1,467 matches
-
revoltei fățișe, A. Cohen (1993, p. 129) susține că la Nothing Hill (Londra) carnavalul funcționează și ca „o instituție integratoare, Împrietenind oameni din clase sociale, grupuri etnice ori religioase diferite. ș...ț Acest eveniment poate să consolideze și să sprijine instituționalizarea ierarhiilor sociale și, În mod indirect, a structurilor de autoritate”. Ceea ce conduce la următoarea concluzie: „Carnavalul este un mecanism cultural care exprimă, camuflează și ușurează conflictele structurale fundamentale dintre stat și cetățean” (A. Cohen, 1993, p. 132). Această școală de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comunitatea și grădinița și-au propus obiective, strategii și activități ce sunt efectuate de persoane care au pregătire specială. Ei vor monitoriza copiii cu CES, vor dezvolta programe de integrare. Activitățile și servicile oferite de acești specialiști sunt: - monitorizarea și instituționalizarea tuturor copiilor pe diferite tipuri de dizabilități; - servicii pentru recuperarea și compensarea copiilor În funcție de tipul de tulburare și gradul de handicap; - asigurarea serviciilor de sprijin al cadrelor didactice pregătite pe diferite discipline; - asigurarea serviciilor de terapie logopedică pentru copiii de
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
dacilor. Dacii practică inconștient credința aceasta, fără a avea revelația învățăturii lui Zamolxe. Profetul intră în conflict cu Magul, personificare a spiritului practic și a instrumentalizării sentimentului religios, a utilizării lui ca mijloc de dominație politico-socială. Altfel zis, sacrul refuză instituționalizarea sa. Zamolxe trebuie să se sacrifice pentru a-și împiedica rivalul să transforme o dispoziție nativă autentică, o credință adevărată, într-un cult. După ce-l acuzase pe propovăduitorul religiei Marelui Orb de erezie și obținuse izgonirea profetului, Magul, observând răspândirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
o dublă sensibilitate: clasică și barocă, nu aduce totuși mari schimbări în istoria ideii de literatură. Celebra ceartă dintre antici și moderni, punctul de maximă importanță al acestei perioade, ilustrează conturarea unei conștiințe literare. Are loc o puternică stabilizare și instituționalizare a literaturii, o clasicizare a definițiilor tradiționale. Cercurile filologice preiau și vechea omologare: literatura = gramatica, dar tendința este de a împinge tot mai în umbră sensul gramatical și de a pune în valoare, cu tot mai multe precizări și nuanțe
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
care nu a învățat pe parcursul pregătirii lui inițiale, și totuși, confruntat cu acea situație, este capabil să afle cele mai nimerite modalități de a face față problemelor, de a le rezolva). Politicile orașului au evoluat de la experimentare la generalizare și instituționalizare. Conceperea lor, punerea în act a dispozitivelor, a acțiunilor au cerut intervenția la diferite nivele de la ministere la cartiere a unui număr crescând de persoane (meseriași, cu diferite profesii, calificări, competențe), care au lucrat după "logica ghișeului" sau după "logica
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
adultes relais", "veilles sociales" etc. Pentru acești salariați (adesea cu statute precare, dar despre care raportul Brévan-Picard din 2000 spunea că sunt în număr de aproximativ 6000) s-a pus cu mai mare acuitate problema perenității postului, a profesionalizării lor. Instituționalizarea acestor dispozitive a implicat definirea profesiilor, a competențelor necesare, a altor referențiale. De la apariția politicilor orașului, asistenții sociali și sociologii au resimțit (în Franța) necesitatea de a reconstrui demersurile colective de intervenție socială locală. Meseriile orașului, profesiile orașului au încorporat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
civice s-a tradus printr-o înflorire a organismelor de participare democratică presupuse că ar face ca acțiunea publică locală să câștige în eficacitate și legitimitate. Asistăm, totuși, la o veritabilă democratizare a modului de conducere a orașelor? Observațiile privind instituționalizarea participării suscită circumspecția analiștilor. Raportată la idealul de asociere a unui număr mare de oameni la deciziile care privesc viitorul orașului, realitatea participării democratice este decepționantă. Cetățenii nu sunt mobilizați așa cum ar cere-o credibilizarea acestor dispozitive. În afară de profesioniști, reuniunile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vârstă decât el, copii sau adulți. În educația copiiilor supradotați se impun unele exigențe suplimentare, care se referă la aspectele: asigurarea unui standard de viață rezonabil și a unei ambianțe spirituale incitante, dar nu supraprotectoare și nici comodă. Organizarea și instituționalizarea educației elevilor excepționali au fost canalizate în următoarele direcții: constituirea unor școli distincte pentru aceștia; organizarea unor activități în afara orelor de curs (olimpiade, cercuri); clasele speciale sau obiectele facultative. J. Roth și S. Sussman arătau că metodele prin care pot
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
reprezintă cei cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani, respectiv 12.247 copii și 5.983 copii de 18 ani și pește. Procentul mai scăzut al copiilor de varsta mică este o dovadă a faptului că măsurile alternative la instituționalizare au început să funcționeze prin dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor aflați în dificultate în familii substitutive (asistenți maternali, rude până la gradul IV inclusiv). Numărul copiilor instituționalizați a scăzut în perioada 2000 - ianuarie 2005, de la 57.181 la 32.821
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178037_a_179366]
-
tinerilor față de schimbare ● Promovarea politicilor pentru integrarea socială și profesională a tinerilor și pentru o viață independența Amenințări: Riscul crescut de marginalizare și excludere socială a tinerilor Cronicizarea fenomenului reprezentat de excluziunea socială ● Insuficientă dezvoltare a serviciilor sociale alternative la instituționalizare ● Lipsa mijloacelor financiare necesare implementării programelor în domeniu Capitolul III Principiile Strategiei 1. Principiul respectării demnității umane 2. Principiul egalității de șanse și nediscriminării 3. Principiul solidarității sociale 4. Principiul parteneriatului 5. Principiul transparenței și responsabilității publice 6. Principiul subsidiarității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178037_a_179366]
-
reprezintă cei cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani, respectiv 12.247 copii și 5.983 copii de 18 ani și pește. Procentul mai scăzut al copiilor de varsta mică este o dovadă a faptului că măsurile alternative la instituționalizare au început să funcționeze prin dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor aflați în dificultate în familii substitutive (asistenți maternali, rude până la gradul IV inclusiv). Numărul copiilor instituționalizați a scăzut în perioada 2000 - ianuarie 2005, de la 57.181 la 32.821
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178036_a_179365]
-
tinerilor față de schimbare ● Promovarea politicilor pentru integrarea socială și profesională a tinerilor și pentru o viață independența Amenințări: Riscul crescut de marginalizare și excludere socială a tinerilor Cronicizarea fenomenului reprezentat de excluziunea socială ● Insuficientă dezvoltare a serviciilor sociale alternative la instituționalizare ● Lipsa mijloacelor financiare necesare implementării programelor în domeniu Capitolul III Principiile Strategiei 1. Principiul respectării demnității umane 2. Principiul egalității de șanse și nediscriminării 3. Principiul solidarității sociale 4. Principiul parteneriatului 5. Principiul transparenței și responsabilității publice 6. Principiul subsidiarității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178036_a_179365]
-
nici nu ar putea fi într-o continuă creștere; * organizațiile moderne nu ar putea promova permanent inovația; * organizațiile persistă datorită siguranței în realizarea produselor, serviciilor de bază, datorită responsabilității cu privire la utilizarea resurselor. Acestea pot fi mai crescute în funcție de gradul de instituționalizare și de stabilitate; Cu privire la vechimea și mărimea organizațiilor în raport cu acțiunea mediului înconjurător se afirmă că: * organizațiile mai vechi par mai stabile; * organizațiile mai mari par a fi acelea care au resursele necesare pentru a face față șocurilor mediului; * organizațiile mici
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
în plus dizabilitățile și comorbiditățile. Acest model este primul care include în rândul parametrilor definitorii pentru fragilitate statusul cognitiv, mobilitatea, tulburările de echilibru, integritatea funcției vezicale și intestinale, capacitățile funcționale. Astfel permite o apreciere mult mai bună a riscului de instituționalizare și de mortalitate la persoanele vârstnice studiate. Din păcate, modelul Rockwood suprapune noțiunile de fragilitate, dizabilitate și comorbiditate, fără a face distincție între ele. Astăzi, aceste trei noțiuni, deși sunt frecvent interconectate, sunt considerate entități diferite, având o abordare terapeutică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
în greacă, hieros, gamos = căsătorie sacră), uniri sacre între forțele primordiale feminine și masculine. Având acest model hierogamic, oamenii l-au preluat și l-au transpus în ritualuri pentru omagierea zeităților în temple prin uniri sexuale multiple, ceea ce a determinat instituționalizarea prostituției sacre. Babilonul, metropola de pe Eufrat, etichetat în Vechiul Testament drept "Marea Prostituată", avea numeroase temple cu preotese ale zeiței Isthar ce întrețineau cultul acesteia prin uniri sexuale și se numeau istharishtu. Preotesele care-i inițiau pe viitorii soți și pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și femei, comunități Înzestrate cu funcții sacre sau chiar sacerdotale de diferite tipuri, rămâne un fenomen nou, de autentică amprentă elenistică. Două episoade pot dobândi funcția de expresii emblematice ale celor mai vechi forme inițiatico-ezoterice ale fenomenului, supus deja unei instituționalizări mai mult sau mai puțin profunde, dar Încă bogat În Încărcătură transgresivă și deci primejdioasă În ochii autorităților publice. Este vorba despre proiectul de controlare și reglementare a numeroaselor dansuri dionisiace prezente În Egipt, formulat de Ptolomeu al IV-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
așa cum remarca și Tudor Octavian: "Românitatea nu era o tresărire emoțională, ci un program regal, iar ce-i cu adevărat șocant e că regii Carol I și Elisabeta, continuați în intenții și în tenacitate de Maria, și-au făcut din instituționalizarea unei imagini a României luminate un fapt de identitate"190. Prima filieră a manifestării unei afinități cu arta bizantină reiese uneori și din evenimentul monden. La Carnavalul cu "caracter cultural" la care au luat parte regele, regina și principesa Marioara
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acordat de membrii organizației eforturilor ce vizează schimbarea. Aceasta poate avea drept cauze interesul individual, slaba toleranță la schimbare, lipsa de Încredere În organizație, cultură organizațională rezistentă etc; c) un alt blocaj posibil se poate localiza la nivelul evaluării și instituționalizării schimbării. Stabilizarea noii situații create se realizează În raport cu reacțiile individului uman și ale organizației la schimbare, În raport cu abilitatea de Învățare a individului și a organizației, În raport cu schimbările comportamentale intervenite În conduitele profesionale, relaționale și organizaționale ale individului uman și de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sociale. „Potențialul de informație inclus în relațiile sociale” constituie un alt element, apropiat ca funcționalitate de dezideratele conceptului de dezvoltare bazată pe cunoaștere, popular la începutul anilor 2000. În al treilea rând, capitalul social înseamnă normele și sancțiunile presupuse de instituționalizarea relațiilor sociale. În fine, o altă formă a capitalului social rezidă în participarea la dezvoltarea și activitatea organizațiilor, în primul rând ale celor cu caracter voluntar, nonprofit, dar și la viața informală a organizațiilor care țintesc profitul economic. Toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
moduri dominante de definire a capitalului social în științele sociale contemporane: atribut al relațiilor sociale (orizontale), facilitând acțiunea individuală (mod de abordare ce reflectă, în bună măsură, dezvoltările lui Bourdieu); atribut nu doar al relațiilor sociale, ci mai ales al instituționalizării rețelelor sociale, facilitând atât acțiunea indivizilor, cât și formarea bunului public (direcție dezvoltată de Coleman); bun public în sine, facilitând sau putând frâna dezvoltarea socială (după cum sugerează Putnam, insistând asupra relațiilor orizontale, dar și asupra normelor ce susțin funcționarea instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
riscurilor și de recuperare socială. Neglijarea prevenirii și a întăririi capacității de integrare socială a celor în dificultate are ca rezultat creșterea și chiar consolidarea unui segment de populație care trăiește în condiții de sărăcie extremă și excluziune socială; 3. Instituționalizarea - singura formă de asistare socială a persoanelor cu situații grave a fost și încă este instituția: instituții pentru copiii abandonați, dar și pentru copiii din familii foarte sărace sau dezorganizate a căror stare de dificultate temporală se transformă, practic, în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
copii, pentru bătrâni sau persoane cu handicap); • lipsa cvasicompletă a sistemului public de servicii de asistență socială în familie și în comunitate a blocat funcția de prevenție și reinserție socială. Acest fapt susține explicația cea mai importantă a persistenței fenomenului instituționalizării, în ciuda eforturilor costisitoare de dezinstituționalizare făcute în ultimul timp; • lipsa cronică a serviciilor de asistență socială pentru tipuri grave de probleme: violența domestică, dependența de alcool și de droguri, copiii străzii, asistența socială a victimelor, a persoanelor fără adăpost etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
7 Lista figurilor / 9 Introducere: Cartea facerii naționale: La început a fost cuvântul / 11 Capitolul 1. Memorie istorică, identitate națională, educație publică: tripticul "complexului identitar-mnemonic" / 19 1.1. Drumul mnemonic spre națiune / 19 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ / 43 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual / 45 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" / 55 Capitolul 2. Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
divin din limbile sfinte pe graiul popoarelor, limba română se impune asupra celei slavone ca limbă literară, de cancelarie și liturgică 1. Există, desigur, și factori economici, dincolo de cei ce țin de prozelitismul religios, care și-au adus aportul la instituționalizarea limbii române ca limbă oficială. P.P. Panaitescu, aflat în faza de biografie intelectuală tributară doctrinei materialismului dialectic după ce trecuse mai înainte prin cea a naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar arată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cuprinde ea, este, la rându-i, ireductibilă la textualitate. Fără a nega ori minimaliza importanța factorilor materiali care s-au conjugat pentru înfăptuirea statului-națiune românesc, lucrarea își închide intenționat perspectiva analitică pentru a cuprinde doar aspectele discursive ale procesului de instituționalizare a identității naționale prin cultivarea memoriei istorice. Volumul tratează memoria istorică națională ca o semi-"ficțiune fundațională" a conștiinței de sine românești (Sommer, 1989). Totuși, spre deosebire de ficțiunile literare, în care citirea în avans a sinopsisului poate distruge experiența lecturală prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]