4,572 matches
-
în Europa. Împuterniciții guvernului moldav trimiși să preia teritoriul desprins de la Rusia au primit bacșișuri și au speculat în cea mai dizgrațioasă manieră. Consecința imediată este că această zonă se găsește într-o stare de anarhie și, probabil, cu sprijinul intrigilor rusești, oamenii vor desființa acolo orice autoritate“40. Cu aceste cuvinte, lipsite de orice umbră de respect pentru gazde, el părăsea Galații și Moldova, aparent pentru totdeauna, în realitate doar pentru 14 ani, pentru că, în 1871, după succesive și diferențiate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acelui conglomerat social eterogen care se numește boierime, deci clasa politică. Soarta Principatelor nu se hotărăște însă la București sau la Iași, ci la Constantinopol, unde agenții domnilor, din cartierul lor general de la Vlah-Sarai sau Bogdan-Sarai, urmăresc nenumăratele fire ale intrigilor țesute între Poartă și diferite ambasade. De aceea, rapoartele capuchehaielelor au atâta importanță. Înafară de acela din 1682 publicat de Iorga în vol. III din Studii și documente și de cele, mult mai târzii, cărora același istoric, care le descoperise
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Alexandrescu s-a constituit în partid de sine stătător, iar în ianuarie 1948 s-a contopit cu Frontul plugarilor (vezi 6 martie 1945. Masele populare - forța hotărâtoare în instaurarea puterii revoluționar-democratice a muncitorilor și țăranilor, București, 1982, p. 222). de intrigile forțelor politice de extremă stângă 130. Contactele doctorului Nicolae Lupu cu aceste partide, față de ideologia cărora el manifestase și în trecut unele simpatii, fuseseră stabilite cu circa un an mai înainte de data desprinderii din formațiunea al cărui membru marcant era
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în Moldova, guvernul român proteja pe refugiații polonezi ale căror mișcări erau dirijate contra Austriei și Rusiei. Agenții consulari ai celor două Puteri s-au grăbit să trimită note diplomatice domnitorului care, crede Tillos, „se complace în acest gen de intrigi încrucișate și el se aranjează în așa fel ca să aibă un picior în toate taberele“13. Consulul e convins că toate aceste acțiuni nu urmăresc, de fapt, decât un singur scop: independența României. În ultimul său raport, dedicat problemei armelor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tot de la 11 august, purtată cu premierul maghiar Friedrich 43. Dacă maghiarii ar fi refuzat oferta românească, armata română urma să părăsească imediat Ungaria, lăsând-o pradă haosului politic 44. Joseph își exprima indignarea față de pretențiile „românești“, punându-le pe seama „intrigilor italiene“45. Nici Joseph, nici emisarii Aliați aflați la Budapesta, ca de altfel nici istoricii neromâni care au tratat subiectul nu au identificat vreo distincție între Erdelyi, Diamandy și guvernul de la București. Ba chiar Erdelyi ajunge să fie considerat „un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
numai în cazul în care premierul Bethlen ar fi garantat alegerea lui Albrecht ca rege al Ungariei 123. Până la urmă, nici acest zvon nu s-a concretizat, în opinia ministrului României la Budapesta, Traian Stârcea, totul nefiind altceva decât o intrigă a legitimiștilor, „pentru a crea dificultăți contelui Bethlen în preajma alegerilor“124. Interesant este însă de remarcat faptul că principesa Ileana avea să se căsătorească totuși cu un Habsburg, arhiducele Anton, fiul lui Leopold Salvator, prinț de HabsburgToscana, și al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înainte de 1989, dar apărut în 1994, este mai reușit decât Idolii peșterii, Alergie (1973), Fără identitate (1982) și Pentru toate vine o zi (1986). Propunând un subiect polițist destul de alert, debarasat de balastul de verbozitate, scrierea se sprijină pe o intrigă centrată pe teoria hipnozei, care se dovedește în final și o alegorie a manipulării persoanei în regimul comunist. SCRIERI: Idolii peșterii, București, 1969; Alergie, București, 1973; Fără identitate, București, 1982; Pentru toate vine o zi, București, 1986; Văzând și făcând
LOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287845_a_289174]
-
și expresii moldovenești. În 1850 K. a publicat în „Gazeta de Moldavia”, fără semnătură, prima parte dintr-un roman rămas neterminat, cu titlul Tainele inimei. Intenția autorului era, după cum se deduce din primul capitol, de a scrie un roman cu intrigă amoroasă, dar cu foarte evident caracter politic și social. Pregătirea acțiunii e făcută cu minuție, după modelul romanelor lui Balzac, scriitor cu deosebire prețuit de K., din care a și tradus câteva fragmente (din Physiologie du mariage). În afara conturării intrigii
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
intrigă amoroasă, dar cu foarte evident caracter politic și social. Pregătirea acțiunii e făcută cu minuție, după modelul romanelor lui Balzac, scriitor cu deosebire prețuit de K., din care a și tradus câteva fragmente (din Physiologie du mariage). În afara conturării intrigii sentimentale, capitolul inițial cuprinde expunerea unor idei politice și naționale, fie ilustrate de eroi (Stihescu, mic proprietar, păstrător al spiritului național, anticosmopolit), fie prezentate direct de autor într-o amplă digresiune, fără interes literar. Punerea în scenă a acțiunii e
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
un motiv inițial pe care autorul îl amplifică și îl îmbogățește pe parcurs: în Friguri, de exemplu, o femeie cu o intuiție deosebită presimte un pericol și îi interzice iubitului ei să meargă la o întrunire, salvându-i astfel viața. Intriga este adesea aproape inexistentă, un singur element fiind suficient pentru a coagula „miezul” povestirii: pe un condamnat la moarte călăul nu are curajul să-l împuște (Vertical), un furt de mere se transformă în furtul unor cărți de la bibliotecă (Mere
GHIDRIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287260_a_288589]
-
XVIII-lea, ca o dezvoltare a ideii de destin individual. Romanul modern și-a căpătat identitatea atunci când a Început să urmărească evoluția unui destin, de la un anumit moment al vieții protagonistului până la un punct final, conclusiv. Putem generaliza spunând că intriga unui roman În sens curent este construită ca un scenariu inițiatic, un scenariu unificator, dătător de sens. Astfel de opere sunt gândite și scrise În funcție de un nucleu de semnificație ordonator, cosmoidal, care face ca materia narativă să graviteze pe orbite
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un loc comun al teoriei ideea conform căreia orice scriere a istoriei presupune inevitabil un act de ficționalizare. De la Ricœur Încoace, practic, chiar memoria personală, extrapolată mai apoi la memoria culturală, nu este altceva decât un mecanism de punere În intrigă pe baza unui principiu și deci de ficționalizare. Sanda Cordoș: Dar punerea În intrigă nu Înseamnă ficționalizare. Ovidiu Mircean: Nu, dar sub o formă sau alta narativizarea, relaționarea... Sanda Cordoș: Narativizarea Înseamnă punere În intrigă. Acesta e un alt lucru
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un act de ficționalizare. De la Ricœur Încoace, practic, chiar memoria personală, extrapolată mai apoi la memoria culturală, nu este altceva decât un mecanism de punere În intrigă pe baza unui principiu și deci de ficționalizare. Sanda Cordoș: Dar punerea În intrigă nu Înseamnă ficționalizare. Ovidiu Mircean: Nu, dar sub o formă sau alta narativizarea, relaționarea... Sanda Cordoș: Narativizarea Înseamnă punere În intrigă. Acesta e un alt lucru pe care și eu mi l-am notat aici, dar nu am mai dorit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un mecanism de punere În intrigă pe baza unui principiu și deci de ficționalizare. Sanda Cordoș: Dar punerea În intrigă nu Înseamnă ficționalizare. Ovidiu Mircean: Nu, dar sub o formă sau alta narativizarea, relaționarea... Sanda Cordoș: Narativizarea Înseamnă punere În intrigă. Acesta e un alt lucru pe care și eu mi l-am notat aici, dar nu am mai dorit să intervin. Însă mă provoci s-o fac. Există tendința aceasta pe care Înțeleg că o au și istoricii, În accepțiunea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe care Îl simțim mai aproape pentru că face și teorie literară, dar face și o grămadă de alte lucruri, o are și Eco, În ultimele lui cărți - de a spune că narațiunea trebuie privită În sens larg, ca punere În intrigă. În Șase plimbări prin pădurea narativă, Eco merge până acolo Încât face distincția Între narațiunea naturală și cea artificială. Cele artificiale sunt cele scrise, iar cele naturale sunt narațiunile pe care ni le livrăm neîncetat unii altora și În care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și cea artificială. Cele artificiale sunt cele scrise, iar cele naturale sunt narațiunile pe care ni le livrăm neîncetat unii altora și În care trăim, toate poveștile acestea mărunte din care e țesută zilnic viața noastră. Deci a pune În intrigă nu Înseamnă punere În ficțiune. E o identificare, zic eu, pripită și care poate duce la consecințe deformatoare. Pentru Ricœur, istoricii, la fel cu scriitorii, construiesc o intrigă pe care, desigur, o certifică cu ajutorul documentelor istorice, care o pot autoriza
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mărunte din care e țesută zilnic viața noastră. Deci a pune În intrigă nu Înseamnă punere În ficțiune. E o identificare, zic eu, pripită și care poate duce la consecințe deformatoare. Pentru Ricœur, istoricii, la fel cu scriitorii, construiesc o intrigă pe care, desigur, o certifică cu ajutorul documentelor istorice, care o pot autoriza sau nu, dar de multe ori aceste documente istorice nu conțin intriga pe care istoricul o construiește. Deci nu e ficțiune, pentru că istoricul are mereu controlul documentului, pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și care poate duce la consecințe deformatoare. Pentru Ricœur, istoricii, la fel cu scriitorii, construiesc o intrigă pe care, desigur, o certifică cu ajutorul documentelor istorice, care o pot autoriza sau nu, dar de multe ori aceste documente istorice nu conțin intriga pe care istoricul o construiește. Deci nu e ficțiune, pentru că istoricul are mereu controlul documentului, pe care ficțiunea nu numai că nu Îl mai are, dar nici nu Îl reclamă. În momentul În care citesc romanul Prințul Ghica al Danei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
certat nici de literați, nici de istorici, dar toți profesorii, În momentul În care predau poezia asta, spun „Eminescu chiar are voie să facă aceste greșeli”. Ovidiu Pecican: Cam grăbiți o spun profesorii de română! Sanda Cordoș: Între punerea În intrigă, adică narațiunea, și ficțiune sunt mulți pași de făcut. Ovidiu Mircean: Dar, Sanda, până la urmă discuția mi se pare mult mai complicată pe aceste distincții conceptuale; mi se pare că până la urmă, la bază, discutăm conceptul de adevăr și de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Însăși se constituie ca o ficțiune autobiografică, mi se pare inadecvat a vorbi despre a avea acces la adevăr istoric, bazat pe documente. Când propria mea viață este o ficțiune bazată pe amintiri pe care memoria le-a pus În intrigă, nu mai pot condamna În termeni de veridic sau non-veridic o scriere istorică. Mi se pare absurd să spun: „Aha! Este o punere În intrigă, deci nu e credibilă”. Nici o narațiune istorică, motivată cu oricâte documente istorice, cu oricât de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mea viață este o ficțiune bazată pe amintiri pe care memoria le-a pus În intrigă, nu mai pot condamna În termeni de veridic sau non-veridic o scriere istorică. Mi se pare absurd să spun: „Aha! Este o punere În intrigă, deci nu e credibilă”. Nici o narațiune istorică, motivată cu oricâte documente istorice, cu oricât de mulți contraforți În realitatea evenimențială, nu este o narațiune 100% credibilă, reflectând Adevărul. Și asta nu numai pentru că acel eu istoric care scrie ar fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
narațiune 100% credibilă, reflectând Adevărul. Și asta nu numai pentru că acel eu istoric care scrie ar fi influențat de un tip de discurs gnoseologic sau politic la care aderă, ci pentru că scrierea Însăși ficționalizează. Principiile pe care mizează punerea În intrigă, cel al cauzalității, sau și mai reprezentativ, cel al asocierii sunt fără doar și poate principii speculative accesând o zonă a adevărului ipotetic virtual. Cu alte cuvinte, ficționalul. Mă Încumet să spun „ficțiune” deja În momentul În care - Într-un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
replică din Peer Gynt de Ibsen: „Ieri noapte, la unsprezece ceasuri, și-a dat sfârșitul adevărul absolut”. E adevărat, o spune directorul unui spital de nebuni. Ovidiu Pecican: Doar o vorbă, din nou... De fapt, ce Înseamnă să pui În intrigă sau, mă rog, să construiești un plot? Înseamnă să Încerci să dai sens, să explici, să pricepi, Înseamnă să configurezi Într-un scenariu permeabil, accesibil configurației noastre psihologice, dar nu foarte simplist, pentru că este neverosimil, atenție! Lucrăm și aici cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
construirea ulterioară a unui alt discurs istoric ș.a.m.d. Ovidiu Mircean: Acum vreau doar să rezum observațiile mele pe text și pe partea teoretică, fiindcă eu continuu să cred că un discurs narativ și un discurs care pune În intrigă este un discurs de ficționalizare și e foarte bine că se Întâmplă așa. Aș fi simțit nevoia, citind textul acesta, să fie dată o definiție mai precisă memoriei, cu descendențele ideatice și delimitările de rigoare. Am adus În discuție problema
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
superficiale decât prima lui comedie, aceste din urmă scrieri vădesc, în schimb, mai mult aplomb și chiar o plasticitate sporită sub aspectul limbajului. Neizbutită este piesa, de sursă istorică, Radul Calomfirescu (1854). Romanul Radu Buzescu (1858) brodează pe canavaua unei intrigi amoroase, cu personaje exaltate și fantomatice, o suită de peripeții pe cât de senzaționale, pe atât de neverosimile, în maniera foiletoanelor franțuzești. SCRIERI: Două sute de galbeni sau Păhărnicia de trei zile, București, 1848; Badea Deftereu sau Voi să fiu actor la
DUMITRESCU-MOVILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286913_a_288242]