2,070 matches
-
că aici s-a conturat rolul lui în mișcarea politicoliterară grupată în jurul revistei "Sămănătorul". În ultimii lui ani de liceu, Iorga a căutat soluții în socialismul lui Marx. La sfîrșitul secolului al XIX-lea, socialismul marxist era răspîndit în rîndul intelectualității din Iași și chiar și din București. Iorga a venit în contact cu ideile lui Marx prin intermediul unui pastor englez, Mayers, și al familiei acestuia. Pastorul și fiul lui Edward (coleg de clasă cu Iorga) organizaseră un cerc de dezbateri
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a frecventat cercurile intelectuale de la București, în care a fost introdus de socrul său Vasile Tasu de la Societatea "Junimea", dar mulți dintre ei citiseră deja articolele lui Iorga. Devenise cunoscut. Să spunem cîteva cuvinte despre elita românească sau despre fruntea intelectualității. În anii aceia (și poate că și astăzi) acestea erau sinonime, alcătuind un fel de instituție a României. Este vorba despre o crustă atît de subțire, încît tot ceea ce se întîmplă în interiorul ei, chiar și opoziția față de instituție, devine ceva
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
culturii omenești"6. Atunci cînd va lua sfîrșit, pagubele materiale produse de el vor putea fi remediate. Chiar și viețile pierdute vor putea fi înlocuite; dar daunele morale, discreditarea suferită din pricina lui de valorile secolului al XIX-lea, discreditarea adusă intelectualității, toate acestea erau cu totul altceva. În mijlocul acestei tragedii, Iorga a întrevăzut și unele perspective. În ciuda profundei sale aversiuni față de război, el scria că România trebuie să fie gata să profite de ocazie ca să-și afirme "drepturile naționale"7. Și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fiind domeniile destinate funcțiilor administrative sau sinecurilor. Evreii încercau să se specializeze în diferite profesii, dar economia românească nu oferea suficiente posibilități. Numărul foarte mare de studenți evrei l-a făcut pe Codreanu să exclame îngrozit: Vom avea oare o intelectualitate alcătuită din asemenea elemente?" (referindu-se la evrei)105. În anii '20, nu numărul de studenți evrei a fost factorul care a declanșat procesul radicalizării în rîndul studenților, ci creșterea generală, haotică și neplanificată a numărului studenților. Plus hotărîrea de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
din cauza marelui lor număr. Nemulțumiții aceștia aveau o dispoziție mai explozivă decît țărănimea. Ajunși la universitate, deveneau automat conștienți de necazurile lor și deveneau nemulțumiți militanți. România nu semăna cu Occidentul, unde era loc suficient pentru conviețuirea "vechii" și "noii" intelectualități, ci mai curînd cu situația coloniilor din Lumea a Treia. Noua intelectualitate s-a ridicat cu scopul de a lupta împotriva celei vechi, care constituia totodată clasa conducătoare. Din momentul restaurării de către Brătianu a vechiului sistem, acești studenți au luptat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
țărănimea. Ajunși la universitate, deveneau automat conștienți de necazurile lor și deveneau nemulțumiți militanți. România nu semăna cu Occidentul, unde era loc suficient pentru conviețuirea "vechii" și "noii" intelectualități, ci mai curînd cu situația coloniilor din Lumea a Treia. Noua intelectualitate s-a ridicat cu scopul de a lupta împotriva celei vechi, care constituia totodată clasa conducătoare. Din momentul restaurării de către Brătianu a vechiului sistem, acești studenți au luptat împotriva clasei conducătoare (cu coloana ei vertebrală economică, evreii, protejați de Constituție
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
celei vechi, care constituia totodată clasa conducătoare. Din momentul restaurării de către Brătianu a vechiului sistem, acești studenți au luptat împotriva clasei conducătoare (cu coloana ei vertebrală economică, evreii, protejați de Constituție și de regimul liberal) care bloca viitorul nou apărutei intelectualități. Iorga nu era deloc îngrijorat de superproducția de pseudointelectuali. A replicat ziarului "L'Indépendence Roumaine", "care era îngrijorat de apariția unui proletariat intelectual", explicînd că nu vrea să primească de la nimeni lecții în privința funcționării universităților. Diploma era pur și simplu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
rîndul intelectualilor din Occident, dar în Europa central-răsăriteană dezorientarea era și mai mare. Iată o notă autobiografică a dramaturgului român Eugen Ionescu, intitulată Rinocerii: "Rinocerul este omul ideilor venite din afară... În România, îl întîlnisem pentru prima oară atunci cînd intelectualitatea devenea treptat nazistă, antisemită, "Garda de Fier"... Profesorii de la facultate, studenții, intelectualii... Firește, la început nu erau naziști. Eram vreo cincisprezece care ne adunam, discutam și căutam argumente care să le combată pe ale lor. Nu era ușor: exista o
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
XIX-lea, T. G. Mazarýk, iar celălalt mareșalului E. von Ludendorff, semizeul militar german, tovarășul lui Hitler în timpul "Puciului de la berărie". Mazarýk a murit în august 1937. Alături de președintele Wilson (și poate și de Iorga), el era un reprezentant al intelectualității din secolul al XIX-lea și modelatorul lumii interbelice. "Înțeleptul lumii din Wroclaw a murit", scria Iorga. "Chiar și președintele Mazarýk a fost nevoit să se supună fatalității vieții omenești. Un întreg popor îl jelește pe cel care a fost
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
arpacaș, atâta cât să nu mori... În închisoare ați avut ocazia să întâlniți personalități? La Gherla, unde-am stat un an de zile, eram treizeci și ceva în cameră, am fost cu foști miniștrii. Am trăit într-o atmosferă de intelectualitate cum nu am mai trăit nici în viața civilă. De exemplu până la ora 12 ziua se vorbea numa’ în limba franceză, dup-aceea-n germană și în engleză. Mai învățasem și la liceu aceste limbi, da’ am ajuns la un moment de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
da’ am ajuns la un moment de le-am perfecționat foarte bine, încât după aia am făcut abonamente la ziar... dar numai la ,,L’Humanité”, că ăsta era de stânga. Vreau să vă spun că a fost o atmosferă de intelectualitate cum rar am mai întâlnit... Am întâlnit acolo un om care era de statură mică și-a fost avocatul Legaței Franceze până la data închiderii acesteia. Eu vă mulțumesc mult... N-aveți pentru ce... OVIDIU MIRCEA MUREȘAN S-a născut în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sigur că aci a izbucnit imediat o revoltă populară care-a cuprins întreaga zonă, de la Borșa la Gutâi și de la Huta la Sighet. Adică, practic, întreg județul vechi Maramureș era alarmat și revoltat... Evenimentele astea erau încurajate și susținute de către intelectualitatea locală. Încă nu se întorseseră mulți din refugiu în zona Sighetului, dar, câți au fost, sigur că s-au implicat. A fost prima mișcare de amploare, la care și țăranii simpli au participat, și primul semn că ceea ce se petrece
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Culturii și Educației Socialiste acționează pentru dezvoltarea largă a colaborării culturale dintre România și țările socialiste, țările în curs de dezvoltare și toate celelalte țări ale lumii, pentru extinderea contactelor și conlucrării dintre oamenii de cultură din țara noastră și intelectualitatea progresista de pretutindeni, pentru participarea activă a țării noastre la viață cultural - artistică internațională. Consiliul Culturii și Educației Socialiste face larg cunoscută pe plan mondial creația culturală, geniul artistic al poporului nostru, operele reprezentative , de toate genurile, marile realizări ale
DECRET nr. 301 din 21 septembrie 1971 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130750_a_132079]
-
alocarea unor resurse sporite pentru cultură, sănătate, învățământ și cercetare științifică. În felul acesta România se va situa în acord cu noile tendințe ce se afirma pe plan mondial. Programul guvernamental își bazează strategia de dezvoltare pe forță creatoare a intelectualității, care are de jucat un rol esențial în tranziția spre un nou model de societate. Produsele viitorului vor încorpora o tot mai intensă componentă intelectuală, de gândire și creație, în acord cu exigențele societății informaționale, cultural-intensive. Strategia formării și reformării
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
Teritoriul său este inalienabil și indivizibil. Articolul 2 Întreaga putere în Republică Socialistă România aparține poporului, liber și stăpîn pe soarta să. Puterea poporului se întemeiază pe alianță muncitoreasca - țărăneasca. În strînsă unire, clasa muncitoare - clasa conducătoare în societate - , țărănimea, intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deosebire de naționalitate, construiesc orînduirea socialistă, creînd condițiile trecerii la comunism. Articolul 3 În Republică Socialistă România, forță politică conducătoare a întregii societăți este Partidul Comunist Român. Articolul 4 Deținător suveran al puterii
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA*) din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133014_a_134343]
-
a maselor populare la viața politică, economică, socială, culturală a Republicii Socialiste România și la exercitarea controlului obștesc - expresie a democrației orînduirii socialiste. Prin organizațiile de masă și obștești, Partidul Comunist Român înfăptuiește o legatura organizată cu clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea și celelalte categorii de oameni ai muncii, le mobilizează în lupta pentru desarvirsirea construcției socialismului. Articolul 28 Cetățenilor Republicii Socialiste România li se garantează libertatea cuvîntului, a presei, a întrunirilor, a mitingurilor și a demonstrațiilor. Articolul 29 Libertatea cuvîntului, presei
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA*) din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133014_a_134343]
-
puterea de stat în județe, municipiul București și sectoarele acestuia, celelalte municipii, orașe, orașe și comune. În înfăptuirea prevederilor constituționale, potrivit cărora puterea poporului se întemeiază pe alianță muncitoreasca-taraneasca, consiliile populare asigura dezvoltarea și întărirea unității clasei muncitoare, țărănimii și intelectualității, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate. Întreaga activitate a consiliilor populare se desfășoară pe baza autoconducerii muncitorești și autogestiunii economico-financiare și are drept scop întărirea orînduirii socialiste, afirmarea principiilor socialismului în toate localitățile țării, buna gospodărire a resurselor
LEGE nr. 57 din 3 octombrie 1968 (*republicată*) de organizare şi funcţionare a consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134360_a_135689]
-
puterea de stat în județe, municipiul București și sectoarele acestuia, celelalte municipii, orașe, orașe și comune. În înfăptuirea prevederilor constituționale, potrivit cărora puterea poporului se întemeiază pe alianță muncitoreasca-taraneasca, consiliile populare asigura dezvoltarea și întărirea unității clasei muncitoare, țărănimii și intelectualității, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate. Întreaga activitate a consiliilor populare se desfășoară pe baza autoconducerii muncitorești și autogestiunii economico-financiare și are drept scop întărirea orînduirii socialiste, afirmarea principiilor socialismului în toate localitățile țării, buna gospodărire a resurselor
LEGE nr. 57 din 3 octombrie 1968 (*republicată*) de organizare şi funcţionare a consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134392_a_135721]
-
al XII-lea al Partidului Comunist Român, care asigură sporirea veniturilor tuturor categoriilor de oameni ai muncii și ridicarea pe o nouă treaptă a bunăstării materiale și spirituale a întregului popor. Marea Adunare Națională cheamă întreaga noastră clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, toți oamenii muncii - români, maghiari, germani și de alte naționalități - să muncească cu abnegație pentru îndeplinirea și depășirea planului național unic pe anul 1981, a prevederilor planului cincinal 1981-1985, să participe cu fermitate la operă de punere în valoare, la
HOTĂRÂRE nr. 19 din 19 decembrie 1980 referitoare la Raportul guvernului Republicii Socialiste România cu privire la încheierea acţiunii de majorare a retributiilor, pensiilor, alocaţiilor de stat pentru copii şi a altor venituri ale populaţiei, în cincinalul 1976-1980. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132449_a_133778]
-
unitar. Teritoriul său este inalienabil și indivizibil. Articolul 2 Întreaga putere în Republică Socialistă România aparține poporului, liber și stăpîn pe soarta să. Puterea poporului se întemeiază pe alianță muncitoreasca-taraneasca. În strînsă unire, clasa muncitoare - clasa conducătoare în societate-, țărănimea, intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deosebire de naționalitate, construiesc orînduirea socialistă, creînd condițiile trecerii la comunism. Articolul 3 În Republică Socialistă România, forță politică conducătoare a întregii societății este Partidul Comunist Român. Articolul 4 Deținător suveran al puterii
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132900_a_134229]
-
a maselor populare la viața politică, economică, socială, culturală a Republicii Socialiste România și la exercitarea controlului obștesc - expresie a democratismului orînduirii socialiste. Prin organizațiile de masă și obștești, Partidul Comunist Român înfăptuiește o legatura organizată cu clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea și celelalte categorii de oameni ai muncii, le mobilizează în lupta pentru desăvîrșirea construcției socialismului. Articolul 28 Cetățenilor Republicii Socialiste România li se garantează liberatatea cuvîntului, a presei, a întrunirilor, a mitingurilor și a demonstrațiilor. Articolul 29 Libertatea cuvîntului, presei
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132900_a_134229]
-
fiecare carte se menționează autorul, titlul, locul, anul, numărul volumelor și formatul, uneori apare menționată și ediția. Catalogul, alcătuit corect și îngrijit, servește până pe la 1860. Studierea catalogului reconstituie influențele în timp ale culturii universale care au contribuit la formarea intelectualității din prima jumătate a secolului al XlX-lea. În 1868, Cezar Cătănescu publica: Catalogue generalu alu Bibliotecii Centrale din Iassi. Spre deosebire de vechiul catalog, acesta prezintă în cadrul fiecărei diviziuni lucrările în limba română, la început (în imaginea de jos). Numele și
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
omului (corpul ancestral) care acționează din instinct, pasiuni, pofte, lăcomie și suferință, astfel că numai reacțiile propriului suflet sau propriile păreri devin conștiente. Ființa arhimanică este reprezentată de lipsa de voință în gândire, de cuvântul care apare înaintea conceptului, de intelectualitate. Dacă aceasta îl stăpânește, omul se cantonează într-una izolată de celelalte atitudini sufletești (atracția lui Machbarkeit). Ambele comportamente au în comun egoul corupt și sedus de micile probleme, de deformarea realității. Omul devine o unealtă decăzută. Din cele mai
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
la o prăbușire în masă în anii '80, chiar înainte de Revoluția Română. Au existat în epocă, în mod incredibil, oameni care nu dețineau o diplomă de bacalaureat, dar care au fost aduși pe băncile universităților, pentru a ocupa locurile unei intelectualități române ucise în închisorile comuniste în numele unul alt concept, căruia Lenin i-a oferit un caracter sângeros și care a fost lupta de clasă. După ce își terminau studiile și obțineau diploma, "domnii ingineri" veneau înapoi în licee pentru a-și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
dreptul să fii în această meserie altfel decât ar trebui săfii. C.Ș.: Nu crezi că argumentele pe care mi le-ai enumerat pot folosi de multe ori ca o scuză pentru a nu lua atitudine și că în țară intelectualitatea rămâne, cu unele excepții, pasivă, indiferentă la suferințele celor din jur și uneori, de neînțeles, chiar la propriile suferințe? A.B.: Nu este pasivă. E o eroare. Dar ca să dezvolt mai departe ideea dinainte... mie știu ce să-mi cer
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]