hotărâri care să elimine principala cauză a votului multiplu, așa-numitul turism electoral. Așa s-a născut celebra Hotărâre BEC nr. 105, adoptată, în cele din urmă, numai cu 2 voturi
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
acest fapt generează o anumită tensiune între PNL și PD"200. Că, într-adevăr, ruptura dintre liberali și democrați era foarte aproape de a se produce a arătat-o și faptul că, de data aceasta, discuțiile de împăcare, cu un caracter informal, l-au implicat și pe Traian Băsescu. Astfel, pe de-o parte, Crin Antonescu, Puiu Hașotti, Gheorghe Flutur și Decebal Traian Remeș s-au întâlnit, câteva zile după ședința mai sus menționată, cu nimeni altul decât președintele Băsescu, în cadrul destins
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
forțelor de centru-dreapta. Mai clar, PD și PDL pregăteau noua Alianță D.A., iar PNL nu avea loc în acest proiect. Pentru prima oară de la declanșarea războiului din Alianță, liberalii au reacționat ferm, acuzându-i explicit pe democrați și șeful lor informal că sunt direct responsabili de moartea Alianței PNL-PD și avertizându-i că nu mai pot guverna împreună. Chiar liderul liberalilor, până atunci mai degrabă rezervat în atitudinea sa față de "parteneri", a fost cel care a dat glas poziției PNL. A
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Tăriceanu s-a confruntat cu presiunile venite din partea adversarilor politici, dar și cu reticența celor din propria tabără, alimentată chiar de sfaturile echipei de consilieri străini ai liderului liberal. Decizia finală a fost luată de premierul Tăriceanu după o întâlnire informală, în seara duminicii de 25 martie, cu apropiați ai săi, totodată, opozanți declarați ai lui Băsescu și compania, printre care Crin Antonescu, Ludovic Orban, Norica Nicolai și Cristian David. A doua zi, Biroul Politic al PNL l-a mandatat pe
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
sub același acoperiș politic fiecare cu speranța că-și va adjudeca moștenirea electorală a fostei căsnicii. Doar că, începând cu 3 mai, România avea un executiv minoritar în formă, compus din reprezentanții PNL și UDMR, dar susținut de majoritatea parlamentară informală a oponenților politici ai lui Traian Băsescu și, implicit ai PD plus PLD, revenindu-se astfel la formula guvernamentală care a dominat perioada postcomunistă: cea a coalițiilor de guvernare mascate. De la fuziune la fisiune Până la momentul asumării guvernării de către Alianță
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
partidului, și înființarea Comitetului Executiv care va fi format din cei 13 membri ai Biroului Permanent Central plus tot atâția aleși direct de congres. Lista acestora din urmă a fost stabilită, conform tradiției liberale, de șefii filialelor într-o întâlnire informală desfășurată, la Hanul lui Manuc din București, înainte de reuniunea oficială. Congresul PNL s-a desfășurat pe durata a două zile, 5 și 6 februarie 2005, la Palatul Parlamentului, cu participarea a peste o mie de delegați, într-o atmosferă deschisă
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
14 grupuri de inițiativă pentru susținerea Platformei Liberale, inclusiv cel de la Iași condus de rectorul Universității "Al. I. Cuza", Dumitru Oprea, recent exclus din organizația PNL Iași, urmând ca astfel de grupuri să se înființeze în toate județele. Totodată, liderul informal al Platformei a dezvăluit intenția grupării sale de a se transforma în partid, la începutul anului următor, și de a fuziona, în viitor, cu PD pentru a constitui o mare formațiune politică de centru-dreapta. În replică la acțiunea tot mai
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
PD-L și PNL să-și unească din nou destinele politice fusese spulberată chiar în săptămâna premergătoare scrutinului, când, pe de-o parte, diferiți reprezentanți ai celor două partide au eșuat în încercările lor de a declanșa negocieri, fie și informale, privitoare la viitoarea lor colaborare guvernamentală, iar pe de alta, atât PD-L, cât și PNL și-au arătat, separat, disponibilitatea pentru o formulă de coaliție guvernamentală cu PSD. Ulterior, românii aveau să afle că o colaborare PD-L PSD
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
care au loc în cadrul acesteia este complexă. Se arată că o teorie a tranziției trebuie să îndeplinească o serie de condiții pentru a oferi o imagine completă a fenomenului: ea trebuie să se preocupe atât de formal cât și de informal, mai precis de regulile și instituțiile formale și de constrângerile informale, acestea din urmă ținând de istorie, social, cultural. Doar în acest fel, se poate explica de ce două țări cu un nivel de dezvoltare similar ajung, trecând prin tranziție, la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
teorie a tranziției trebuie să îndeplinească o serie de condiții pentru a oferi o imagine completă a fenomenului: ea trebuie să se preocupe atât de formal cât și de informal, mai precis de regulile și instituțiile formale și de constrângerile informale, acestea din urmă ținând de istorie, social, cultural. Doar în acest fel, se poate explica de ce două țări cu un nivel de dezvoltare similar ajung, trecând prin tranziție, la rezultate atât de diferite; de asemenea o teorie a tranziției trebuie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
decizii politice la nivel de stat (decolectivizare, descentralizare fiscală, reforma întreprinderilor, reforma legală, etc). La nivel regional, se face referire la disparitățile interregionale. Iar la nivel local se plasează schimbările în normele și practicile comunitare, transformarea structurii rețelelor sociale, relațiile informale. Problemele României în tranziția spre postcomunism, ca de altfel ale tuturor celorlalte țări aflate pe aceeași cale, au fost (Schöpflin, 1993): reforma constituțională și a instituțiilor politice, dezvoltarea societății civile, deblocarea mobilității sociale (descurajarea recompensei meritocratice, condamnarea diferențierii sociale ca
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Acest lucru se datorează în principal unui cumul de trei factori: neîncrederea în organizațiile comuniste, care continuă să submineze încrederea în orice fel de organizații și în ideea de apartenență și de voluntariat în sine în perioada postcomunistă; persistența rețelelor informale (de prietenie, rudenie) în perioada comunistă, care continuă să fie și astăzi puternice, astfel că nevoia de apartenență a oamenilor este parțial satisfăcută; dezamăgirii și deziluzionării produse de transformările tranziției; și nu în ultimul rând, precarității resurselor, deoarece voluntariatul și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru cele trei în diverse surse din literatura de specialitate. Precizez că aceștia surprind atât atitudini cât și comportamente sau strategii acționale. Tradiționalism modernitate: * atitudinea față de risc și schimbare*; * optimism/pesimism în legătură cu viitorul*; * tendința spre economisire/confort* ; * importanța normelor sociale informale; * atitudinea față de rolul femeii în societate*; * obediență (supunere), respectul pentru autoritate*; * importanța credinței religioase, participare religioasă*; * importanța educației*; * interes pentru viața politică*; * participare politică și civică*; * fatalism vs. sentiment de control asupra propriei vieți*; * imitarea comportamentelor celorlalți vs a acționa
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
De altfel, literatura de specialitate pe această problemă evidențiază aceleași dimensiuni, care nu pot lipsi din discuția despre comunitate: * Strategii comportamentale și opțiuni de viață: itemii relevanți pentru analiza comunității sunt: urmărirea intereselor satului înaintea intereselor proprii, respectul pentru norme informale, opțiunea pentru o familie mare vs. familie mică, valorizarea și imitarea comportamentului celorlalți oameni din sat vs. comportament propriu; * Tradiții și obiceiuri: am considerat că dimensiunea tradiției este extrem de relevantă în studiul semnificațiilor comunității și de aceea am urmărit care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
specific de zi cu zi, locuitorii celor două sate studiate, consideră că acesta este încă păstrat, mai ales de cei bătrâni, tinerii fiind mai receptivi la elemente noi ale limbii, datorită faptului că sunt mai expuși mass-mediei, educației formale și informale. De altfel este și normal ca acest grai să sufere schimbări, având în vedere faptul că limba este un fenomen viu, ce se înnoiește permanent. Sătenii din ambele sate consideră că graiul lor este cel specific Mărginimii Sibiului. În ce privește limbajul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
procent mai ridicat de locuitori care lasă pământul în pârloagă. Ținând cont de precizările făcute la capitolul privind arenda, dimensiunea mică a parcelelor arendate sugerează relații ce cu greu pot fi încadrate în termenul de arendă, relații probabil necontractuale, înțelegeri informale de exploatare a terenurilor proprietarilor absenți. În ce privește importanța pământului în viața oamenilor din cele două sate, procentele ilustrează o situație similară, în sensul că majoritatea subiecților cuprinși în eșantionul nostru (59,3% în Tălmăcel și 54,5% în Ludoș) afirmă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
muncă ; * Necesitatea schimbării în comunitatea proprie (caiet albastru) (M); * Tendința spre economisire (T) vs. confort (M, P); * Ecologism (protejarea mediului de către cetățeni) (P); * Ecologism: protejarea mediului trebuie să se facă chiar dacă asta presupune costuri ridicate (P); * Scăderea importanței normelor sociale informale (M, P); * Acceptarea (P) vs. respingerea (T) diferențelor între oameni; * Drepturi egale pentru femei (M); * Respect pentru autoritate (T) vs. autoexprimare (P); * Încrederea în ceilalți (ridicată P, M); * Încredere în instituții (ridicată M, P); * Acceptarea concubinajului și familiei monoparentale (P
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
italice măsoară atitudinile tradiționaliste, pe când cele scrise cu caractere normale, măsoară atitudinile moderne. 4. Lista de afirmații pentru graficul 3.8 În grafic În chestionar Risc Îmi place să risc. Optimism Cred că viitorul va aduce lucruri bune. Importanța normelor informale Atunci când fac ceva mă preocupă ce spune "gura satului". Intoleranță religioasă M-ar deranja dacă ar locui lângă mine oameni de altă religie (catolici, pocăiți etc.) Intoleranță etnică M-ar deranja dacă ar locui lângă mine oameni de altă etnie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să se menajeze partea sa de umbră și de imprecizie, de yin, fiindcă ea constituie adevărata sursă a unei cunoștințe ce va deveni clară, formalizată, transmisibilă, dacă și numai dacă sunt respectate și favorizate condițiile mutației sale. Această primă fază informală presupune existența unei empatii indispensabile unei intersubiectivități ce nu trece prin cuvinte, ci prin emoții, sentimente, ritmuri, valori, o viziune Împărtășită sau autenticitatea atenției față de alteritate. În cadrul unui spațiu existențial (ba), socializarea se manifestă sub forma unei experiențe fizice Împărtășite
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
esențială În procesul creării de cunoaștere, căci, dacă ne-am sprijini doar pe ceea ce este solid și verificat, nu am face decât să reproducem și să subliniem evidențe cunoscute de toți și improprii să facă diferența față de concurență. Respectul pentru informal, pentru ceea ce nu e sigur și rămâne imposibil de verificat trebuie luat În serios, dacă se dorește producerea de cunoștințe noi. Hub-urile managementului intermediar „Knowledge has to be given and taken. Knowledge is soul, and impromptu necessary, like jamming of
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Legăturile stabilite Între proiectele În curs și o tratare prin cuvinte-cheie permit formalizarea cunoștinței, care devine accesibilă și disponibilă pentru Întregul grup printr-o arhivare informatică. Pe lângă aceste cadre un pic rigide ce structurează informația, prioritatea o reprezintă elementul interpersonal, informal, care dă oxigen și inventivitate. Așa cum spune Nonaka, cunoașterea tacită se socializează În intersubiectivitate și, de aceea, trebuie multiplicate ocaziile care o favorizează. Pe site-ul pilot al grupului de la Yokohama, a fost pus În funcțiune sistemul de lucru fără
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
cunoașterii este profund Înrădăcinată În cultură. Această concepție deplasează centrul strategic al gestionării cunoașterii de la instanța stocurilor, a conținuturilor și a cunoștințelor formalizate, către cea a fluxurilor care circulă Între actori și continuă să evolueze. Astfel, ea urcă la nivelul informalului subiectiv, ce preexistă explicitării cunoștințelor și se focalizează pe producerea de condiții propice existenței sale. Acesta e sensul unui ba, care articulează ceea ce s-a dobândit, s-a testat, s-a verificat și este disponibil, pe de o parte, cu
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]