5,805 matches
-
video, 5- cameră video, 6- interfață Cal, 7- interfață CV. Comunicația dintre calibrator și calculatorul personal este de tip GPIB și se realizează prin intermediul controlerului USB-GPIB iar comunicația dintre calculatorul personal și camera video se realizează prin intermediul interfeței IEEE 1934. Interfața calibrator permite stabilirea parametrilor de funcționare ai calibratorului ca sursă de tensiune/curent: - Tensiune continuă - Tensiune alternativă - Curent continuu pe domeniul mA - Curent continuu pe domeniul A - Curent alternativ pe domeniul mA - Curent alternativ pe domeniul A De asemenea interfața
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
Interfața calibrator permite stabilirea parametrilor de funcționare ai calibratorului ca sursă de tensiune/curent: - Tensiune continuă - Tensiune alternativă - Curent continuu pe domeniul mA - Curent continuu pe domeniul A - Curent alternativ pe domeniul mA - Curent alternativ pe domeniul A De asemenea interfața permite stabilirea domeniului de calibrare, pasul de calibrare și frecvența semnalului pentru aplicațiile în curent alternativ (figura 1.2), specificațiile controlerelor fiind următoarele: - X Min[V] [A] - selectare prag minim al domeniului de calibrare - X Max[V] [A] - selectare prag
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
selectare prag maxim al domeniului de calibrare - dx[V] [A] - selectare rezoluție (pas) de calibrare - x[V] [A] - valoare curentă a mărimii pentru care se face calibrarea - FREQ[Hz] - frecvența semnalului de curent sau tensiune de calibrare - Address - adresa alocată interfeței GPIB a calibratorului Din paleta de funcții LabView corespunzătoare lucrului cu instrumente externe dotate cu interfață GPIB 488.2, diagrama bloc a instrumentului de comunicare cu calibratorul utilizează funcția GPIB SEND. Cu ajutorul acestei funcții se trimit către calibrator, următoarele comenzi
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
V] [A] - valoare curentă a mărimii pentru care se face calibrarea - FREQ[Hz] - frecvența semnalului de curent sau tensiune de calibrare - Address - adresa alocată interfeței GPIB a calibratorului Din paleta de funcții LabView corespunzătoare lucrului cu instrumente externe dotate cu interfață GPIB 488.2, diagrama bloc a instrumentului de comunicare cu calibratorul utilizează funcția GPIB SEND. Cu ajutorul acestei funcții se trimit către calibrator, următoarele comenzi identificate prin nume: - FUNC DC - mărimea va fi de tip continuu - FUNC SIN - mărimea va fi
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
se face calibrarea, utilizând Tab Control-ul din panoul frontal, vor fi selectate cele șase opțiuni prezentate sub forma diagramelor bloc în figura 1.6. În structura Case utilizată are loc formarea comenzii prin concatenarea funcțiilor ce trebuie transmise prin interfața GPIB. Secvența de oprire a calibratorului este prezentată în figura 1.7. Se transmite către calibrator funcția OUTP OFF. 2. Metoda de extragere a valorii numerice pentru afișajele numerice Algoritmul de extragere a valorii numerice pentru afișajele digitale utilizează un
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
de obicei cu un electrod al cărui potențial este cunoscut în raport cu electrodul standard de hidrogen. Electrodul de sticlă (fig. 5.1.) face parte din clasa electrozilor cu membrană iar utilizarea sa se bazează pe faptul că potențialul care apare la interfața soluție - membrană de sticlă este funcție de activitatea ionilor de hidroniu din soluție. Este alcătuit dintr-o membrană de sticlă specială, de obicei de formă sferică, ce se comportă ca o membrană semipermeabilă pentru ionii de hidroniu. În interiorul sferei care conține
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
suprafață liofobă 108 1.1.2. Adsorbția Dintre fenomenele care au loc la suprafața de separare dintre componente, o importanță deosebită prezintă acele fenomene care însoțesc modificările de concentrație ale componentelor. Fenomenele de sorbție au loc cu modificarea concentrației la interfața dintre două componente. Atunci când pătrunderea unor particule (molecule, ioni, macromolecule) are loc în întreaga masă a unei componente a sistemului, procesul se numește absorbție. Dacă particulele se concentrează doar la suprafața de separare (interfața) dintre componente, procesul poartă numele de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
au loc cu modificarea concentrației la interfața dintre două componente. Atunci când pătrunderea unor particule (molecule, ioni, macromolecule) are loc în întreaga masă a unei componente a sistemului, procesul se numește absorbție. Dacă particulele se concentrează doar la suprafața de separare (interfața) dintre componente, procesul poartă numele de adsorbție. Adsorbția reprezintă acumularea la suprafața unei substanțe lichide sau solide a unei alte substanțe. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant (adsorbent) iar substanța care se adsoarbe se numește
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu numeroase capilare de forme și dimensiuni diferite. 1.1.2.3. Adsorbția din mediu omogen (soluții) Concentrarea substanțelor dintr-o soluție la suprafața ei de separare se deosebește calitativ de adsorbția din mediu eterogen (cu adsorbanți propriu-ziși). Stratul adsorbant (interfața) are în acest caz dimensiuni neglijabile comparativ cu dimensiunile sistemului. Teoria adsorbției soluțiilor este prima teorie generală a adsorbției, fiind elaborată pe baze termodinamice de J.W. Gibbs. Forma cea mai cunoscută a ecuației Gibbs, numită și izoterma lui Gibbs
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
strat dublu electric, alcătuit dintr-un strat fix de ioni și un strat de contraioni, de semn opus. Diferența de potențial apărută se numește potențial electrochimic (electrodinamic) și se notează cu ε (epsilon). Acesta reprezintă saltul total de potențial la interfața solid - lichid, când mediile în contact se găsesc în repaus relativ, iar expresia lui se deduce din relația lui Nernst: , unde ε0 este potențialul standard, CI este concentrația ionului în soluție, F este constanta lui Faraday (96500 C), z reprezintă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
care predomină, iar faza dispersă este componenta în cantitate redusă. Formarea sistemelor disperse este însoțită de obicei de o modificare în salt a proprietăților fizico-chimice ale sistemului. Apariția suprafețelor interfazice conduce la creșterea energiei libere, factor care micșorează stabilitatea sistemului. Interfețele de separare sunt sediul a numeroase fenomene de adsorbție și interacțiuni moleculare. Mărimile ce caracterizează sistemele disperse sunt: gradul de dispersie - definit ca numărul de particule ce ar putea fi așezate una lângă alta pe o distanță de un centimetru
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
omogenă) și la suprafața solid - lichid (adsorbție eterogenă). Adsorbția omogenă modifică tensiunea superficială. Udarea adezivă și udarea de imersie nu sunt influențate decât de adsorbția eterogenă, deoarece singura suprafață care rămâne liberă și după stabilirea echilibrului de udare este tocmai interfața lichid - solid unde are loc adsorbția eterogenă. Agenții de suprafață care se adsorb la cele două interfețe (lichid - gaz și lichid - solid) măresc udarea în toate cele trei cazuri, datorită fenomenului de adsorbție. 3. Solubilizarea Procesul de solubilizare este cunoscut
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de imersie nu sunt influențate decât de adsorbția eterogenă, deoarece singura suprafață care rămâne liberă și după stabilirea echilibrului de udare este tocmai interfața lichid - solid unde are loc adsorbția eterogenă. Agenții de suprafață care se adsorb la cele două interfețe (lichid - gaz și lichid - solid) măresc udarea în toate cele trei cazuri, datorită fenomenului de adsorbție. 3. Solubilizarea Procesul de solubilizare este cunoscut de mult timp și a stat la baza preparării majorității produselor farmaceutice (galenice), a cosmeticelor, coloranților naturali
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ai activității ionilor de hidroniu: electrodul de sticlă (cel mai utilizat), electrodul de chinhidronă, electrodul de stibiu etc. Electrodul de sticlă face parte din clasa electrozilor cu membrană iar utilizarea sa se bazează pe faptul că potențialul care apare la interfața soluție - membrană de sticlă este funcție de activitatea ionilor de hidroniu din soluție. Este alcătuit dintr-o membrană de sticlă specială, de obicei de formă sferică. În interiorul sferei care conține această membrană se introduce o soluție tampon cu pH constant și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în diferite puncte, interacțiunile având loc la limita de separare a fazelor. Dintre fenomenele ce au loc la suprafața de separare dintre componente, foarte importante sunt cele care însoțesc modificările de concentrație ale componentelor. Fenomenele de sorbție se petrec la interfața dintre două componente. Atunci când pătrunderea moleculelor, ionilor, macromoleculelor are loc în întreaga masă a unei componente a sistemului, procesul se numește absorbție. Dacă o componentă se concentrează numai la suprafața de separare, procesul poartă numele de adsorbție. Acumularea la suprafața
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de detecție pentru a se separa defectele reale de variațiile normale, acceptate în material. După detecție, urmează localizarea defectului, stabilirea coordonatelor, a mărimii lui și înregistrarea acestuia în biblioteca de defecte. Arhitectura sistemului este structurată pe două niveluri principale: nivelul interfeței cu procesul și nivelul procedurii software de inspecție. Interfața cu procesul, prezentată în figura 1.1, se compune din sistemul video (camera video CV, controlerul video și interfața video), sistemul de iluminare (sursa de lumină SL, controlerul SL și interfața
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
variațiile normale, acceptate în material. După detecție, urmează localizarea defectului, stabilirea coordonatelor, a mărimii lui și înregistrarea acestuia în biblioteca de defecte. Arhitectura sistemului este structurată pe două niveluri principale: nivelul interfeței cu procesul și nivelul procedurii software de inspecție. Interfața cu procesul, prezentată în figura 1.1, se compune din sistemul video (camera video CV, controlerul video și interfața video), sistemul de iluminare (sursa de lumină SL, controlerul SL și interfața de comandă SL), sistemul traductor de deplasare (encoderul E
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
biblioteca de defecte. Arhitectura sistemului este structurată pe două niveluri principale: nivelul interfeței cu procesul și nivelul procedurii software de inspecție. Interfața cu procesul, prezentată în figura 1.1, se compune din sistemul video (camera video CV, controlerul video și interfața video), sistemul de iluminare (sursa de lumină SL, controlerul SL și interfața de comandă SL), sistemul traductor de deplasare (encoderul E, controlerul E și interfața de comandă E) și sistemul motor (motorul M, driverul de motor și interfața de comanda
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
interfeței cu procesul și nivelul procedurii software de inspecție. Interfața cu procesul, prezentată în figura 1.1, se compune din sistemul video (camera video CV, controlerul video și interfața video), sistemul de iluminare (sursa de lumină SL, controlerul SL și interfața de comandă SL), sistemul traductor de deplasare (encoderul E, controlerul E și interfața de comandă E) și sistemul motor (motorul M, driverul de motor și interfața de comanda a motorului). Interfețele de comandă și procedura software de inspecție sunt rezidente
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
în figura 1.1, se compune din sistemul video (camera video CV, controlerul video și interfața video), sistemul de iluminare (sursa de lumină SL, controlerul SL și interfața de comandă SL), sistemul traductor de deplasare (encoderul E, controlerul E și interfața de comandă E) și sistemul motor (motorul M, driverul de motor și interfața de comanda a motorului). Interfețele de comandă și procedura software de inspecție sunt rezidente pe computerul de proces. Sursa de lumină este desemnată de un tub fluorescent
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
video și interfața video), sistemul de iluminare (sursa de lumină SL, controlerul SL și interfața de comandă SL), sistemul traductor de deplasare (encoderul E, controlerul E și interfața de comandă E) și sistemul motor (motorul M, driverul de motor și interfața de comanda a motorului). Interfețele de comandă și procedura software de inspecție sunt rezidente pe computerul de proces. Sursa de lumină este desemnată de un tub fluorescent care furnizează o iluminare de 5000 lucși și care lucrează la o frecvență
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
de iluminare (sursa de lumină SL, controlerul SL și interfața de comandă SL), sistemul traductor de deplasare (encoderul E, controlerul E și interfața de comandă E) și sistemul motor (motorul M, driverul de motor și interfața de comanda a motorului). Interfețele de comandă și procedura software de inspecție sunt rezidente pe computerul de proces. Sursa de lumină este desemnată de un tub fluorescent care furnizează o iluminare de 5000 lucși și care lucrează la o frecvență de 40-50KHz, pentru a împiedica
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
în direcția automatizării liniilor de producție. - În al doilea rând, se realizează transferul rezolvării unor probleme perturbative complexe, generatoare de defecte false, din domeniul hardware în domeniul software. Astfel, dispozitivele electronice tradiționale utilizate pentru înlăturarea efectelor perturbative, sunt înlocuite cu interfețe de procesare virtuală a informației, localizate în blocul de pre-procesare. - În cel de al treilea rând, se prevede o scindare controlată a fluxului de date din interiorul procedurii de inspecție, care să asigure blocului de pre-procesare autonomia necesară rulării în
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
de impurități textile pe lentila camerei video, mărește rata de depistare a defectelor reale. 2. Arhitectura sistemului de comandă a sursei de iluminare În vederea asigurării unui reglaj automat a intensității de iluminare s-a realizat un sistem de comandă cu interfață numerică a sursei de iluminare a cărui structură este reprezentată în figura 2.1. Alimentarea montajului se realizează de la o sursă de tensiune alternativă de 220V (50Hz). Circuitul de forță care alimentează sursa de lumină (SL) are înserat blocul tiristor
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
bright și dark). Diagrama bloc principală a instrumentului virtual, prezentată în figura 4.6 este alcătuită dintr-o sumă de subVI-uri (sub instrumente virtuale) care îndeplinesc următoarele funcții: - Achiziția imaginilor (frame-urilor) (1) de tip continuu cu buffer circular - Lansarea interfeței de selectare a ariei rectangulare (2) selectabile de către utilizator prin intermediul mouse-ului - Calculul intensității medii (3) pe aria rectangulară selectată - Controlul sensibilității (4) prin impunere de către utilizator prin comandă controler - Controlul parametrilor de detecție dark (5) - Controlul parametrilor de detecție bright
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]