3,937 matches
-
este influențat de viteza și intensitatea cu care se propagă influențele între agenții din cadrul CAS. Propagarea influenței într-un CAS depinde, evident, de gradul de conectivitate și interdependență. De exemplu, ecosistemele biologice nu sunt total conectate. De regulă, fiecare specie interacționează cu o anumită submulțime din numărul total de specii existente în mediul său înconjurător, deci sistemul are o anumită structură extinsă de tip rețea. În sistemele sociale acest lucru este asemănător. Există o rețea de legături cu diferite grade de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de interacțiuni epistatice - iar acestea sunt funcții de măsura în care contribuția la fitness adusă de un individ depinde de alți indivizi. În procesele biologice, fitnessul unui organism sau specii depinde de caracteristicile altor organisme sau specii cu care ea interacționează, în timp ce ele toate se adaptează și se modifică simultan. Cu alte cuvinte, o singură entitate (allele, gene, organism sau specie) nu contribuie la fitnessul general independent de celelalte entități. Contribuția fitness a unei entități (individ) poate depinde de toți ceilalți
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sistemele și este operațională la diferite nivele, scale și domenii. Coevoluția are loc la toate nivelele și scalele și poate fi clasificată în „coevoluție endogenă” când se aplică indivizii și grupurile din cadrul unei organizații și în „coevoluție exogenă”, când organizația interacționează cu alte ecosisteme. Această clasificare este totuși o simplificare - atât procesele endogene, cât și cele exogene sunt intercorelate și granițele dintre organizație și „mediul” său înconjurător nu pot fi clar definite și stabilite. Mai mult, noțiunea de „ecosistem” se aplică
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
șansele de supraviețuire? 1.1. Proprietățile întreprinderii ca sistem adaptiv complex Întreprinderile reprezintă un exemplu clar de CAS din economie, și aceasta deoarece au mai multe proprietăți dintre care cele mai importante considerăm că sunt următoarele: emergența. Agenții din întreprinderi interacționează într-un mod aleatoriu mai degrabă decât să fie planificați și controlați. Din toate aceste interacțiuni emerg modalități de comportament specifice ale agenților din cadrul întreprinderii și comportamentul întregii întreprinderi; coevoluția. Toate întreprinderile există în cadrul mediului lor înconjurător și ele sunt
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
într-o primă instanță, un mod diferit de a privi însăși întreprinderea, oamenii din cadrul ei, precum și mediul înconjurător în care ea operează. Întreprinderea nu este decât o parte a acestui sistem total cu care ea este conectată și cu care interacționează în diferite moduri. 1.2. Întreprinderea și mediul său înconjurător Considerarea întreprinderii în contextul definit de mediul său înconjurător este justificată de următoarele observații: în cadrul acesteia se desfășoară un număr mare de activități, fiecare fiind efectuată de un grup de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
considerate. \n Aici funcționarea este notată cu O (de la operation - funcționare, în limba engleză), metasistemul este notat cu M, iar mediul este notat cu E (de la Environment - mediu înconjurător, în engleză). Săgețile dintre părți indică modalitățile diferite în care părțile interacționează între ele. Fiecare săgeată poate să se refere la aspecte diferite: informație (prin telefon, calculator, conversație directă), oameni, bani, bunuri, idei și cunoștințe. Deși apare această separare în trei părți, nu trebuie totuși scăpat din vedere faptul că VSM consideră
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
permanent în echilibru cu mediul său înconjurător. Echilibrul este esența VSM. De aceea, VSM consideră esențială studierea organizației în cadrul mediului său înconjurător. Deși există anumite limite legate de scopurile sale particulare, VSM trebuie privit ca un model al unei organizații interacționând cu mediul său. Echilibrul dintre sistem și mediu se asigură prin proiectarea modelului sistemului viabil. De exemplu, proiectarea metasistemului depinde de condițiile particulare din cadrul funcționării. Ele trebuie să fie la echilibru. Atunci când mediul se schimbă, organizația trebuie să reacționeze. Acest
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
fiziologia complexului creier/corp uman. Asemănarea cu diagrama fiziologiei corpului uman este clară (vezi figura 1.13). Se poate observa că: funcționarea este același lucru ca și sistemul 1; metasistemul constă din sistemele 2, 3, 4 și 5; sistemul 4 interacționează cu mediul extern; sistemele 2 și 3 interacționează cu mediul intern (funcționarea). În VSM organizația se poate regândi în termenii acestor cinci subsisteme și ea poate fi reprezentată ca în diagrama din figura 1.14. Metasistemul M are drept principal
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
fiziologiei corpului uman este clară (vezi figura 1.13). Se poate observa că: funcționarea este același lucru ca și sistemul 1; metasistemul constă din sistemele 2, 3, 4 și 5; sistemul 4 interacționează cu mediul extern; sistemele 2 și 3 interacționează cu mediul intern (funcționarea). În VSM organizația se poate regândi în termenii acestor cinci subsisteme și ea poate fi reprezentată ca în diagrama din figura 1.14. Metasistemul M are drept principal obiectiv să ofere servicii unităților din cadrul funcționării O.
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
la schimbările mediului înconjurător și o modalitate de a obține un tot unitar care asigură că diferitele sale componente lucrează cu aceleași reguli de bază. Săgețile care conectează sistemele 3, 4 și 5 sunt reprezentarea detaliată a acelor părți care interacționează din cadrul metasistemului. Esența acestor interacțiuni constă în a asigura echilibrul între datele care intră în sistem din mediul înconjurător (din S4) cu informațiile care vin din mediul intern (din S3) și a planifica conform acestora. Sistemul 5 supraveghează întregul proces
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
exces pe piețele financiare sau nu. Volatilitatea a fost treptat înțeleasă ca fiind determinată de trei factori esențiali: (i) variabilele fundamentale; (ii) informația; (iii) așteptările investitorilor. Aceste trei elemente, deși se regăsesc la nivel microși macroeconomic, sunt strâns asociate și interacționează puternic unul cu altul. Modificările care au loc în prețurile acțiunilor au ecou în diferite aspecte ale societății, cum sunt cele economice, politice, monetare ș.a. Astfel, profitabilitatea corporațiilor, calitatea produselor, strategia de afaceri, stabilitatea politică, ratele dobânzilor etc. au un
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
de individuare și de rupere a legăturii cu imaginile oedipiene interiorizate pe care adolescentul trebuie să-l realizeze, „funcția parentală” este, în mod evident, implicată. Această implicare nu privește doar imaginile parentale, ci și pe părinții reali, pe cei ce interacționează în prezent cu copilul lor. În ceea ce-i privește, părinții trebuie să realizeze și ei un oarecare „travaliu psihic”, iar o oarecare formă de „travaliu de doliu”, în particular acela al copilului ideal asupra căruia ei au proiectat o parte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acestora sunt interesate de alocarea resurselor și implicit de activitatea entităților. Guvernele reglementează activitatea entităților, stabilesc cadrul fiscal și folosesc informația rezultată din situațiile financiare ca bază pentru calculul venitului național și al altor indicatori statistici similari; g) publicul. Entitățile interacționează cu publicul într-o varietate de moduri. De exemplu, entitățile pot avea o contribuție substanțială la economia locală, mai ales prin numărul de angajați și colaborarea cu furnizorii locali. Publicul este interesat de informații referitoare la evoluțiile recente ale entității
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
elevilor, a profesorilor și părinților cu privire la produsele realizate; - un program de afișare a lucrărilor elevilor și de consultare a acestora în condiții bine stabilite, eventual restricționate și limitate; - un program având funcția de administrare a zonelor securizate. Toate aceste programe interacționează unele cu altele, corelându-se reciproc, făcând ca întregul ansamblu să fie ușor de folosit și exploatat. Desigur, toate aceste constructe nu sunt de competența elevilor; aportul lor constă în etalarea unor conținuturi la nivelul acestor structuri. Este bine ca elevilor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
problematicii pedagogice abordate în textul de mai jos. Este evident că, pentru a atinge măiestria pedagogică, profesorul trebuie să fie inteligent, sensibil, flexibil, să dispună de calități empatice, calități care, cel puțin în parte, sunt înnăscute. Însușirea unor principii va interacționa cu acele trăsături intelectuale și de personalitate ale profesorului care nu se învață, ușurând dezvoltarea acelor priceperi superioare de predare pe care le numim de obicei „arta predării”. În realizarea analizei veți avea în vedere următoarele repere: - precizarea conținutului a
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și configurație. Așadar, psihologia ține de fizică, iar aceasta are ultimul cuvânt în toate. În înlănțuire, structura pare asemănătoare unei table pentru jocul de dame: un atom psihic funcționează întotdeauna împreună cu un altul de natură somatică. Cei doi acționează și interacționează. Alternanța de trup și suflet în materie face așadar imposibilă o localizare a sufletului: el nu-și are sediul într-un loc anume al trupului, în creier, de exemplu, ori în cap, ci peste tot și nicăieri, împrăștiat oriunde se
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
bea un pic de vin, face câteva recomandări privitoare la viitorul Școlii și apoi moare, liniștit, calm, departe de extravaganțele asociate foarte adesea morții filosofilor în doxografia antică. Sfârșitul filosofului, începutul legendei... 2 Grele vremuri, proastă reputație. Acest trup șubrezit interacționează cu o epocă și ea bolnavă. Carnea nu e nimic fără înscrierea ei într-o epocă. Epicur îi aparține integral: născut în insula Samos, neatenian deci, el debutează cu handicapul de a proveni din periferia culturală; tatăl său, învățător, cunoaște
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Acestora li se spune să acționeze cu calm, chiar și atunci când sunt extrem de încordați. De asemenea, li se atrage atenția ca, atunci când sunt nervoși, să păstreze controlul asupra situației și să rămână stoici atunci când se implică emoțional. Ei trebuie să interacționeze cu societatea, îndeplinindu-și rolul așa cum se cuvine, într-o manieră neutră și profesionistă. Constrângerea emoțională a acestui rol consumă un volum imens de resurse, chiar mai multă energie decât cea necesară exprimării adevăratelor emoții. Dacă această energie este consumată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
explicarea conducerii prin prisma structurilor de procesare a informației, inclusiv atributive, pe de altă parte. Interpretările și considerațiile de mai sus sunt valabile și în ceea ce privește liderul carismatic/transformativ, în sensul că o serie de atribute ale personalității superior dezvoltate pot interacționa cu așteptările ridicate ale adepților săi. În esență, realizările și tendințele actuale majore în cercetarea personalității liderului se prezintă astfel: deplasarea accentului de la viziunea atomistă, a studiului trăsăturilor, spre o concepție integrativă de tip factorial; evidențierea factorilor motivaționali ca un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
acceptării celorlalți (ACC) și a măsurii în care fiecare subordonat este acceptat de către ceilalți (ACT); cunoașterea distribuției rolurilor în grup (CDR); gradul de discriminare perceptivă interpersonală (DPI), respectiv a măsurii în care liderii surprind diferențele existente între persoanele cu care interacționează; corelarea și integrarea perceptuală (CIP), respectiv măsura în care categoriile perceptive ale liderilor sunt organizate într-un sistem coerent. Pentru dimensiunea cognitiv-informațională se obțin astfel 11 indicatori (variabile) pentru fiecare subiect. 4.2. Dimensiunea motivațional-aptitudinală 1) Motivația pentru conducere. Unul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cognitivă”. Pentru înțelegerea naturii cognitive a metodei etnografice, reamintim că în metodologia cogniției distribuite unitatea de analiză nu este individul, ci sistemul cognitiv sociocultural. Când individul este unitate de analiză, procesele cognitive sunt interne. În sistemul cognitiv distribuit sociocultural persoanele interacționează - între ele și cu artefactele - pentru a crea și coordona reprezentări. Lărgind unitatea de analiză, reprezentările interne ale sistemului devin reprezentări externe în raport cu agenții individuali care le utilizează în activitatea colectivă. Procesele cognitive ajung astfel observabile; generarea și propagarea reprezentărilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
teren de instituțiile județene - și, pe baza acestora, au „arat” comunele și microregiunile despre care fie nu dețineau nici o informație, fie aveau informații eronate sau contradictorii. 3. Evaluarea „receptivității” unei comunități eligibile. Dacă pentru întregirea bazei de date facilitatorii au interacționat preponderent cu reprezentanții instituțiilor locale și județene, pentru a evalua receptivitatea și dificultatea unei comunități de a accesa un proiect FRDS (și pentru a formula, implicit, propuneri de [ne]facilitare), s-au focalizat mai mult asupra informațiilor furnizate de către membrii
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
reprezentanți de la organizațiile nonguvernamentale care au programe adresate persoanelor vârstnice care mi-au prezentat tipurile de activități desfășurate și modul de lucru. Ulterior, am creat în centrul comunitar un spațiu în care bătrânii satului se întâlnesc și, de asemenea, pot interacționa cu tinerii care, de asemenea, derulează activități în centru. Dorim ca prin acest demers să stabilim o punte de legatură între tineri și bătrâni, între nepoți și bunici.” (Jerca Constantin, lider comunitar, Topești) „Organizația noastră a primit prima finanțare de la
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și valoarea acordată „situației frustrante” sunt principalii factori care vor determina un anumit mod de structurare a comportamentului, vor imprima o anumită direcție acțiunii de răspuns. Reacția la frustrare ete determinată, altfel spus, de o constelație de factori în care interacționează variabilele organismului, variabilele perceptuale, cu cele motivaționale, de învățare, temperamentale etc. Cunoașterea sensurilor și semnificațiile „conduitei la frustrare” este deosebit de importantă, deoarece ea ne creează posibilitatea evidențierii nivelului de dezvoltare și organizare a personalității celui în cauză. De exemplu, o
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
puteri străine (Vietnam, Ungaria 1956); 6. conflicte instantanee izvorâte dintr-un litigiu bilateral (războiul fotbalului dintre Salvador și Honduras în 1969 sau cel dintre Peru și Ecuador în 1995). Experiența arată că deseori aceste tipuri de conflict se intersectează și interacționează, având drept rezultat faptul că războiul izbucnește ca o combinație a două sau chiar trei asemenea tipuri. Apar astfel anumite corelații între diferite tipuri de conflict, cauzând intensitatea și frecvența lor. De exemplu, tipul 3 (Nord-Sud) de conflicte a devenit
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]