2,609 matches
-
financiare necesare modernizării. Asigurarea bazei materiale corespunzătoare, ușor adaptabile nevoilor educaționale a stat la baza reușitei actului educațional. Se remarcă în acestă perioadă de dezvoltare investițiile efectuate în modernizarea infrastructuri: reparații capitale la clădirile destinate învățământului, modernizarea spațiilor destinate procesului instructiv-educativ (laboratoare, cabinete, ateliere de instruire practică). Mare parte din mijloacele didactice (aparate, utilaje echipamente,mobilier școlar) au fost achiziționate din fonduri proprii, unele dintre dotările laboratoarelor și cabinetelor au fost realizate prin Ordin MECT, iar reabilitarea școlii s-a derulat
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
ultima perioadă școala - ca instituțiea răspuns provocărilor sociale prin inițierea unor parteneriate cu societatea civilă, comunitatea locală sau cu diferite instituții de cultură. Prin formele sale specifice (proiecte, parteneriate), activitățile extracurriculare reprezintă o necesitate în modelarea personalității copiilor în cadrul procesului instructiv-educativ. Este cunoscut faptul că personalitatea umană se îmbogățește și se formează treptat, din aspecte cât mai cuprinzătoare ale lumii înconjurătoare. De aceea activitatea elevului nu trebuie să se limiteze la spațiul și timpul școlar, acesta trebuie să ia contact cu
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
spațiul și timpul școlar, acesta trebuie să ia contact cu mediul natural și social ce presupune o gamă mai largă de relații, de comportamente. Ca o continuare firească a orelor de curs, activitățile extracurriculare pot realiza obiective prioritare ale procesului instructiv-educativ, cum ar fi: dobândire de cunoștințe noi din diverse domenii; completarea și sistematizarea unor cunoștințe; educarea atitudinii elevului față de învățătură și față de școală; cultivarea respectului față de semeni și față de sine; educarea în spiritul dragostei față de natură, față de patrie; dezvoltarea capacităților
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
juridică. Din anul 2008, Centrul de Plasament "Speranța" Reșița revine în subordinea DGASPC CS, fără a mai avea personalitate juridică. De asemenea, mai putem menționa și serviciile pe care le oferă acest centru de plasament: * Asistență socială; * Asistență medicală; * Activități instructiv-educative și formative; * Activități extrașcolare; * Orientare școlară și profesională; * Consiliere: psihologică, spirituală, școlară; * Socializare și integrare socio-profesională; * Formarea și consolidarea deprinderilor de viață independentă; * Satisfacerea nevoilor de divertisment; * Ateliere de lucru; * Acces permanent la informație; Figura 15. Stema Centrului de Plasament
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
-și cumpăra un caiet, a fost surprins să vadă cum pe spatele acestuia e trecut al 7-lea amendament din Declarația Drepturilor Copiilor, conform căruia fiecare are dreptul la educație; o nouă dovadă a importanței acordate de poporul finlandez procesului instructiv-educativ. Regretul autorului, manifestat în partea de început, este acela că nu va avea ocazia să cunoască și să viziteze Finlanda așa cum și-ar dori. Acesta este și motivul pentru care inserează în paginile jurnalului de călătorie considerente de natură geografică
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
risc de abandon școlar, schimbarea perspectivei părinților asupra rolului pe care îl are școala în educația copiilor, realizarea unei apropieri între elevi și mediul școlar, creșterea încrederii în forțele proprii a elevilor, oferirea de asistență, consiliere și control cu privire la procesul instructiv-educativ. De asemenea, este necesară o campanie de informare și responsabilizare a reprezentanților legali ai copiilor privind riscul la care se supun în cazul în care aceștia nu frecventează școala, cât și informarea cu privire la necesitatea asigurării unei baze educative care va
Prevenirea abandonului ?colar ?n r?ndul elevilor deficien?i de auz by Mirela Mocanu,Camelia Dan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84361_a_85686]
-
colaborare între profesor și elev, participarea lor la căutarea de soluții, sub forma unor variante și/sau procedee selecționate; se folosește pentru asimilarea cunoștințelor și stimularea spiritului creativ. În ultimul timp, se invocă frecvent metodele activ-participative, utilizate atât în practica instructiv-educativă cât și în cea recuperativ-compensatorie, deoarece permit elevului satisfacerea cerințelor educaționale, atât prin efort personal, cât și prin colaborare cu ceilalți elevi. Totodată, ele reprezintă o resursă importantă în proiectarea activității educative, stimulează și dezvoltă lucrul în perechi sau în
Integrarea metodelor activ-participative ?n activitatea de educare a limbajului a elevilor deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84354_a_85679]
-
soluții de perfecționare a actului didactic. A evalua rezultatele școlare înseamnă a determina măsura în care obiectivele programului de instruire au fost atinse, precum și eficiența metodelor de predare-învățare. Scopul evaluării este acela de a perfecționa procesul educațional. Componentă a procesului instructiv-educativ, evaluarea este actul complex integrat țntregului proces de predare-învățare. Evaluarea are un rol extrem de important și este fundamentală la persoanele cu CES, “...evaluarea este un proces continuu și nu o radiografiere instantanee a stării subiectului...”<footnote Alois Gherguț, -Sinteze de
Evaluarea ? considerente generale by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84359_a_85684]
-
corelativ stabilirea standardelor de performanță care trebuie atinse. Fiind un proces multidimensional, se pot identifica, în funcție de criteriile alese, mai multe strategii/tipuri de evaluare: • Evaluarea bazata pe observatia directa • Evaluarea specifică folosind teste elaborate • Evaluarea inițială realizată la începutul demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili nivelul la care se situează elevii; • Evaluare formativă, care însoțește întregul parcurs didactic, organizând verificări sistematice în rândul tuturor elevilor din toată materia; • Evaluarea sumativă, care se realizează de obicei, la sfârșitul unei perioade mai lungi de
Evaluarea ? considerente generale by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84359_a_85684]
-
scurt moment de tatonare. Limbajul mimicogestual reprezintă un simbol puternic al identității lor în colectivitatea surzilor. 1. Experiența didactică în colectivele de elevi cu deficiențe de auz Școala rămâne un etalon al negocierilor valorice în care cei implicați în procesul instructiv-educativ afișează atitudini, interese, preferințe, deslușesc valorile și propun modele comportamentale. Alături de elevi, profesorul reprezintă unul dintre „pionii” principali. Dacă în școala tradițională profesorul este privit ca o autoritate care deține adevărul, în școala modernă profesorul este o sursă de experiență
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
o analiză teoretică a proiectării didactice, analiză concepută comparativ între vechiul și noul model de proiectare, se oferă un exemplu de planificare calendaristică și pe unități de învățare. Tot aici sunt prezentate structurile de lecții utilizate în general în procesul instructiv-educativ, cu accent pe tipurile de lecții ce se pretează cel mai bine disciplinei opționale “Abilități practice prin tehnica origami”. De asemenea, se prezintă referiri metodologice privind evaluarea elevilor la aceste lecții, punctându-se aspectele noi ca: standarde și descriptori de
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
de lucru pentru elevi vor ține cont de cerințele speciale ale elevilor și În același timp să le conecteze la problemele reale din viața de zi cu zi. Strategiile didactice alese de profesor au o contribuție deosebită la optimizarea procesului instructiv-educativ și formarea personalității, deoarece, cu ajutorul lor profesorul controlează acțiunea, dirijând-o si reglând-o continuu În direcția dorită pentru a-și atinge obiectivele. Predarea tradițională În sensul În care profesorul ține o prelegere, face o demonstrație, iar rolul elevilor este
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93347]
-
o informație după un timp de retenție scurt, variind de la o secundă la o oră. Una dintre caracteristicile cele mai evidente ale proceselor mnezice la copilul cu o disabilitate o reprezintă fidelitatea redusă a memoriei. Mulți profesori folosesc în cadrul procesului instructiv-educativ jocul ca modalitate de dezvoltare a memoriei la copiii cu deficiențe. Folosirea jocului didactic în procesul instructiveducativ face ca elevul să învețe cu plăcere, să devină interesat de activitatea ce se desfășoară. De asemenea cei timizi devin mai volubili, mai
Jocuri de dezvoltare a memoriei la copilul deficient de auz by Laura Lificiu,Andreea Matei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84363_a_85688]
-
efect, adică pe măsură ce trece timpul impactul se răcește, își pierde din intensitate, acest fenomen reprezentand teoria obișnuinței. Chiar dacă elevul știe că a greșit faptul de a fi pedepsit nu îi produce nici o plăcere. Recompensa este o metodă bună pentru procesul instructiv-educativ dacă este aplicată în raport variabil. Dacă s-ar aplica un raport fix motivația extrinsecă ar dispărea, elevul ar învăța doar pentru recompensă. Contribuția jocului didactic la stimularea și dezvoltarea capacităților cognitive ale copilului, educarea trăsăturilor de personalitate și realizarea
Jocuri de dezvoltare a memoriei la copilul deficient de auz by Laura Lificiu,Andreea Matei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84363_a_85688]
-
mai mult, de a câștiga prin propriile forțe cunoștințe noi, de a se supune unui program de lucru În care activitatea intelectuală este Împletită cu munca fizică. Profesorul are În excursie numeroase posibilități de a traduce În viață sarcinile procesului instructiv-educativ. Datorită faptului că este poate mai apropiat de elev decât În școală, reușește să-l cunoască mai bine În toate manifestările lui și, ca atare, să poată realiza mai fructuos sarcinile educației morale. Excursia și drumeția mai contribuie Într-o
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93349]
-
este cunoscut); - Pregătirea elevilor pentru excursie: - Anunțarea obiectivelor excursiei;Prelucrarea normelor de securitate;Precizarea echipamentului și obiectelor de uz personal; - Fixarea sarcinilor de colectare a materialelor, de prelucrare a acestora, păstrarea lui; - Indicarea ustensilelor necesare; - Desfășurarea propriuzisă a excursiei. Valorificarea instructiv-educativă a excursiilor școlare O excursie temeinic organizată, cu o temă bine stabilită, deschide elevului posibilități variate de observare și cunoaștere; el capătă deprinderi practice utile, care-i pot servi apoi și În viață, fără să mai vorbim de faptul că
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93349]
-
nici un fel de orientare, obiectivele nu sunt selecționate sau se caută să se pună accentul pe lucruri minore, neesențiale. Este deci o datorie elementară a tuturor celor care au sarcina de a organiza excursii școlare să le imprime un caracter instructiv-educativ. Valorificarea instructiv-educativă poate fi făcută În timpul și după desfășurarea excursiei. În timpul desfășurării, ea se face În primul rând prin numeroase aplicații care pot fi efectuate pe teren, prin observarea fenomenelor naturii, cunoștințele fixându-se astfel mai bine și adâncindu-se
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93349]
-
de orientare, obiectivele nu sunt selecționate sau se caută să se pună accentul pe lucruri minore, neesențiale. Este deci o datorie elementară a tuturor celor care au sarcina de a organiza excursii școlare să le imprime un caracter instructiv-educativ. Valorificarea instructiv-educativă poate fi făcută În timpul și după desfășurarea excursiei. În timpul desfășurării, ea se face În primul rând prin numeroase aplicații care pot fi efectuate pe teren, prin observarea fenomenelor naturii, cunoștințele fixându-se astfel mai bine și adâncindu-se mai temeinic
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93349]
-
mai în vârstă decât ei. Tot aceasta este și cauza pentru care demutizarea este mult îngreunată, mai ales la elevii cu surditate profundă. În România, în clasele I-IV, V-VIII, demutizarea, învățarea limbajului verbal, este principalul scop al procesului instructiv-educativ. De aceea, limba de predare și de verificare a cunoștințelor este limba română, limbajul mimico-gestual nefiind o formă de comunicare oficială în școlile pentru copiii surzi. De-a lungul demutizării se lucrează la dezvoltarea și perfecționarea celor două niveluri ale
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
primul contact educativ cu elevii până la ultimul, fiecare gest al profesorului este important în sala de clasă prin faptul că poate să dezvolte și să optimizeze interacțiunea cu elevii, poate să capteze atenția acestora, să identifice interesele elevilor în procesul instructiv-educativ, sprijinind sau, dimpotrivă, împiedicând procesul de comunicare și de învățare. Apropierea profesorului spre elevul solicitat să răspundă poate să transmită implicarea și considerația față de acesta, așa cum depărtarea poate indica superioritatea sau diminuarea interesului. Pe de altă parte, unele rezultate ale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai mulți factori: starea emoțională și de sănătate, pregătirea științifică și psihopedagogică, atitudinea față de elevi, competențele sale socio-emoționale, specificul tematicii dezbătute, feed-back-ul primit de la elevi, distanța fizică față de elevi, etc. • Impactul ritmului și fluenței vorbirii asupra nivelului calitativ al procesului instructiv-educativ. Dacă fluența exprimă caracterul continuu sau discontinuu al vorbirii profesorului, ritmul este un indice al vitezei de ideație și de exprimare verbală, specific unui tonus neuropsihic ridicat. Vorbirea fluentă denotă ușurința identificării expresiilor verbale în acord cu gândurile, fapt ce
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reactivitate emoțională și neurovegetativă puternică (palpitații, tremurături, lipsă de încredere în sine, timiditate, anxietate) și dificultate în luarea deciziilor și în managementul timpului. Ritmul vorbirii (lent, normal, alert) este un parametru paraverbal care poate să influențeze nivelul calitativ al procesului instructiv-educativ. Astfel, după Constantin Cucoș (2000), un profesor cu abilități de comunicare știe să varieze viteza expunerii sale în funcție de receptori, de mesajul propriu-zis, de timpul disponibil și spațiul utilizat. De obicei, se recomandă la începutul expunerii utilizarea unui ritm mai lent
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și accentuarea laturii facilitator-ajutătoare a rolului de profesor"107. Contextul școlar devine scena unor schimburi și împărtășiri care pornesc de la inițiativele, dorințele, convingerile și dilemele elevilor, iar lecțiile sunt orientate și în funcție de curiozitățile și reacțiile elevilor. Remarcăm, astfel, în procesul instructiv-educativ încurajarea spiritului interogativ al elevilor și implicarea acestora în alegerea metodelor de predare-învățare și în stabilirea regulilor clasei. Profesorul utilizează uneori texte neprelucrate și stimulează discuțiile pe baza lor, manifestă el însuși conduitele pe care le așteaptă de la elevi, cere
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unor sarcini diferite în același timp, dar prin mijloace diferite: gestual, profesorul răsfoiește caietul unui elev pentru a-i verifica tema și verbal, formulează o întrebare. Utilizarea adecvată a gesturilor crește motivația școlară, asigură participarea activă a elevilor în procesul instructiv-educativ, facilitează însușirea unui volum mai mare de cunoștințe, întărește convingerea aplicabilității cunoștințelor. Peter A. Andersen subliniază eficiența și puterea de convingere a cadrelor didactice care manifestă gesturi prietenoase și deschise. Profesorii care au un limbaj al trupului apropiat îi motivează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mânuire), cât și a mișcărilor personale sau de autoreglare. Studiile de caz realizate demonstrează faptul că mișcările de instruire sunt o parte integrantă a actului de predare-învățare ca și componentele verbale, deoarece ele comunică semnificații importante 137. Printre dimensiunile activității instructiv-educative, Bell Beverley 138 prezintă activitatea de predare ca practică corporală, în sensul conștientizării și valorizării limbajului corporal de fiecare profesor în parte. În acest sens, sunt analizate următoarele aspecte: • relația minte-corp; • înfățișarea fizică, genul, rasa, cultura, etnia și dizabilitatea profesorului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]