8,656 matches
-
consecințele unei astfel de invazii (distrugerea creației), pentru că doar astfel „creația bună va fi creată din nou, imaculată și eternă, imortală, va fi restabilită într-o fericire fără pată. [...] Deci, pentru a repurta victoria finală și nu pentru a împiedica invazia și-a făurit [Ormazd] armele sale” (Datastan i D¹nik ; cf. 53, pp. 308-314). Toate ideile vehiculate în acest text teologico- filosofic medieval sunt interesante și pline de semnificații. Remarc în mod special una dintre ele : pentru ca Lumea (uzată) să poată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dacia „o adoratoare [= preoteasă] a zeilor munților”, o „femeie foarte superstițioasă” (Lactantius, De mortibus persecutorum, XI, 1), cunos- cută sub numele romanizat Romula, originară din regiunile „de dincolo de Dunăre” (ibidem, IX, 2) (208, pp. 61, 65). în urma deselor și puternicelor invazii ale carpilor, Romula se vede nevoită să se stabilească la sud de Dunăre, se pare în localitatea Serdica (lângă Sofia de azi). Emigrarea se produce probabil în jurul anului 245 e.n., când este atestat cel mai puternic atac al carpilor împotriva
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
anul 293, împăratul Dioclețian (284-305) îl ridică pe Galerius la rangul de Caesar și îl însărcinează cu administrarea Peninsulei Balcanice. În această calitate, el apără granița nordică a imperiului (pe atunci la Dunăre, după retragerea 231Balaurul și solomonarul aureliană) de invaziile succesive ale carpilor, învingându-i de fiecare dată, motiv pentru care primește titlul triumfal de Carpicus Maximus (158). Galerius a fost cel mai înverșunat susținător (după unii, chiar inițiator) al politicii anticreștine duse de Dioclețian. La moartea acestuia din urmă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ipoteze : este posibil ca, inițial (de data aceasta fără ghilimele), cea care lega Minotaurul să fi fost chiar Ariadna. Ar fi vorba de ecouri din epoca „Vechii Europe” (în termenii antropologului american Marija Gimbutas), anterioară mileniilor IV-III î.e.n., anterioară deci invaziei valurilor succesive de populații indo- europene. Aceste triburi de călăreți războinici au impus în Europa (dar și în India și Iran) structura lor socială patriarhală, în dauna celei matriarhale, activitatea pastorală, în dauna celei agrare, un panteon dominat de divinități
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
versurile copiilor de invocare a Soarelui de primăvară sau a Lunii noi : Una mie, Una ție [planetei invocate], Una popii Irimie (33, p. 36 ; 11, p. 123). Acest tip de practică religioasă este extrem de vechi, datând din preistorie, deci dinainte de invazia triburilor indo-europene pe continentul nostru (mileniile IV-III î.e.n.) (vezi 66). Odată cu degradarea și dispariția acestor practici sacrificiale, s-a pierdut funcția magico-rituală a ofrandelor, astfel că, în folclorul infantil mai nou, prinosurile alimentare tradiționale (pâine cu sare, colac, pită, turtă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și siguranței ce le prezenta dependența de coroana Sf. Ștefan, și străini de origine romană au creat România pe teritorii ce fusese ocupate de Changanii cumanilor și de oarda nogailor. Dar oare tot șesul acesta, bolnav și espus fără curmare invaziilor despre miazănoapte și miazăzi, rămas-ar-fi românesc fără ca din veac în veac să se fi împrospătat populația lui istorică cu străini de origine romînă? Dar destul despre aceasta. Ar însemna a nu cunoaște elementele istoriei noastre pentru a ignora fenomenul constant
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dea, în mod dezinteresat se va zice, dar ne îndoim de dezinteresarea acestei personalități. Fecit cui prodest, zice latinul, a făcut-o acela căruia i-a folosit. Ce-a urmat pentru țară din mișcarea al cărei merit și-l însușește? Invazia și foametea. La 1875 vedem pe d. C. A. Rosetti agitîndu-se spasmotic. Ce era în perspectivă? Războiul ruso-turcesc. Cui era să facă drum d. C. A. Rosetti venind la putere cu creaturile sale? Rușilor. Fecit cui prodest. Ce-a urmat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Rosetti agitîndu-se spasmotic. Ce era în perspectivă? Războiul ruso-turcesc. Cui era să facă drum d. C. A. Rosetti venind la putere cu creaturile sale? Rușilor. Fecit cui prodest. Ce-a urmat din agitația al cărei purtător de steag era Pherekydes? Invazia și cărăturile peste Balcani. Acum, la 1882, d. C. A. Rosetti se mișcă. L-a apucat focul reformelor și dorul de țărani. El, care nici cunoaște pe țărani, nici gândește la soarta lor, el care numea maniac pe oricine se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Orient pentru ca d-lui C. A. Rosetti să nu-i trebuiască o cestiune agrară improvizată, spre a pune țara în neputință de-a lua o atitudine hotărâtă, încît, turburată înăuntru și neputincioasă în afară, să fie silită a transige cu invazia, precum deja de doua ori a făcut-o, conform intențiilor d-lui C. A. Rosetti. Și ce va urma din această agitație? Invazie și foamete. "Binele public" povestea într-un rând că d. I. C. Brătianu însuși a declarat despre amicul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lua o atitudine hotărâtă, încît, turburată înăuntru și neputincioasă în afară, să fie silită a transige cu invazia, precum deja de doua ori a făcut-o, conform intențiilor d-lui C. A. Rosetti. Și ce va urma din această agitație? Invazie și foamete. "Binele public" povestea într-un rând că d. I. C. Brătianu însuși a declarat despre amicul său politic, d. C. A. Rosetti, că nu cunoaște istoria țării, nici are sentiment de naționalitate. Lăsăm pe seama d-lui Brătianu aceste cuvinte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
esploatează pe nesimțite un popor întreg, de ajunge că nu mai știe ce poate ori nu poate. Se simte numai că puterea impozabilă e sleită cu desăvârșire și atunci zbiri guvernamentali acopăr țara ca lăcustele ori ca o armată de invazie și se dezvoltă, sub protecția guvernului, un fel de brigandaj oficial. Ș-apoi se mai zice că la toate relele din țară reacțiunea e de vină. E în adevăr regretabil că lipsește un partid reacționar; un partid adecă cu destule
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
regimul economic consuetudinar al țării, ci pătura de pungași țarigrădeni cari umpluseră țara cu miile și jefuiau lumea, mai ales de la 1808 - 1821, timpul în care s-a pripășit în țară părinții celor mai mulți dintre roșii. Se pretinde că la această invazie elementară trebuiau să reziste boierii și lipsa lor de rezistență e și cauza pentru care Tudor [î]i învinuiește. El [î]i face pururea pe greci tâlhari, pe boierii români [î]i numește ticăloși. Tudor avea cuvânt să le facă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Golești, vro patru Filipești, vro doi Crețulești, peste tot cincisprezece - douăzeci de inși - la acest număr se redusese boierii de rangul I în vremea fanarioților; restul în funcțiile mari erau greci. A pretinde de la 20 de inși să oprească acea invazie de străini care veneau ca stolurile de corbi într-o țară părăduită de război și uitată de Dumnezeu e a pretinde ca cineva să stăvilească c-un băț apele Dunării. Nu dar regimul vechi economic, grecii asupreau țara. Glasul și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
crezut-o s-a înșelat. Plecarea d-lui C. A. Rosetti la Paris, mânia sa aparentă asupra majorității Camerei, sciziunea de principii între el și dioscurul său politic n-au fost decât tot atâtea scene de farsă, pentru a masca invazia ohlocrației autoritare, pentru a masca venirea acelor legi cari, modificând regimul electoral de pîn' acum, pun pe toți alegătorii la discreția guvernului, fac cu neputință orice alegere liberă, prefac pe viitorii deputați în valeți patentați ai guvernului, iar pe viitoarele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bulgară de sub Petru Deljan, pretins fiu al țarului Gavril, până ce și acesta pieri prin alt șișmanid, Alusian, fiul țarului Vladislav. Dar după acestea chiar se mai nimici o mare oaste romeică în strâmtorile de lângă lacul Scutari. Aceste stări înfricoșate grăbiră invazia polovților (pecenegilor ) în Tracia veche și în Macedonia. Ceea ce cruțase războiul bulgar pieri acum (1048 - 1051) și când pecenegii, după ce sfărmaseră de trei ori despărțămintele de armată romaeică, trecură îndărăt peste Dunăre, veniră apoi, de la 1065 începînd, crunții cumani, se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui chiar, și va fi privit de generația următoare ca o rămășiță fără de înțeles a trecutului. Din contra icoanele bisericești persistă pe cât timp poporul ține la confesiunea religioasă moștenită și de aceea și în trecut în numele religiei s-au întreprins invaziile rusești în Principate și în Peninsula Balcanică, precum mii de alte crime și nedreptăți s-au comis în cuprinsul istoriei omenirei în numele religiei și sub pretexte religioase. Suntem siguri că dacă n-ar exista comunitatea religioasă cu rușii, nu s-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
desigur recunoaștem. Cauzele sunt multe și adânci, pentru că au un fundal istoric sumbru. Dar nu iobăgia țăranului - care în acea formă în care s-a găsit în Europa n-a existat niciodată în România - este cauza decăderii sale, ci neîntreruptele invazii străine. Stoarcerea sa de către elemente străine l-a făcut atât de sărac și mizer, dar de aceea și atât de melancolic și grav. Că nu este abrutizat o dovedește poezia populară deosebit de bogată și frumoasă și mulțimea satirelor mușcătoare cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să-l doboare într-o asemenea luptă nici dacă s-ar fi adunat cu toții. De altfel, Abația nu-și garantase niciodată prin forță statu quo-ul, ci prin refuzul colaborării ulterioare cu orice provincie autonomă care ar fi participat la o invazie îndreptată împotriva ei și prin amenințarea cu distrugerea definitivă a tehnicilor de însămînțare a Lumilor Agricole, dacă era atacată de Gărzile Imperiale. Mai exista, desigur, și legenda care spunea că Abația nu-și elimina niciodată toate mijloacele prin care ar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Nu vorbești deloc... Ce e cu tine? - Îmi fac griji, Sire, răspunse bătrânul cu sinceritate. - De ce? - Nu știu ce e de făcut în continuare. Bella plescăi din buze: - O să-i așteptăm și o să le distrugem și cel de-al doilea val al invaziei. N'Gai Loon clătină din cap. - Știu și eu? Cu toată măiestria quinților, Z e o planetă destul de mare pentru a putea fi apărată de bombardamentele orbitale. Nu e nevoie să ne lovească direct. Bella oftă adânc. - Și ce-ai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cînd raporturile au fost restabilite mulțumită arabilor, învățătorii și educatorii noștri. Hristos vorbea aramaica, dar teologia creștină a vorbit la început (și a gîndit) grecește, limba întregului Orient roman. Să ne reamintim că în Imperiul Roman de Răsărit, fărîmițat de invazii, nu a existat o soluție de continuitate între "Antichitate" și "Evul Mediu". Primii teologi organizatori ai Bisericii au fost anatemizați, excomunicați și reabilitați cu instrumentele filosofiei eleniste. Este interesant de remarcat că Occidentul creștin ai cărui apărători patentați au memoria
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cu disoluția membranei bazale și proliferarea celulelor endoteliale și continuă cu formarea chemotactică a unor extensii de tip cordon celular, urmată de plierea acestora în formă de tub și conectarea lor în anse de diferite lungimi. Uneori are loc și invazia cu miocite netede a acestor structuri. Factori umorali vasoactivi Noradrenalina și adrenalina sunt eliberate din medulosuprarenale și au efecte de tip hormonal mediate de α și β adrenoceptori. Noradrenalina este și transmițător principal în joncțiunea neuro-efectoare simpatică din mușchiul neted
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
că în România și nu numai, după 1947, s-a întâmplat cumva ceea ce s-a întâmplat în India. Atât Marx, cât și alți gânditori au arătat că efectul ocupației engleze în India a fost unul neatins de toate războaiele civile, invaziile sau revoluțiile. Era vorba de distrugerea întregii structuri a societății indiene fără a se observa vreun semn al reconstituirii. Referindu-se la dezorganizarea și disoluția organizațiilor sociale patriarhale, aparent inofensive din India, Marx arăta că de fapt în acestea erau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nălțat acele uimitoare "confederații intercomunitare" de tipul "obștei celei mari a Vrancei toată" pe a căror temelie s-au așezat voievodatele ș( cnezatele rom(nești" (Bădescu, 1984: 15). Perioada scursă de la retragerea aureliană petrecută (n 271 ș( p(nă la invazia mongolă din 1241 a fost marcată de presiunea constantă exercitată de populațiile migratoare. Cum zonele urbane erau cele ce atrăgeau cu precădere pe migratori, s-a petrecut fenomenul de ruralizare. Formele comunitare de stăp(nire ș( exploatare a păm(ntului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
zisa cultură populară este acolo cel mai adesea de origine urbană. Satele sunt în apus un fel de magazii de haine vechi și de forme căzute în desuetudine, de obârșie orășenească. Orașele din răsăritul ortodox au fost cel puțin înainte de invazia civilizației niște simple sate hipertrofiate. Iar satul a rămas aci permanent creator, chiar și atunci când peste el s-au așternut puternice influențe străine" (Blaga, 1985: 219-220). Unii gânditori consideră că la noi între orașe și sate a existat de la începuturi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
temei modernității, studiul și-a propus o radiografiere a trăsăturilor noului spațiu social apărut prin interacțiunea dintre elementele de civilizație specifice urbanului și ruralului precum si descrierea și analiza practicilor sociale și culturale pe care satul le adoptă ca răspuns la invazia elementelor modernității. Obiectivele studiului au fost următoarele: * Explorarea și analiza tipurilor de schimbări relevante pentru ruralul românesc actual și a efectelor acestora în plan social * Identificarea specificului identității colective, etnice și culturale și a mecanismelor identitare predominante în comunitatea rurală
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]