18,030 matches
-
Răzvan Voncu Inspirată ideea profesorului Liviu Franga de a ne readuce în aten- ție, printr-o ediție comprehensivă, opera marelui latinist N. I. Herescu. Profesor al Facultății de Litere și Filozofie a Universității din București (până în 1945), director-fondator al Institutului Român de Studii Latine
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
ocultată, numele său dispărând din conștiința publicului, în ciuda rolului de prim-plan pe care l-a jucat până în 1945, nu numai în domeniul studiilor clasice, ci și în viața publică. Recuperarea operei lui N. I. Herescu din perioada sa românească este inspirată și binevenită și dintr-un alt punct de vedere. Ea a fost edificată într-un context cultural-politic - deceniul 1930- 1940 - dominat de teorii ultranaționaliste și etniciste, în care latinitatea spiritului românesc era atacată și contestată din cele mai diverse perspective
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
Spovedanie la Tanacu de Tatiana Niculescu Bran aduce în plus cîteva informații documentare la zi (despre reducerea pedepselor condamnaților, eliberarea preotului Corogeanu pentru bună purtare ș.cl.) și un nou blazon pe copertă, recent consacrat la Cannes: „romanul nonficțional care a inspirat filmul După dealuri (Beyond the Hills), în regia lui Cristian Mungiu”. Al doilea, după cel reprezentat de dramatizarea din 2007, în regia lui Andrei Șerban... Avem de-a face însă doar cu un bun scenariu-suport sau și cu un roman
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
rece -, rebelul acesta cu fizionomie de mops meditativ e uns cu toate alifiile: spune doar atît cît poate spune fără primejdia de a fi linșat mediatic, cum s-a întâmplat cu Günter Grass sau cu Thilo Sarrazin. Tema cărții e inspirată de plaga care amenință să surpe lumea: o conflagrație mondială în care religiile dau motivația distrugerii și în care rolul principal le revine celor trei monoteisme care își dispută supremația: creștinism, islamism și iudaism. În ciuda previziunilor optimiste care ne asigurau
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
dispută supremația: creștinism, islamism și iudaism. În ciuda previziunilor optimiste care ne asigurau că într-o epocă a rațiunii, ca cea postbelică, rolul religiilor se va micșora în mod simțitor, asistăm la o creștere a virulenței pe care viziunea monoteistă o inspiră credincioșilor. Arta lui Sloterdijk e că, mișcîndu-se cu ușurință dintr-o tabără în alta, le împrumută optica și apoi o folosește spre a contura portretul adversarilor. Cum arată un creștin văzut de un musulman? Dar un evreu văzut de un
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
variantă, pentru ca apoi să se declare persecutat de păgîni. Și atunci care e calea prin care putem ieși din cercul vicios al gîndirii monomane? Sloterdijk oferă o soluție logică: monoteismul să fie chiuretat de miezul de fanatism pe care îl inspiră chiar logica Dumnezeului unic. Credincioșii trebuie să accepte că alături de zeul lor mai pot exista și alți zei care să fie vrednici de stimă. Să recunoaștem, rețeta lui Sloterdijk e umanistă și plină de o filantropie bine intenționată, atîta doar
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
al electoratului. Pentru că suntem în campanie electorală și se obișnuiește răspunsul prin metafore, ne-am gândit cum i-ar răspunde Emil Boc lui Victor Ponta dacă ar fi sa ii dedice o melodie. Se pare ca Victor Ponta s-a inspirat dintr-o poză de pe internet în care Emil Boc apare în rol de marionetă. La rândul său, Emil Boc, ar putea să îi dedice melodia de la Paraziții "Fuck you România", folosindu-se de versul "Nu sunt o păpușica mică pe
De ce l-a numit Ponta pe Boc "marionetă". Cum i-ar putea răspunde liderul PDL () [Corola-journal/Journalistic/44795_a_46120]
-
lui de libertate într-un regim în care se puteau ține conferințe publice despre nereeditatul după război Ion Barbu, poet ermetic și simpatizant legionar, despre pictorul abstracționist Paul Klee și despre creatorul dodecafonismului muzical, Arnold Schoenberg, acela care i-l inspirase lui Thomas Mann pe eroul romanului Doktor Faustus. Întrebare, nu fără temei. Și plină de învățăminte, mai ales pentru cei care astăzi ignoră marile contradicții caracteristice regimului trecut, care au permis ca, în pofida cenzurii, să fi putut exista o literatură
Steinhardt 100 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4483_a_5808]
-
dar aproape niciodată victimele nu mă văd. Patru zeci de metri, mă privește, parcă zâmbește. Nu, e soarele care-i intră în ochi. E chiar frumoasă, pare mulțumită, împă cată. Va muri în pace. Treizeci de metri, douăzeci de metri. Inspir, expir, nu mai existăm decât noi doi pe lume. Zece metri, cinci metri, doi metri, contact. Uni versul s-a oprit din curgere. Simt o înțepătură în piept și mi se înmoaie genunchii. Nu e durere, dar știu că e
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
ce aveam și mai am de spus (eu doar ca instrument al Unora, Cei foarte luminați și foarte puternici, orice ați face!). Mi-am făcut mustrări de conștiință pentru Întrerupere, pentru că se știe că atunci trebuie să scrii, când ești inspirat. Dar, În acest moment, când m-am așezat din nou la masa de scris, realizez că a fost foarte bună Întreruperea. Am avut răgazul să mai văd, să mai aud, să aprofundez: și ce mai studiu, nu mai spun! Mă
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
eu în timp ce mă ocup de afacerile tale neplăcute, tu... Nu sunt afacerile mele neplăcute, spuse ea cu voce schimbată, și-o înstrăinare ostilă se așeză între ei. Bine, bine, se precipită el, căutându-i ochii prin întuneric. Își aprinse țigara, inspirând fumul zgomotos. La spital! strigă el șoferului. Vii cu mine sau te las undeva? Păi n-o să știi să nimerești singur. Asta voiam să-ți spun și eu. Bineînțeles că... Vin cu tine, hotărî ea. E departe? Să-l găsim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lângă el, îngropată-n următorul text: Era frica încarnată. Ședea pe scaunul său cu fața crispată. Broboane mari de sudoare îi curgeau pe frunte. Ochii lui se roteau întruna, ca niște bile. Se vedea numai albul lor. Nu poliția îi inspira frica asta, ci ferestrele. Deși în jurul lui stăteau douăzeci de polițiști, el se ghemuia mereu într-un colț, ca să nu stea în direcția ferestrelor. A trebuit să i se dea o celulă în care să nu se poată privi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
adversarilor lui Nae Ionescu, acuzații privind unele influențe și împrumuturi nemărturisite. Imediat după publicarea cărții, Nichifor Crainic îi imputa, cu curajul anonimatului, de a fi „puțin plagiator“. El descoperise că, într-un articol de doctrină naționalistă, acesta s-ar fi inspirat din Mein Kampf (1925) a lui Hitler. Cel care s-a angajat să răspundă direct afirmațiilor lui Eliade a fost George Călinescu. Într-o amplă recenzie, el îi recunoaște Profesorului meritul de a fi un intelectual bine informat și, deopotrivă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ideile unui neokantian minor, dar la modă, precum Arthur Liebert. Dar, cum cel mai citit filozof german în acei ani era Oswald Spengler, acuzele se învârteau mai ales în jurul lui. Tot Bagdasar observă că o conferință a lui Nae era inspirată de acesta. La rândul său, Tudor Vianu îi contestă orice originalitate, considerându-l un reprezentant al lui Spengler și al „încă vreo câțiva nemți actuali“, pe care i-ar fi folosit fără să-i numească. După moartea lui Spengler, Mihail
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
fi construit ca un simplu comentariu la teoria simbolurilor a lui Hermann von Helmholtz, și asta în ciuda faptului că neokantianismul a fost pentru Nae Ionescu un permanent cal de bătaie. Neideologic, s-a sugerat că logica sa a colectivelor se inspiră din noțiunea de colectiv a lui Richard von Mises (Wahrscheinlichkeit, Statistik und Wahrheit, 1928). Criticii marxiști au împins ridicolul până la identificarea unor „împrumuturi“ din Heraclit, Platon, Aristotel sau din Biblie. Iar jocul gratuit al potrivirilor a dus la semnalarea extraordinarei
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Teodor Baconsky. Așa cum scria Andrei Pleșu, „e nevoie de oarecare diletantism ca să-ți închipui că pentru a deosebi între magie și mistică, pentru a defini alchimia ca drum spre Piatra Filozofală și metafizica drept «știință a absolutului» trebuie să te «inspiri» din d-na Underhill și din Bergson“. Iar Teodor Baconsky observa că e nevoie de o considerabilă doză de antipatie față de Nae Ionescu pentru a crede că „Evelyn Underhill nu și-a preluat ea însăși clasificările și distincțiile din opera
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
fi dus de nas. Ideile alea circulau, erau cunoscute și de lumea care îl asculta pe Nae, el le ilustra atunci, pe loc, cu ceva. Nu se poate vorbi de plagiat.“ 4. Poeme nerușinate E adevărat că Nae Ionescu se inspirase, în ultima treime a cursului său de metafizică din 1928- 1929, din câteva capitole ale primei părți (The mystic fact) a cărții lui Evelyn Underhill. Mai precis din versiunea germană a acesteia. Ea e menționată într-o listă de cărți
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
numai în Bergson, ci și în Underhill. Afirmația este cu totul gratuită. Dacă ar fi cercetat, fie și minimal, formarea intelectuală a lui Nae Ionescu, ar fi aflat originea acestei idei mai adânc, la filozofii germani care au premers și inspirat Lebensphilosophie. Nu mai puțin stupefiantă este următoarea afirmație: atunci când Profesorul spune că misticul urmărește identificarea cu absolutul și că fundamentul atitudinii mistice este postulatul transcendenței, el reia idei formulate și reformulate continuu de Underhill. Ar fi putut spune că reia
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ba chiar opuse celor ale capitolului din care Marta Petreu ar vrea să decurgă, bazându-se pe faptul că a găsit un exemplu luat din Underhill și o afirmație generală comună celor doi. Următoarele două prelegeri sunt, după Marta Petreu, inspirate din capitolul Mysticism and theology al cărții lui Underhill. În realitate ele nu au în comun decât tema. Prelegerea a XVIII-a, Emanatism, imanentism și trinitarism, discută bineînțeles despre emanatism și imanentism ca atitudini fundamentale ale misticii. De aceeași temă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Dar atunci, desigur, nu acolo trebuie căutată originalitatea unui autor și nici învinuirea de plagiat. Nereușindu-i încercarea printre clasici, Marta Petreu trece la un autor non-tradițional, la care se referă și Nae Ionescu. Așadar, acesta „pare să se fi inspirat“ din Introduction à la métaphysique (1903) a lui Henri Bergson. Dar, cum reputatul studiu nu a fost reluat în volum decât în 1934 (La pensée et le mouvant), emite ipoteza că Nae Ionescu nu l-ar fi cunoscut direct, ci
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Rezultatul: șapte instanțe. Dar ea se folosește de ediția revăzută și amplificată din 1938, fără să verifice dacă glosele lui Chevalier, pe care le invocă, se găsesc și în prima ediție a cărții, cea din care s-ar fi putut inspira Nae Ionescu. De altfel, nu e deloc improbabil ca acesta să fi cunoscut textul lui Bergson, dacă nu direct în Revue de métaphysique et de morale, unde a apărut mai întâi, atunci în traducerea germană publicată în volum peste câțiva
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
bine întipărită în minte, am ajuns în fața ușii. M-a poftit înăuntru. Pe o măsuță rotundă, în sufragerie, două cești aburinde. - Cum a fost lectura? Ca o poveste. - Chiar așa, Maria (îmi ceruse să-i spun pe nume), cartea este inspirată din propria ta viață? - Da. Îți voi povesti. De fapt, vei citi singură. S-a ridicat, a scotocit puțin într-un sertar și s-a întors, ținând în mână ceea ce părea a fi un teanc de scrisori. Legate strâns cu
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
conduit jusqu’à la loi de la gravitation universelle.“ Și eu spun: dacă Newton gândea până la Judecata de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult mai înțelept. Când a fost întrebat cum a descoperit gravitația, a zis: Am fost inspirat. Păi scrie pe măr, sau scrie undeva în natură „legea gravitației“? Fenomenele lumii interioare și ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom și orgolios crede că explorează lumea interioară și exterioară cu jocul lui de ipoteze și că descoperă ceea ce
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
cineva odată: Mă, Petrică, tu când te așezi la masa de scris, cum scrii? — Sunt emoționat de fila goală. Prima mea grijă e să nu fiu pândit de demonul originalității. Urmăresc să nu fiu original și să fiu cuviincios. — Ești inspirat? — Nu, nu stă niciodată un zeu în colțul camerei mele când scriu eu. Sunt foarte neliniștit. Eu, care sunt creștin... Am două neliniști: să nu se afle în expunerea mea nici o inadvertență terminologică și nici o impietate. Nu mă interesează dacă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
mari dimensiuni, lungimea lor depășind 2-3 metri. Stilizam formele, mergeam pe linie decorativă. M-am oprit în special la sculptură mică, aceasta îmi oferea o diversitate tematica. O perioadă am reluat temele Ecoul, Germinație, Maternitate, Mireasa, siluete cucuteniene, majoritatea sunt inspirate din viața cotidiană, din natură. Îmi plac siluetele feminine, deseori le modelez cu adevărate voaluri florale, încercând să subliniez maternitatea, sensibilitatea și frumusețea. Discutăm cu Ecaterina Petrovici despre ceramică de Cucuteni. Ea făcea lucrări de grafică cu figurine umane, pe
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]