3,978 matches
-
caracter vag. Analize de acest fel au fost realizate și pe discursurile și interviurile politicienilor care au scos la iveală conținuturile vagi ale mesajelor pe care le transmit audienței. S-a constatat că uneori lipsa de precizie a ideilor este intenționată, fiind folosită în scopul evitării angajării problemelor sensibile, mai puțin favorabile pentru politician sau pentru formațiunea politică din care face parte. Unii dintre actorii politici români intervievați de ziariști, au devenit proverbiali pentru că "una erau întrebați și alta răspundeau", comportament
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
publica. Prin această scrisoare-program, Ion I.C. Brătianu apela la membrii partidului pentru a decide în problema reformelor. La începutul scrisorii, el făcea un aspru rechizitoriu al activității guvernului conservator de colaborare din timpul crizei balcanice, exagerând greșelile sale în mod intenționat, din rațiuni de partid și din necesități propangandistice. Dar nu rechizitoriul guvernului conservator ne interesează în această scrisoare-program, ci planul de reformare. Șeful liberal scotea în evidență necesitatea de a se desăvârși reforma agrară prin intervenția statului, cu drept de
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
adesea furnizare de informații și, în același timp, explicare, de unde rezultă justificarea, probarea, tot ceea ce trimite la strategii argumentative: este dificil să fixăm limita între a ști și a crede. Invers, sînt frecvente cazurile în care un text, în mod intenționat și evident argumentativ, conține pasaje informative menite să susțină demersul persuasiv prin argumente "obiective" și indiscutabile (1988, p. 7). B. Combettes și R. Tomassone nu se opresc la "aceste probleme de politipologie care aparțin, după părerea noastră, unui alt nivel
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
a ucide doi oameni" (Arthur Miller), încă doi, cei mai apropiați: propria persoană (fizic) și pe cealaltă (emoțional) care este obiectul ostilității sale. Sinuciderea se referă la luarea propriei vieți printr-un act liber de voință. Ea implică un act intenționat și voluntar de autodistrugere, liber de constrângeri externe sau interne. În acest caz particular, credem că termenul vizează un act rațional de aceea persoana poartă întreaga greutate a responsabilităților morale. Din această perspectivă, gestul sămădăului vorbește despre iadul din noi
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mutațiile apărute în structura discursului epic, cu repercursiuni în planul denominației narative. Concomitent cu "dezagregarea" ansamblului epic, are loc "moartea eroului" și "dispariția autorului"186. Ca urmare, asistăm la subminarea rolului identificator al numelor proprii. Totul se întemeiază pe răsturnări intenționate ale identificării, realizate prin atribuirea mai multor nume pentru unul și același personaj, prin reducerea numelui la inițiale sau folosirea numelor generice care șterg orice indiciu al identificării onomastice. Cu totul altfel a gândit Negruzzi atunci când a ales să ascundă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
un exercițiu pe care talentul scriitorului l-a ales perfect pentru a pune punct firului narativ complicat al nuvelei din 1884. 124 ,,Nu caut vorbele care exprimă starea mea sufletească, ci acelea care produc în alții starea sufletească de mine intenționată fie a mea, fie cu totul alta". (Graiul omenesc, 1894.) 125 Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, vol. I, Editura Minerva, București, 1980, p. 174. 126 Idem., p. 175. 127 Magdalena Popescu, op. cit., pp. 170-171. 128 Vezi Pompiliu Constantinescu, "Ioan Slavici-Mara
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
unui produs, procedeul în sine este, cum aminteam, specific turbo consumerismului de care vorbea Gilles Lipovetsky. Se supune mediul școlar ca mediu educațional și ca mediu de învățare acestui principiu? Aparent da; prelucrarea didactică a unor științe presupune măcar omiterea intenționată a unor detalii, elemente etc., pe baza premisei că sunt inaccesibile copilului (vârsta și dezvoltarea creierului, de fapt dezvoltarea structurilor abstracte ale gândirii, joacă aici un rol cheie). Poate că o problemă este modul în care, și nivelul până la care
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
37 ¾ memorie auditivă când ochii se mișcă dreapta stânga; cei care au memorie auditivă vor reține mai ușor în timpul prelegerilor și este bine să învețe cu voce tare; ¾ memorie senzitivă când ochii vor fi orientați cu precădere spre dreaptajos. Memorarea intenționată poate acționa în doua feluri: ¾ logic, atunci când înțelegem ceea ce memorăm; ¾ mecanic, atunci când repetăm informațiile, fără a le înțelege. Este de remarcat faptul că informațiile memorate logic sunt mai trainice, uneori chiar pentru toată viața, pe când eficiența memoriei mecanice este doar
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
care mingea Îi părăsește mâna. Aruncarea liberă Se acordă aruncare liberă În următoarele situații: a) schimbări greșite sau intrări neregulamentare; b) greșeli ale portarului; c) greșeli ale jucătorilor referitoare la spațiul de poartă; d) greșeli la jucarea mingii; e) jucarea intenționată a mingii peste limitele terenului de joc; f) joc pasiv; g) comportare neregulamentară față de adversar; h) greșeli la executarea aruncării de Începere; i) greșeli la executarea aruncării de la margine; j) greșeli la executarea aruncării de la poartă; k) greșeli la executarea
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și a celui cu minge că apărătorul nu urmărește faza, deci nu poate anticipa și nici nu intenționează să ocupe prim planul. În realitate, printr-o acțiune hotărâtă și energică, el Încearcă să intre În posesia mingii. Această acțiune, gândită, intenționată și calculată, trebuie efectuată rapid și cu certitudinea de reușită, deoarece prin ieșirea unui apărător din dispozitiv se creează un culoar, prin care atacanții pot Înscrie foarte ușor. Pentru a intercepta mingea, apărătorul intervine pe traiectoria mingii În apropierea celui
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
consideră că acesta este o creație a imaginației și nu este ancorat în istorie, întrucât descrie un eveniment care nu s-a întâmplat niciodată. Într-o analiză a miturilor emblematice, Willem Frijhoff definește mitul istoric drept o narațiune sau ficțiune intenționată și care exprimă percepția pe care indivizii o au despre semnificația istorică a unor evenimente și întâmplări și care are drept scop afirmarea sensului identității comunității respective 256. Din acest punct de vedere, miturile nu sunt ficțiuni întâmplătoare și trebuie
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
activității educative școlare și extrașcolare cu cel al educației formale din perspectiva contribuției egale la dezvoltarea personalității copilului și a integrării lui sociale. De ce e nevoie de activități extrașcolare? Această formă de educație a fost definită ca: „orice activitate educațională, intenționată și sistematică, desfășurată de obicei în afara școlii tradiționale, al cărei conținut este adaptat nevoilor individului și situațiilor speciale, în scopul maximizării învățării, cunoașterii și minimalizării problemelor cu care se confruntă acesta în sistemul formal ăstesul notării în catalog, disciplina impusă
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
eficiente și corecte in procesul învățării. B. Memoria Memoria se definește ca procesul psihic cognitiv de stocare și de destocare a informației. Având ca etape întipărirea, păstrarea și reactualizarea, calități - volumul, rapiditatea, durata și fidelitatea, putând fi logică sau mecanică, intenționată sau neintenționată, sau, după extinderea în timp - de scurtă și de lungă durată, memoria reprezintă un suport indispensabil pentru învățare și îndeplinește rolul de premisă și produs al tuturor celorlalte procese psihice. În cadrul învățării, memoria a constituit adesea subiectul unor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
baza prelucrării și transformării reprezentărilor și imaginilor anterior fixate în memorie. Strâns legat de procesul gândirii, imaginația depinde și de cunoștințe, de aptitudini și de interesele individului; este un proces fundamental în dezvoltarea creativității. Imaginația creatoare, formă superioară a imaginației intenționate, pornește de la observații, are o etapă de prelucrare a informațiilor și se concretizează printr-un produs. Ca punct de plecare este o întrebare, o problemă; urmează formularea unor ipoteze, prelucrarea conținutului printr-o serie de procedee ca: modificarea formei și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
dezvăluie conținutul termenului error pentru a nu deschide rănile împăratului. Delictul săvârșit a fost calificat de poet ca error, nu ca scelus, iar în alte versuri a fost numit culpa, crimen, stultitia, simplicitas, imprudentia, săvârșit din întâmplare, în nici un caz intenționat. Acest delict, necunoscut nouă, a lezat cercul imperial (Tristia 4, 10, 98 și 2, 108) și a ofensat pe Augustus. Poetul putea să fie pedepsit, cum spune singur, mai dur (Tristia 2, 125; 5, 11, 10; Pontica 3, 3, 76
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
care prețuim bogăția nelimitată și care, mai mult, ca să spun adevărul, chiar am divinizat-o, am putea să stăvilim pătrunderea violentă în sufletele noastre a tuturor relelor care s-au născut odată cu lăcomia..."57. Față de această grijă a minților bine intenționate ale epocii, chiar și ale acelora care considerau, la fel ca autorul eseului Despre sublim, "imperiul nu ca un bine absolut, ci ca un rău necesar"58, membrii guvernului lui Augustus, ajutați în mod activ, pe acest teren, și de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
din Colofon, mai puțin Battis de amantul ei Fileta din Cos (340-290 î.H.), decât Fabia care a pătruns adânc în inima sa. Aceasta l-a susținut pe sulmonez în nenorocirea sa, i-a apărat patrimoniul de un individ rău intenționat: acesta din urmă a fost oprit de curajul Fabiei cu ajutorul unor prieteni curajoși, cărora Ovidiu nu le va putea exprima niciodată mulțumirile sale. Devotamentul față de soț nu este inferior celui al Andromacăi, soția lui Hector, nici celui al Laodamiei, soția
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
este posibil prin intermediul semioticii, aceasta "disciplină vampir" cum sugestiv o numește Umberto Eco, tocmai pentru că în aria ei de cuprindere interferează cu succes numeroase domenii științifice; semiotica ne îngăduie, prin potențialul de care dispune, filtrarea analitică a informațiilor, obținând cristalizarea intenționată. Tratarea relației părinte-adolescent din perspectiva nonverbală nu exclude abordarea și a componenței verbale a comunicării în cadrul interacțiunilor adolescentului, si avem preponderent în vedere natură psiho-afectivă proprie comunicării interpersonale. Raportată la profunzimea trăirilor ce caracterizează vârstă adolescenței, acest tip de comunicare
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
corespondență pe baza unor reguli (pe care e drept nu le-am dobândit pe băncile instituțiilor de formare), a normelor culturale specifice zonei în care trăim. Această regularizare continuă în scopul stabilirii unei anumite armonizări, de natură a transmite semnificațiile intenționate, se circumscrie sferei sin-tactice a comportamentului nonverbal. Experții au identificat câteva perspective, potrivit cărora, întregul comportament uman este potențial comunicativ...59 În aceste condiții, comportamentul nonverbal include o serie de categorii care sunt recunoscute și acceptate de un număr mare
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și receptorul trebuie să împartă un cod comun, si astfel, "o serie de coduri care va permite ca persoana să atribuie semnificație semnului"60. Codurile sunt sisteme de direcționare, care sugerează alegerea semnificanților și grupul de cuvinte corespunzător transmiterii sensurilor intenționate, în modul cel mai eficient. În atare accepție, codurile reprezintă un cadru de in-terpretare larg, utilizat deopotrivă de adresanți și de adresați pentru codificarea-decodificarea mesajelor.Comunicarea în forma ei ideală presupune că, atât emițătorul, cât și receptorul să utilizeze exact
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
să nu comunice." Paul Watzlawick și colaboratorii exprimă rolul determinant al interacțiunii în axioma "imposibilității de a nu comunica". Întregul comportament (verbal și nonverbal), care apare între persoane ce sunt conștiente una de prezență ce-leilalte are efecte asupra acestora, fie intenționate, ori nu. Astfel de efecte au valoare de mesaj interpersonal, devenind comunicative prin natura lor. De vreme ce este imposibil pentru oameni să nu se comporte într-un fel sau altul, urmează că, în cadrul interacțiunii, este imposibil să nu comunicăm 105. Lipsa
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pot fi tratate din unghiuri de abordare diferite. Donald MacKay este de părere că intenționalitatea poate fi prezentă în următoarele tipuri de situatii: i. semnul este intenționat, dar nu interpretat că intenționat; îi. semnul nu este intenționat, ci interpretat că intenționat (comportamentul non-intențional care nu este interpretat astfel nu se înscrie semiozei). Conștiința se referă la gradul în care semnele pot fi conștiente sau inconștiente pentru emițător sau receptor 112. O distincție asemănătoare este cea făcută de M Argyle, care descrie
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de a ignora convențiile unei purtări adecvate în familie, și în societate, în fine de a se face remarcat, indiferent ce ar presupune acest lucru. Sunt manifestări nonverbale evidente de care el se folosește pentru a transmite în jurul său mesajele intenționate. Dr. S. P. Sells observa cu pertinenta că, "Schimbările de îmbrăcăminte sau de pieptănătura pe care le face adolescentul simbolizează nevoia să firească, în cursul propriei dezvoltări, de a-și stabili o anumita identitate personală." Același autor atrage atenția asupra
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Prietenul /Prietena. Ne referim, aici, la haptică (exprimarea nonverbală prin intermediul atingerii), despre care N.M. Henley este de părere că160 bărbații folosesc mai mult atingerea, decât femeile, acestea primind, în general mai multă atingere. Faptul este valabil atât în cazul atingerii intenționate, cât și în cel al atingerii fără scop. Calitatea comunicării părinte-adolescent afectează atât nivelul stimei de sine161 al adolescentului, cât și performanța să școlară 162. În îndeplinirea "atribuțiilor" parentale cei doi (mama și tatăl) vine fie-care cu pattern-ul sau
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
că itemii să fie formulați astfel încât nici acordul total și nici dezacordul total să nu fie pe deplin posibile. Prin urmare, scorurile foarte mari la această scală sunt considerate drept indicatoare ale unei singure tendințe, mai mult sau mai putin intenționate, de a oferi celorlalți o imagine artificial pozitivă; scorurile slabe indică o tendință, mai mult sau mai putin intenționată, de a oferi o imagine artificial negativă. În fine, un scor fie foarte mare, fie foarte mic la scală de dezirabilitate
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]